46 matches
-
lui Cercel Caraenache, cu vântul turbat. Băiețelul năstrușnic mâna val vârtej, prin aer, un stol de ulii ca niște suveici de foc, iar pe drumul subțire dintre vii și pădure, o turmă de bursuci albi, precum un tăvălug. La un gungurit de-al lui ca de guguștiuc, ulii s-au năpustit asupra zmeului, i-au spart și scos ochii și l-au lovit distrugător din cap la coadă cu ciocurile și ghiarele lor ascuțite și încovoiate. Odată orbit și doborât la
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
opaline./ O pară somnoroasă, dormind în burta unei fecioare,/ oh, asta am să fiu pân' am să mor." (Prizonierul unei bule); ,Cântec de leagăn îmi va cânta/ și din nou mă va iubi, mă va săruta./ Voi fi mortul-copil,/ mortul-prunc, gungurind cu degetele în gură./ Mortul-alăptat, surâzând./ Mortul nou-născut, făr' de dinți și păr/ născut din morții mei părinți./ Din spută. Din iubire. Și din ură." (Voi fi mortul-copil); Eu sunt doar o lacrimă a ei care s-a întărit,/ s-
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
era mijlocul verii. în dimineața următoare se trezi devreme, odată cu răsăritul soarelui. Deschise larg ferestrele și ascultă. în țara din care plecase păsărelele salutau răsăritul cu ciripitul lor gălăgios. Aici însă ascultă îndelung și, într-un târziu, desluși un ușor gungurit dintr-un cuib de rândunele care-și făcuseră cuib sub acoperișul magaziei. Aici și păsările ciripeau puțin, încet și calm. Până la urmă plecă într-o țară în care păsărelele încă mai ciripeau, broaștele mai orăcăiau, greierii mai țârâiau. Dar câinii
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
nu e atît de poet (sau vrea să exerseze, în spiritul profesiei sale "oficiale", aceea de profesor de istorie, formule poetice și mai prăfuite), Rogulski se mulțumește să-și numească "eleva": "porumbiță", "vrăbiuță" și să-i atribuie acțiunea de a "gunguri", ca și pe aceea de a se "umfla în pene". Cuvintele, limbajul articulat nu par a i se potrivi acestei creaturi cu desăvîrșire dulci și inofensive. Dacă femeia e o individualitate care, fără efortul bărbatului de a o pune în
Biciul lui Nietzsche pe femeia lui Breban by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15678_a_17003]
-
domn. Urcați! Hai, surule!... După ce tustrei se aflau așezați comod pe pernele trăsurii, Gruia a precizat destinația, cu rugămintea: ― La pas, vă rog. ― La pas mergem, domnule... Maria, cu Tudor pe brațe și cu capul lăsat pe umărul lui Gruia, gungurea ca altădată: ― Dragule drag. Am ajuns să avem bucuria de a ne fi dăruit Cel de Sus un băiat, cel care... ne va duce numele mai departe... ― Și ne va da măsura Îmbătrânirii - a completat Gruia, sărutând-o pe obraz
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
Palm Beach ! Doamne, ce ghinion ! Mama lor de prostănaci ... Tânăra femeie ieși în grabă. Directorul se răzgândi și se întoarse către ușa capitonată. - Frăguța ! urlă el. Secretara reveni, își aranjă fustița scurtă care făcuse o cută deasupra genunchiului stâng și gunguri suav: - Da șefu’ ! - Dăm și noi un comunicat, spuse ceva mai calm directorul exploatării miniere. Scrie : datorită incompetenței celor trei gazatori, le dăm și numele aici, care n-au efectuat măsurătorile de metan în conformitate cu regulamentul de protecție reglementat pentru munca
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384439_a_385768]
-
reținut pentru un lung tête-à-tête sub clar de lună. El nu se putea Împăca nicicum cu frumusețea ei. Era mama sa, cu acest gât splendid și acești umeri divini, grațioasă ca o femeie norocoasă la treizeci de ani. — Amory, dragule, gunguri ea moale, am petrecut momente atât de stranii, de nepământene, după ce ne-am despărțit. — Zău, Beatrice? Când am suferit ultima cădere nervoasă. Se referea la ea ca la o ispravă eroică, vitejească. Doctorii mi-au spus - În voce Îi vibra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
plin cu nuferi unde vede "buzele inimii" ce s-anvrednicit să sărute povara dimineții din plânsul tăcerii, înainte de-a se trezi la viață satul. Înrobit de armonia sunetelor diafane ce se aud prin luminiș de codru, șopot de izvor fermecat, gungurit de turturele, chemări de cuc singuratic, tril de privighetoare ce trezește locatarii din lunca Râului Doamnei, poetul se oprește în marginea drumului în fața Crucii pe care o asemănă cu "tine" - cântec fără de cuvinte. Dacă mă duc în lumea geto-dacică, tocmai
