25 matches
-
situate pe cumpăna de ape dintre bazinul Tișitei - aflat la vest și cele ale pâraielor Dumbravanu, Dalhătaș, Câinelui și Porcului - aflate la est, fiind marcată de bornele: 47 și 41/115, înșeuarea Golu' Roibului cu extremitatea sudică a Culmii Stânca Gurguiata marcată de bornele 42/114, 38 și 34/116 (vf. Gurguiata - 1438 m) de unde se îndreaptă pe Culmea Piatra Uscată, marcată cu bornele: 33, 222 (cota 1116 m), 117 și 28, înșeuarea cu Culmea Porcului, marcată de bornele: 24, 22
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
și cele ale pâraielor Dumbravanu, Dalhătaș, Câinelui și Porcului - aflate la est, fiind marcată de bornele: 47 și 41/115, înșeuarea Golu' Roibului cu extremitatea sudică a Culmii Stânca Gurguiata marcată de bornele 42/114, 38 și 34/116 (vf. Gurguiata - 1438 m) de unde se îndreaptă pe Culmea Piatra Uscată, marcată cu bornele: 33, 222 (cota 1116 m), 117 și 28, înșeuarea cu Culmea Porcului, marcată de bornele: 24, 22, 20, cota 1077 m, borna 16, Vf. Porcu (1115 m) și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
C10 și toate casele particulare Str. Vega Int. Venus Str. Vidra Int. Violetelor cu blocurile N25, N26, N27, N28, N29 și toate casele particulare Str. Virgiliu Str. Wiesbaden Str. Zăvoieni Str. Zefirului Orașul BĂILE OLĂNEȘTI Localități componente: Livadia, Cheia, Comanca, Gurguiata, Mosoroasa, Olănești, Pieirișu, Tisa Comuna Păușești-Măglași Sate: Păușești-Măglași, Coasta, Pietrari, Ulmețel, Valea Cheii, Vlăduceni Comuna Vlădești Sate: Vlădești, Fundătura, Pleașa, Priporu, Trundin Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 2 Municipiul RÂMNICU VÂLCEA*35) ---------- *35) Localități componente: Râmnicu Vâlcea, Aranghel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Refacere drum forestier calamitat Borca Axial 6. Refacere POD L = 10 m la drum forestier Farcașa 7. Refacere POD L = 14 m la drum forestier Coșu JUDEȚUL PRAHOVA 1. Reabilitare drum forestier calamitat Valea Rea 2. Reabilitare drum forestier Belia Gurguiata 3. Reabilitare drum forestier calamitat Clabucet 4. Reabilitare drum forestier calamitat Orjogoaia 5. Corectarea torentului Valea Seaca JUDEȚUL SUCEAVA 1. Punerea în siguranță și reabilitarea drumului auto forestier - Pietrele Muierii 2. Reabilitare drum auto forestier calamitat Braniște - tronson ÎI 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188952_a_190281]
-
care trece Bahluiul sunt de la NV spre SE: Dacia, Alexandru cel Bun, Mircea cel Batrân, Podul de Piatră, Podul Roș, Tudor Vladimirescu, Grădinari, Dancu. De-a lungul parcursului său, în Bahlui se varsă mai multe râuri, principalii săi afluenți fiind Gurguiata, Durușca, Ciric, Bahluieț, Nicolina, Voinești și Valea Locei. Bahluiul se varsă în râul Jijia, în apropiere de localitatea Chiperești (județul Iași). În secolul al XlV-lea, în bazinul superior al Bahluiului apar primele formațiuni politice prestatale, în apropierea Hârlăului de
Râul Bahlui () [Corola-website/Science/301431_a_302760]
-
climă temperat-continentală de nuanță excesivă, specifică Podișului Moldovei. Hidrografic teritoriul comunei este cuprins în sectorul mijlociu al râului Bahlui,pe teritoriul comunei Bahluiul are o lungime de 15,3 km. Afluenții pe care Bahluiul îi primește în sectorul Belcești sunt Gurguiata, Izmana (Pârâul lui Tomiță; ale cărui ape colectează apele uzate de la canalizarea blocurilor, dispensar și S.M.A.), Coada Râpei ( La Dracea sau Râpa Bârladenilor), Putina (paraul Liteni), Bosia, Valea Morii. În sud sunt pâraie care se varsă în Bahluieț: Filiași, Bejeneasa
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
