50 matches
-
cu geamurile mate din cauza făinii, și mereu învelită într-un miros de pâine caldă. Coșul de cărămidă al fabricii era la fel de înalt ca și blocul nostru, iar în vârful lui, pierdut în nori, flutura câteodată un steag roșu. După ce am hâțânat o vreme manetele unui compresor uitat de cine știe când în curtea blocului, m-am dat jos din cabină și am început să-mi fac de lucru pe o movilă de nisip plină de urmele copiilor ce o călăreau toată
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
în fața vagonului, ca să pot vedea cum conduce vatmanul, trăgând de pârghia lui cu bilă mare în capăt sau răsucind potențiometrele, fie în coada tramvaiului, ca să mă joc cu frâna de mână, o manivelă de metal cu șurub, pe care-o hâțânam în toate părțile. În acea zi mama și-a prins mâna în ușa tramvaiului, chiar când să coborâm în Floreasca. Ușile erau cu adevărat rele, când se deschideau clămpăneau în balamalele lor ca niște fălci de rechin. Dacă nu erai
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
aminte de copilărie. Ca ș- atunci, el se lipi de fereastră să absoarbă mirifica priveliște. Dintr-o dată vântul stătu pe sloată. Nemișcată, pluti o clipă de tăcere iar ninsoarea căzu. Pe gârlă, în perdeaua ei de plopi, apăru o moară. Hâțânându-se pe furci, moara uruia, zvârlind pe sub streșini suluri de fum. De după trunchiurile albe ale plopilor, în pâcla albăstruie, bătea ca o părere soarele. Lumina încă era astupată de nouri. După un timp, întreg, ieși totuși și soarele, lăsând
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
arcuită pe spinare și târând lanțul prin praf. Măsurând ulița în goană, cât pe ce să răstoarne babele. Ajunseră în dreptul unei case care părea joasă sub acoperișul ascuțit de paie. Din ograda cu troscot le întâmpină la poartă o femeie. Hâțânând neogoit un copil care scâncea, chipul ei exprima o exasperare mută. - Dă-l la baba. că-i deocheat, zise cu tandrețe Băltoaia și luând plodul înfășat în brațe, îi suflă în față șoșotind. încetîncet, copilul se ogoi. - Să vii la
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
o brânză dulce făcută-n casă, mai o supă pasată de morcovi și pui, mere rase cu biscuiți, înțelegeți, câte-un ou fiert pe săptămână, ușor, câte puțin din toate, ca să-i rămână obrăjorii bucălați, să fie zdrumpeș când îl hâțânam seara și să vă scrie vouă acum povești frumoase, care să vă placă. S-a născut în aceeași zi cu Adi Mutu (detaliu pe care atunci noi, familia, n-aveam cum să-l fi cunoscut), iar acele cântarului de la maternitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
Încât, tramvaiul În care mă aflam mă putea duce chiar și În fundul iadului...!!” „Eram sigur...” - Vru să spună Tony Pavone dar se răzgândi de teama de-a nu-l jigni. „Îmi amintesc ca prin vis, reluă el tramvaiul se cam hâțâna...!! Îți imaginezi, nu am dat atenție faptului. Abea dimineață, când soția și copilul s-au Întors din dormitorul improvizat În stradă am realizat din spusele lor și, de la comunicatele radiofonice adevărata tragedie a capitalei noastre. Am Înțeles, centrul orașului a
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
insuportabil, pe la geamuri și balcoane începură să apară cetățeni în pijamale care-i strigau cu toții câte ceva arhitectului, dar din cauza claxonului nu se putură înțelege cu el. Tânărul ar fi vrut să intre în pământ. Deschise capota Daciei și începu să hâțâne la întîmplare firele galbene, negre și roșii, izolate în plastic gros, care formau câte o buclă din loc în loc. Duhoarea de benzină și zgomotul făceau să-i plesnească țeasta. Nu știa care sânt conexiunile claxonului și de la o clipă la
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
chestie care-mi convine pentru că vreau să fie ștearsă orice urmă a janghinosului. Mă gândesc la Bladesey cum stă În cameră sau Într-un restaurant italienesc de unul singur, arătând ca un neadaptat social ce e. Sau poate ticălosul se hâțâne peste vreo curvă din aia grasă și neagră chiar acu sau e caftit la curulețul lui transpirat cu vreun instrument În timp ce pupă tocul cizmei negre din piele al noii sale stăpâne. Mi-aș dori să fiu cosmonaut. Mă cheamă printr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