CU GÂNDU-N BUZUNAR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363889_a_365218]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > SIMPLE PLĂCERI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 1308 din 31 iulie 2014 Toate Articolele Autorului SIMPLE PLĂCERI Îmi place ciripit de pițigoi, Sau gungurit de guguștiuci, Mă simt copil în sat la noi, Pe ulițele pline cu noroi! Îmi este drag ogorul primăvara, Când brazda neagră iese la soare, Din pământul răscolit de plug, Simțind căldura sub picioare. Perlele din picături de ploaie, Diademe
SIMPLE PLĂCERI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349562_a_350891]
-
SUS ÎN LEAL, LA PESTIȘANI Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 223 din 11 august 2011 Toate Articolele Autorului SUS ÎN DEAL, LA PESTIȘANI La umbrița de cerani, lele! Cerul era plin cu stele, Pădurea de floricele, Și gungureau turturele... Neicuța-n brațele mele, Îmi gusta pere și mere. Neicuța-n brațele mele, Îmi gusta pere și mere. Cu neicuța când stăteam, lele! Și de dragoste vorbeam, lele! În Înochișori ne priveam, Și gurița i-o lăsam... Să bea
SUS ÎN LEAL, LA PESTIŞANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348089_a_349418]
-
n-aibă sete, De iubire să se-mbete. Să bea dor, să n-aibă sete, De iubire să se-mbete. De iubirea drage-i fete. Sus în deal, la Pestișani, lele!Cerul era plin cu stele,Pădurea de floricele, Și gungureau turturele...Neicuța-n brațele mele,Îmi gusta pere și mere.Neicuța-n brațele mele,Îmi gusta pere și mere.Cu neicuța când stăteam, lele!Și de dragoste vorbeam, lele!În Înochișori ne priveam,Și gurița i-o lăsam...Să bea
SUS ÎN LEAL, LA PESTIŞANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348089_a_349418]
-
Leonte Publicat în: Ediția nr. 549 din 02 iulie 2012 Toate Articolele Autorului ÎMI ESTE DRAG Îmi place cum razele curg Pe brazda neagră în soare, Pământul răscolit de plug, Simțind căldura sub picioare. Îmi place ciripit de pițigoi, Sau gungurit de guguștiuci, Mă simt copil în sat la noi, Cu ulițile pline cu noroi! Referință Bibliografică: ÎMI ESTE DRAG / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 549, Anul II, 02 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte
ÎMI ESTE DRAG de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356749_a_358078]
-
unei forme de tartă, dar de mari dimensiuni și acoperită cu un capac alămit, aducând prin găurelele din dotare cu o strecurătoare uriașă. Când conștientizară apariția, tăcură cu toții. De asemenea, și muzica făcuse o pauză. Totuși, se insinua auditiv un gungurit, cam așa ceva. Doc fu cel care identifică sunetele. -Silentium, vă rog! Voi n-auziți glas de hulubi?! Ia! -Bravos, doctore! Ce-ți zornăie bormașina?! Ți s-a făcut dor de ea?! Și Papa începu să râdă cu poftă, nerealizând că
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
Palm Beach ! Doamne, ce ghinion ! Mama lor de prostănaci ... Tânăra femeie ieși în grabă. Directorul se răzgândi și se întoarse către ușa capitonată. - Frăguța ! urlă el. Secretara reveni, își aranjă fustița scurtă care făcuse o cută deasupra genunchiului stâng și gunguri suav: - Da șefu’ ! - Dăm și noi un comunicat, spuse ceva mai calm directorul exploatării miniere. Scrie : datorită incompetenței celor trei gazatori, le dăm și numele aici, care n-au efectuat măsurătorile de metan în conformitate cu regulamentul de protecție reglementat pentru munca
NOROC BUN ORTACUL MEU ! (PARTEA A ȘASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377965_a_379294]
-
Nicole mi se-adresă brutal de sincer: -Știi, l-au găsit pe Arthur! -Cuuum? mă săltai cu întrebarea de pe loc, vrând parcă să mă las purtată de nacela Speranza pe combustie de surpriză. Cine să mai fi sperat că trăia?! gunguream uimită ca un copil căruia nu-i vine a crede că Ileana Cosânzeana e colea după colț, gata s-apară... -Da! De altfel, era găsit de mult, dar nu se găsise el pe sine! De-asta nu ți-am zis
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
când îmi veni băiatul acasă? Cî-mi spuse Mihai. Începi să te vaieți tocmai când suntem ocupați. Nu înțelegi că veni băiatul cu nemțoaica lui? Au și o fetiță, bă. O dulceață bucălată. O mănânci de drag. S-o auzi cum gungurește nemțește... Danke, danke. Și tu?.. Mă bucur, bă, mă bucur...Da´...eu ... Vrei să pleci după mama. Știu că ți-e dor de ea, dar, mai stai puțin să-ți vezi nepotul. Și strănepoata, bă! Dulceața...Ai să vezi... Adică
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