ale cărui ape colectează apele uzate de la canalizarea blocurilor, dispensar și S.M.A.), Coada Râpei ( La Dracea sau Râpa Bârladenilor), Putina (paraul Liteni), Bosia, Valea Morii. În sud sunt pâraie care se varsă în Bahluieț: Filiași, Bejeneasa, Valea Turcului. Iazurile de pe Gurguiata pe teritoriul comunei sunt: Savia I, Savia II (Bodaia), Cicadaia, Plopi, Huc. În aceste iazuri se varsă pâraiele: Geana, Dajdia, Bruma, Buhna (Pârâul lui Ciubotă). În scopul protejării comunei de inundații s-a construit pe Bahlui între anii 1971-1976 lacul
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
zona colinară apar livezi sau plantații de viță de vie. Se cresc bovine,porcine,ovine,cabaline,albine. Crescători de ovine sunt mai ales locuitorii satului Munteni tot aici sunt și câțiva crescători de albine. Pescuitul se practică pe lacurile de pe Gurguiata . Legătura cu localitățile județului se realizează prin calea ferată Iași-Podu Iloaiei-Hârlău,drumul județean 281. Comuna este conectată la televiziunea prin cablu și la internet. Deși cea mai veche biserică existentă azi în comună datează din anul 1810 pe aceste meleaguri
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
și 6 mai 1860, pământul este câștigat de Plagino. Moșia acestuia se întindea pe 14.000 ha teren arabil și 45.000 ha păduri, “de la Tătăranu la Mihăiasca, Gugesti, Popești, Dragosloveni, pe Râmnic în sus până la Gură Caliției, Dealul Bordeștilor, Gurguiata, Moșiroiu, la Tamboiești, Cândești, Târgu Cucului, plus pădurile de la Dealul Lung până spre Carpați”. Prin secularizarea din 1863, averea schitului este preluată de stat. Moșia Plagino e moștenita de Iancu Fridmann, care fuge în final în Franța, rămânând cu datorii
Gheorghe Plagino () [Corola-website/Science/321240_a_322569]
-
satul omonim, ctitorie a renumitei familii a Craioveștilor, construcție ridicată între anii 1492-1494, monument istoric. Schitul Iezer din satul Cheia, monument istoric din secolul al XVI-lea, unul din cele mai vechi așezăminte monahale din Oltenia. Schitul Bradu din satul Gurguiata, cu biserica de zid ce poartă hramul „Sf. Ioan Botezătorul”, lăcaș de cult ridicat în anul 1784, clădire monument istoric. Parcul Național Buila-Vânturarița cu o suprafață de 4.186 hectare. Rezervații naturale incluse în parc: "Muzeul Trovanților" (arie naturală constituită
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
păstrează picturile murale originale. Biserică „Sf. Voievozi” din Olănești, construcție 1820, monument istoric Schitul Iezer din satul Cheia, unul din cele mai izolate așezăminte monahale din județul Vâlcea, monument istoric datat în secolul al XV-lea Schitul Bradu din satul Gurguiata, în incinta căruia se află biserică de zid cu hramul „Sf. Ioan Botezătorul” ridicată în anul 1784, clădire monument istoric Parcul National Buila-Vânturarița ce include mai multe arii protejate:
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
este un oraș în județul Vâlcea, Oltenia, România, format din localitățile componente Cheia, Comanca, Gurguiata, Livadia (reședința), Mosoroasa, Olănești, Pietrișu și Tisa. . Orașul este relativ nou, aici neaflându-se terme romane sau altceva care să ducă la concluzia că este o așezare veche (nu același lucru se poate spune de localitatea acum componentă, Olănești - sat
Băile Olănești () [Corola-website/Science/297213_a_298542]
-
care îi anunța oficial că „a deschis pretutindeni drumurile pe la Rucăr și pe Prahova și pe Teleajen și pe Buzău”. Alături de drumuri existau și nouă poteci de trecere spre Țara Bârsei din care una era „...pe la satul Breaza, prin muntele Gurguiata”. Începând din luna mai 1790, „drumul Prahovei” a obținut recunoașterea oficială ca drum comercial de mare importanță, Divanul Țării Românești luând o hotărâre în acest sens. Din anul 1834, prin dispoziția domnului Alexandru Ghica, a funcționat vama în Breaza de
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