noastre: Transilvania (așa-i zice mama, domnișoara Tuza Îi spune altfel și urât: Ardial: nu-i deloc bine ca o provincie să ardă, chiar dacă-i a ta). Totul e nou la domnișoara: hainele, geamantanele, servieta; felul cum merge: băiețos, bărbătos, hâțânat pe-n sus și-n jos; felul cum vorbește, tărăgănat și cam otova; și cum se miră - când se miră, zice: «Ioooi!», ca la noi, Jâdanii; când se vaietă, zice: «Tulaaai!» - și noi râdem, fiindcă tulaiul ei se potrivește cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pensie lungă? Cine crezi că a făcut mai mult rău României, securitatea sau activiștii? Da, cred în longevitatea sexcuristului de pensii... numeroase, fiindcă ocultarea colonelului Boțârlan (a cărui văduvă îi păstrează moaștele, cu celofan învelite, în rezervorul closetului) nu-mi hâțână siguranța apofantică. De parale nu duce lipsă. Sexulcursit de cursă lungă, nu-i așa? Ba-i astfel. Colonelul Wolf posedă, în centrul Iașilor, algenția de turism Alwo. Ghinărarului Pleșiță îi țâțâie curul amintindu-și de complicitățile de care-l acuză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
al abuzurilor sexuale, și când merg În străinătate, În Maroc, În India sau În Turcia, am mari probleme când ies În oraș. Ca să merg la toaleta din cabina de clasa a doua a unui vapor cu aburi, care se leagănă hâțânat de valuri, precum acela care face cursa spre Hachiojima, am nevoie de mult curaj. Atunci Îți imaginezi cum arată un loc În care o mie sau două mii de oameni se așază pe vine În același timp pentru a-și face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Mi-am trecut degetele de-a lungul tocului ușii. Am dat de o crăpătură, am luat cătușele și le-am folosit drept pârghie. Încuietoarea n-a cedat. Am crestat lemnul din jurul încuietorii până când am simțit că ușa începe să se hâțâne. I-am tras un șut ușurel și s-a deschis. Lumina de afară m-a ajutat să găsesc un întrerupător. Am aprins lumina și am dat cu ochii de o cameră pustie, plină cu pânze de păianjen. Am ieșit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
de către fermecătoare în brațele spectrului invocat ca fiind cel al Profesorului de Istoria Religiilor) călca pe dalele curții din strada Perone, pentru a tîrî pubelele de gunoi către poartă. Pavajul, altădată stabil, al aleii, se legănă o dată spre dreapta, se hâțână de două ori către stânga. Și, alunecând pe un soi de mâzgă marină, ucenica se prăbuși, bătând aerul cu brațele, într-o peliculă de apă sărată, ce-o acoperi, instantaneu, până la piept. Atingerea de sloi a puhoiului îi paraliză respirația
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cât căruța, ale lui Arvinte. Și, din bârfă în bârfă, până la mijirea zorilor, sorbiră și pisoiul de juma' coniac, pe care-l descoperi Regele, inspectând boxele de placaj ale locatarilor. Când pântecele de fierătanii ale primelor tramvaie scăpate din depou hâțânară străduța, degajară și ei locul și o tuliră, pe lumină, în Calomfirescu... Din noaptea aceea, se gândi, se răsuci din nou, în planurile sale, IF-ul, și hotărî de-acum că, dacă doreau într-adevăr să haiducească și chiar să
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
gaz, chioare și rare, pierdute sub oțetari sălbatici. În urma 59 cailor rămânea o dâră lungă de praf, care se așternea greu peste iarba scurtă a maidanelor. Drumul era lung și pungașul amorțise. II durea spatele și i se făcuse somn, hâțânat pe șira ascuțită a calului. Mânzocul alerga sprinten alături. Trecu de Tarapana, mai mult pe sub ulucile din margini, auzi vioriștii cântând încă chefliilor și se așternu la drum. Frumoasă noapte! Se dezmorțise puțin. Simți mirosul veșted al frunzelor de salcâm
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu ce să-i plătesc... - A făcut șase case pe Grivița din dobînzi! - Se ținea cu judecătorii și cu sergenții. - Ne scotea trențele în stradă și-și bătea joc de sufletul nostru... Cioclii loveau caii tot mai tare. Dricul se hâțâna ca o corabie și mersul echipajului mortuar se transformase într-o goană bezmetică. Rudele se țineau bine, agățate de arcurile de la spate, trăgând înspăimîntate cu coada ochiului înapoi, pentru că nimic nu este mai fioros decât mânia unui grup de oameni
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