fericit pentru o clipă. Mi-aș destinde nervii, m-aș odihni. Apoi, cu dânsa, iar aș începe să mă plictisesc groaznic, cum m-am plictisit tot timpul. Sau poate între doi care se cunosc total, care au terminat de a gunguri amorul și care îl practică la ore fixe, ca într-un menaj autentic, plictiseala este inevitabilă? Sau port cu mine această plictiseală? Sau numai sunt sugestionat de ideea asta? Sunt incapabil de dragoste proaspătă mereu reîncepută, cu toate că mintea mea o
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
și amuzant întotdeauna. Poartă costume ultima modă, nu lipsește de la plajă vara, și la cazino este un punct luminos, de la ceaiuri dansante, iarna. Știe perfect toate dansurile noi, la nevoie chiar acompaniază la piano, improvizează cu dexteritate un jazband și gungurește fără istovire franțuzește. Față de mine a fost totdeauna atent, ceea ce era un merit pentru distracția lui obișnuită. Chiar mi se spusese, când în conversații se găsea că sunt ciudat și poate nelalocul meu, îmi lua partea cu vehemență. - Ce pricepeți
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
nu mai avem di ci sta aici, flăcău’ tati’. Hai sî mergim acasî, cî om plângi acolo împreunî cu mama Zănovia. Știu eu cî de-amu’ nu i sî mai usucî lăcrimili... Calul, ca și cum ar fi priceput spusele bătrânului, a gungurit a nechezat. ― Da, da. A sî ni fie tari dor di ei, da’ mari-i Dumnezău șî i-a aduci acasî răpidi șî sănătoș’. Hai sî pornim la drum, cî sî troienești calea. Uiti cî o șî început sî batî
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
a băut toată apa din găleată, fără să ridice botul din ea. ― Da’ însatat ai mai fost, dragule. Îți mai aduc o găleatî cu apî și niști ovăz, cî tari ai muncit tu azi!... Răspunsul calului a fost un nechezat gungurit, care putea să însemne: „Îți mulțumesc, bătrâne, pentru grijă, dar mai vreau apă”... Când moș Pavel l-a văzut pe murg ronțăind la boabele de ovăz din căușul pe care i l-a pus în față, a simțit că și
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
pe care le-a pus dinaintea cailor... N-am fost în stare să scot nici o vorbă. Noroc că m-a zărit bătrânul... <Eiii! Da’ avem musafiri. Poftim de intră>. Caii m-au recunoscut și m-au întâmpinat cu un nechezat gungurit, cum au obiceiul. M-am dus la ei și, mângâindu-i pe greabăn, îi cercetam să văd ce au pățit... Bătrânul m-a poftit în casă, să mă omenească. Deși eram mort de foame, nu am intrat. <Mă duc la
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
rămâi în pace, că noi ne-om duce la treburile noastre - a vorbit Todiriță. ― Mergeți cu bine și să-i găsiți sănătoși pe cei de acasă. ― Mulțămim frumos, jupâne - au răspuns cei doi. Surul i-a întâmpinat cu un nechezat gungurit. ― Eu cred că flăcăul îi însetat. Ia să l rog pe hangiu să ne dea o găleată cu apă - a vorbit Todiriță, dând fuga în han, pentru a scăpa de ochii iscoditori ai lui Dumitru... Cei doi, așezați pe capra
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
în adevăr, nu poate suferi nici' o glumă despre familia ei." Era crâmpeiul de conversație care trecu prin mintea lui Mini când Lina anunțase pe Lică. Se auzea în antreu timbrul sonor, dar nemuzical al lui Nory și un alt gungurit de turturea, probabil doamna Eliza. Trubadurul era afon ca de obicei și totuși șuierase el pe-acolo și era pricina probabilă a trilurilor feminine. ,, Are să rămână tot după ușă?" se întreba Mini, și rămase mirată când îl văzu intrând. Părea
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
mare atenție spre poartă, dar dincolo de ea sufla doar vântul prevestind vreme rea. Când s-a întors cu grăunțe pentru orătănii și le arunca chemându-le la „masă”, i s-a părut că aude un nechezat de cal mai mult gungurit. A privit spre ușa deschisă a grajdului, dar dincolo de ea stăpân era doar întunericul. „Da’ ce-i cu mine? Am vedenii și năzăreli?” gândea Toaibă intrând în casă. Speriat de ceea ce i se întâmpla, a luat sticla cu rachiu, a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
a răsunat în fundul grajdului. Acum nu mai avea nici o îndoială. Era al calului lor... Dintr-un salt a trecut pragul. În fața ochilor... Doamne! - cu părul din coamă și coadă pârlit, cu sânge închegat pe bot, dar cu ochii blânzi și gungurind - l-a primit calul lor întinzând botul spre mâna lui. „Ți-ai întors fața către noi păcătoșii, Doamne?” Dominat de acest gând, a îngenuncheat și a sărutat botul însângerat al calului îngânând vorbe de alint și întrebând mereu: „Te doare
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]