pe cei lipsiți de rezultate sau care se deconspiraseră, și recrutând persoane noi în slujba poliției politice, „capabile să dea rezultate pozitive în problema bandelor“. Obiectivele erau: comunele Marița, Popi, Vaideeni, Urșani, Râmești și Pietreni, în raionul Horezu; comunele Bărbătești, Gurguiata, Comanca și Șuța, în raionul Vâlcea; comunele Ciungetu, Voineasa, Mălaia, Săliștea, Câineni, Râu Vadului, Mlăceni, Boișoara, Dângești, Scăueni și Enculești, în raionul Brezoi. 3) În munți aveau să fie dirijați câte trei informatori, camuflați în vânători, care să facă „sondaje
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cu încălziri bruște sau călduri uscate în timpul verii. Cele mai ridicate valori ale vitezei vântului corespund perioadei de iarnă și primăvară, când se depășesc 3-4m/s. HIDROGRAFIA Apele de suprafață sunt reprezentate de răul Bahlui și de afluenții acestuia: Buhalnița, Gurguiata și Sticlăria. Râul Bahlui are un regim hidrologic torențial, care se manifestă prin eroziuni și surpări ale albiei minore, dar și ușoare inundații locale. Viteza de scurgere este în medie de 0,288 m/s, iar cea maximă de 0
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
satelor Tansa și Ulmi. Albia minoră are maluri abrupte de 10 - 12 m la intrare, ceea ce conduce la revărsări în porțiunea numită Șesul Hucului. Afluenții pe care-i primește Bahluiul în sectorul mijlociu, pe teritoriul comunei Belcești, sunt pâraiele: 1. Gurguiata (Valea Plopilor, Valea Mare sau Huc), care izvorăște din Dealul Holm, comuna Deleni; Această vale a fost transformată într-o salbă de iazuri, alimentate de o serie de pâraie afluente mai mici precum: Geana, Dojdia, Bruma, Buhna(pârâul lui Ciobotă
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
curg spre sud, aparținând de bazinul hidrografic al Bahluiețului. Documentele istorice menționează că în această comună au existat iazuri cu sute de ani în urmă, respectiv în documentele din anii 1578, 1579, 1784 (în timpul domniei lui Petru Șchiopu). Valea pârâului Gurguiata a fost transformată într-o salbă de iazuri, din care, pe teritoriul comunei sunt iazurile : Savia I, Savia II ( Bodăi), Cocadaia (Ciocadaia), Plopi și Huc. Dintre acestea, cel mai mare și cel mai vechi este iazul Plopi (137 ha). În
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
Husulani, Ieșești, Ieșani etc. Pluralele directe, în -i fără sufix, sunt mai puțin tipice și, de aceea, mai rare. Iată cîteva: (mai ales foste supranume, adică apelative antroponimizate:) Adunați, Afumați, Atîrnați, Barați, Bălțați, Batoți, Beloți, Berhoți, Cacoți, Racoți, Cruciați, Gruiați, Gurguiați, Romanați, Arjoci, Basarabi, Bădoși, Băltăreți, Bulgari, Botorogi, Sîrbi, Urlați, Ursați etc. Există și toponime paralele, formate de la același antroponim, cu pluralul -i sau cu sufixul plural -ești: Cernați - Cernătești. În documentele slave numele apare cu finala s, nu ș (Iasoh
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a păstrat modelul, pe care-l întîlnim în alte nume de locuri, îndeosebi oronime, desemnate prin adjective formate cu sufixul -at de la entopice care denumesc vîrfuri: Belciugata, Bîrnatul, Bulbucata, Bumbata, Buscata, Buscatul, Căciulata, Căpățînata, Chiscovata, Ciocați, Cornorata, Costișata, Fățata, Fundata, Gurguiata, Ostrata, Păstăiata etc. Nu avem însă toponime identice sau foarte asemănătoare cu sumat. În stadiul actual de documentare, este impo sibil de stabilit dacă toponimizarea bazelor sumus, -a, -um, + -icelus, summus, -a, -um + atus s-a petrecut în latina dunăreană