clasa a VI-a: Doamna directoare, ați făcut sex aseară? Măi, nesimțitule! Eu v-am vorbit frumos. De ce mă faceți nesimțit? Pentru că ești un nesimțit! Nu știu care dintre noi este mai nesimțit! Ancheta este în curs și scaunul de director se hîțînă. Într-o pădure din nordul Moldovei: Stați pe loc! Somează polițistul. Ce vrei, șefu'? Ce ai cu noi? Cele patru căruțe cu lemn furat se opresc și un zdrahon pornește drujba. Rînjind, se apropie periculos de cei doi polițiști. Stai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Pentru câteva clipe, am crezut că dorea să mă ucidă, dar el Îmi strigă În ureche: - Krog e prost! Enkim nu ucide. Începu să se Învârtă Încoace și Încolo până ce găsi un bulumac gros pe care se apucă să-l hâțâne cu putere, trăgându-l afară din mâl. L-am ajutat și, după o vreme, reușirăm să scoatem bulumacul din clisă și-l rostogolirăm În apa care curgea mereu. Enkim se aruncă În apă, stârnind un plescăit grețos și se apucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
îi străluceau de o lumină vineție. O secundă am avut senzația că sunt un cotlet scăldat în mujdei. Știam că usturoiul îi plăcea. Ne-am urcat în troilebuzul lung, învechit, căreia ea îi spunea „râmă”, și am început să ne hâțânăm spre Tomis III. Nu mai văzusem Constanța din copilărie - rămăsesem cu amintirea unei stațiuni frumoase. Când colo era un târg împânzit de blocuri comuniste, ce-i drept, ceva mai îngrijite. Constănțenii erau îmbrăcați în culori deschise, păreau relaxați, siguri pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
enervată să audă vecinii, deși Edy nu avea curaj să miște un deget. O fi încercat și el, ca băieții să o atingă, dar Giulia era intransigentă. - Edy nu te mai mișca! Patul nu era atât de mare și se hâțâna la orice respirație dar noi, nu băgam în seamă toate fleacurile și ne studiam înflăcărați. Giulia când își aducea aminte să răsufle iar o apucau nervii, - Edy, nu te mai foii atâta! Și iarăși ne mângâiam decupând părți din noi
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
ca din gură de șarpe și ca să fie sigur că nimeni nu va pune laba pe napolitană, poftim, o face mii fărâme, pe care le aruncă dând din mânuțe peste tot. ─ Băiatul mamii! Pui-pui-pui! se îngrijorează femeia îmblănită, începând să hâțâne căruciorul. Hai-hai-hai, na-ni, na! Na-ni-no! Se teme de străini, ce vreți! îi spune ea d-lui Costache, încercând totuși să zâmbească. În același timp, împinge căruțul înainte pe alee. Afurisit boșorog, mormăie, depășindu-l. Sticletele zărind firimiturile de Joe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
cap. PÎnă-acum n-a mai văzut vreodată. Accentul l-a așezat ca o mînă Răzvan Dumitrescu la SOTI pe ceea ce s-ar putea numi sperietură. „Veți vedea acum niște imagini cutremurătoare.” În imaginile cutremurătoare se vedea un bărbat care se hîțÎna, după niște zăbrele. Avea și căciuliță. Nu era opozant. Era un simplu nebun. Și toate astea atunci cînd, În mod cît de cît normal, ar fi trebuit prezentat măcar un singur om internat abuziv prin clinicile de psihiatrie. Dară nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mîngîiat cu culori de apă. Nu lipsea nici frunza lipită de umăr. Ca o bubă rea, după mușcătură de șarpe. Infectată, mortală, dacă mă gîndesc la copila-femeie putrezită în cea de-acum. Trag vitraliul pe vechiul loc și ușa se hîțînă sarcastic: atunciacuatunciacu... L-am urît pe Rusalin că m-a "spus" tuturor. La vernisaj, m-am simțit văzută de toți deodată. Toți îmi împungeau cu privirile trupul. E motivul pentru care țin acoperită partea stîngă a vitraliului. "Zău, Iordana?" se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Rabelais, ba chiar ... Aleister Crowley, "Iubește și fă ce vrei! " Știu și I.H., "Iubiți-vă! Știu, dar azi nu simt nimic, îmi dau doar un acord de principiu. Pe urmă poezia, gargara imaginarului. O apă cu sare pe care o hâțâni în grumaz și o scuipi. Te mai îngăduie gâlcile, dar atât. Ai observat că nefericiții de mari poeți sunt palinodici? Își retrag la un moment dat creditul pe care l-au acordat elanului. Grand Papa Homer a "scris" el Iliada
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
parapet și-i făcu semn să întoarcă vasul și să-l urmeze, nu prea repede și de la o distanță potrivită. Ridicîndu-și privirea, îi zări pe Tashtego, pe Queequeg și pe Daggoo, care se cățărau nerăbdători pe catarge, în vreme ce vîslașii se hîțînau în cele două ambarcațiuni sfărîmate, care tocmai fuseseră trase lîngă bord și încercau de zor să le repare. în timp ce se depărta, Ahab îi zări și pe Stubb și pe Flask, care se foiau pe punte, în mijlocul unor mormane de harpoane
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]