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de urbanizare excesivă a localității, aspect ce vine În contradicție atît cu cerințele unei stațiuni, cît și cu configurația terenului. Ar fi poate util de luat În calcul posibilitatea dezvoltării unor elemente de bază materială În satele componente: Tisa, Comanca, Gurguiata și Pietriș. Acest lucru se impune și ca urmare a faptului că locuitorii acestor sate sunt oameni harnici, practicînd agricultura (o intensă zootehnie, pomicultură etc.). 4) Baza de agrement și posibilitățile ei de dezvoltare. Actuala bază de agrement din Olănești
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de fluierași. OLĂNEȘTI. - m. arh.: biserica „Sf. Voievozi”, 1778-1789, cu pictură, În satul Cheia; - m. i. arh.: schitul Iezeru, construit Înainte de 1500, cu pictură din sec. al XVIII-lea; - m. i. arh.: schitul Bradul, cu pictură, Începutul sec. XIX, satul Gurguiata; - m. arh.: biserica din lemn „Sf. Pantelimon” sau Biserica lui Horea (Nicolae Urs); - m. arh.: biserica „Sf. Nicolae”, cu pictură, 1732, la Olănești; - m. arh.: biserica din satul Cormoșești, construită În 1820, cu pictură interioară și exterioară; - m. arh.: biserica
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
localități ale județului Prahova și ale țării în care se îmbină armonios o serie de factori care pledează pentru o intensificare a circulației turistice interne și internaționale. La frumusețile peisagistice naturale, contribuie așezarea geografică în apropierea masivelor muntoase: Bucegi, Gârbova, Gurguiatul și Floreiului, unități de relief care, la un loc cu dealurile Sinoiu și Gurga, posedă numeroase atracții turistice și o diversitate de locuri pitorești care își așteaptă vizitatorii. Stațiunea balneoclimaterică Breaza posedă o rețea de drumuri modernizate, care permit pătrunderea
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Gură Văii Drăguiasa Hârb Dubrova Hărnicești Dubrugi Hera Fanate Hideaga Fericea Hosteze Finteușu Mic Ilba Frasinului Joseni Fundac Lăschia Gârbova I Leordina Gârbova ÎI Lucăcești Glod Mara Glodu Merișor Greble Mesteacăn Groape Mireșu Mare Groșii Țibleșului Mociarnăi Gură Strîmbului Mociarschi �� Gurguiata Mogoșești Handal Moisei Handalul Ilbei Nănești Hârb Negoiescu �� Hecica Nistru Hlenescia Obreja Horb I Ocna Șugatag Horb ÎI Oncești Hoteni Petrova Hovrila Pribilești Hrihoretu de Jos Remetea Chioarului Hrihoretu de Sus Remeti Huța Roată Iadăra Rodina Ieud Rohia Ieudișor Rona
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
2/112 privind Caracteristicile principale și indicatorii tehnico-economici ai obiectivelor de investiții "Reabilitare drum forestier Dofteana Axial", "Reabilitare drum forestier Sărărie Axial", "Reabilitare drum forestier Ciunget", "Reabilitare drum auto forestier Siriu Axial", "Reabilitare drum forestier Sibișel", "Reabilitare drum forestier Belia Gurguiata", "Reabilitare drum forestier calamitat Valea Rea", "Reabilitare drum forestier Valea Rea", "Reabilitare drum forestier Săritoarea", "Drum auto forestier Transformare CFF Roșoșa", "Corectarea torenților din bazinul hidrografic Brodina etapa a III-a" și "Reabilitare drum forestier calamitat Milcovel" la Hotărârea Guvernului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250689_a_252018]
-
Anul II INV mii lei 2.344 ───── ─────── ───── C + M mii lei 2.031 - Capacități: - lungime drum km 40,5 - Durata de realizare rest de executat luni 20 --------- Anexa II/6 INDICATORII TEHNICO-ECONOMICI ai obiectivului de investiții "Reabilitare drum forestier Belia Gurguiata, județul Prahova" Titular: Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice Beneficiar: Regia Națională a Pădurilor - Romsilva - Direcția Silvică Prahova Amplasament: Ocolul Silvic Sinaia, U.P.I. Sinaia, localitatea Comarnic, județul Prahova Indicatorii tehnico-economici: - Valoarea totală a investiției: (inclusiv TVA) (în prețuri valabile la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/250689_a_252018]