57 matches
-
Nimeni nu m-ar crede dacă aș spune că am luptat, am muncit și am sperat doar pentru a fi privit cu dragoste. -Mai bem un rând? mă întreabă Adi. -Trebuie să plec, am îngăimat sec și m-am ridicat hârșâind scaunul de fier pe care am stat. Adi și Mirel nu s-au ridicat, dar mi-au întins mâna în semn de rămas-bun. De zece minute m-am despărțit de ei și nu știu unde să merg încă. E postul Paștelui. Biserica
DEPRESIE de MARIA BURCĂ în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/maria_burca_1490882651.html [Corola-blog/BlogPost/381518_a_382847]
-
în care urma să își petreacă noaptea. Se aruncă în patul moale încă nevenindu-i să creadă că toate acele lucruri i se întâmplau chiar lui. Nu mai era mult până să adoarmă când i se păru că aude un hârșâit în spatele peretelui de care era rezemat patul. Mânat de nu se știe ce gând, flăcăul se strecură sub pat, tocmai la timp să vadă cum peretele se deschide și prințesa cea frumoasă intră în cameră, purtând în mână un sfeșnic
BUJOR ŞI PRINŢESA FĂRĂ INIMĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1494991658.html [Corola-blog/BlogPost/375814_a_377143]
-
părinților. Nu avea cine să-i ajute în gospodărie și la câmp, însă pe copilul său nu îl va mai interesa agricultura. Se va întoarce la țară, doar în vizită, să-i vadă când i se va face dor. Secera hârșâia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
părinților. Nu avea cine să-i ajute în gospodărie și la câmp, însă pe copilul său nu îl va mai interesa agricultura. Se va întoarce la țară, doar în vizită, să-i vadă când i se va face dor. Secera hârșâia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
părinților. Nu avea cine să-i ajute în gospodărie și la câmp, însă pe copilul său nu îl va mai interesa agricultura. Se va întoarce la țară, doar în vizită, să-i vadă când i se va face dor. Secera hârșâia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472713975.html [Corola-blog/BlogPost/343111_a_344440]
-
uciderea fiului. Unde să mă mai răsfrîng dacă și întîmplările trecute mint? Suflete aruncat în trup ca regele într-un umbros sarcofag la ora cînd viermele părăsea mărul putred al stăpînirii de sine ți-am cumpărat încă un CD cu hîrșîit de valuri cu gîndul secret să te scap de ziduri de arlechini mahorcă de creneluri și de balul de steaguri de făcătura ce-și trăiește clipa de glorie. Nu mă mai primești poartă a liniștii! A plecat și Lenor cea
Daniel Corbu by Dana Pîrvan-Jenaru [Corola-website/Imaginative/10062_a_11387]
-
ca atunci cînd vocea mea trece prin gît să se audă gîtul, mucoasa înnegrită de mișcare a gîtului sîngele care se ridică pînă în gît. aș vrea ca atunci cînd vocea mea trece prin gît să se audă scrisul; un hîrșîit de sfîrșit de lume. Baliverne de cafenea Baliverne de cafenea îi spun prietenului absent optzeciștii nasc monștri atunci cînd lumea doarme atunci cînd parcul dracula inițiat-de ei- printre ei și pentru ei apasă pe umerii noștri cînd parcul dracula devine
Poezie by Angela Marinescu [Corola-website/Imaginative/15418_a_16743]
-
ca un ghid bine pregătit ne plimbă prin toate locurile și ne invită la masa sentimentelor sincere. Povestite cu lux amănunte și datate conștiincios, scrierile devin amintiri vii, le trăiești, alături de ochiul format al autorului. Descrierile momentelor sunt superbe: "Secera hârșâia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așează în urma sa, în buchete." Agârbiceanu și alți autori cunoscuți transpar în aceste povestiri tulburătoare despre viața grea de la țară
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471351861.html [Corola-blog/BlogPost/343106_a_344435]
-
Tensiunea mea la fel; Ochiu-mi drept verde de brad e, Stângul mai căprui nițel... În piciorul drept simt ace, Dar îl simt! Pe stângul ba... Mâna stângă nu-mi dă pace, Dă din cot a se-mbuba... Gâtul, îndărăt spre ceafă, Hârșâie, simt os pe os A coloanei strâmbe-agrafă Până-n șale și mai jos... Ce să spun, de rău, de bine Bine că nu e mai rău... Primăvara, dacă vine După obiceiul său, Va mai rezolva din rele (Mai puțin paralele...): Spatele
ÎNGER RECE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1429539200.html [Corola-blog/BlogPost/374656_a_375985]
-
picior de pod pătând neregulat perspectiva. Prin cine știe ce ironie a sorții, rămăseseră spânzurate de stâlpul de susținere aflat în prelungirea piciorului prăbușit chiar o pereche de hobane... Își imagina că, dacă ar fi bătut vântul, cablurile metalice ar fi cântat hârșâit precum un râs de hienă flămândă... Zori pasul pradă curiozității. O neliniște insidioasă îi pătrunse toată ființa. Era surprins, căci se știa obișnuit cu singurătatea. Aproape o savura, dacă s-ar fi putut spune așa ceva, îi simțea gustul coclit, binecunoscut
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1479017940.html [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
un agent transmisibil nonconvențional din grupul prionilor. Boala face parte din grupul encefalopatiilor spongiforme transmisibile, alături de encefalopatia spongiformă bovină (boala vacii nebune), boala Creutzfeldt-Jakob (la om) și altele. Denumirea de "scrapie" provine din limba engleză, de la verbul "to scrape" (a hârșâi, a freca, a juli), scărpinatul prin frecare de pietre, garduri sau copaci și leziunile produse de acesta fiind una din manifestările caracteristice bolii. Scrapia este o boală cunoscută din secolul 18. A fost depistată pentru prima oară în Marea Britanie, în
Scrapie () [Corola-website/Science/311767_a_313096]
-
fiu aici, mai ales că există atâta pronunțare superficială asupra istoriei naționale, încât la un moment dat simți impulsul istoriei... Andrei Gheorghe: Istoric și ministru de Externe. Nu este o contradicție? Nu ar fi trebuit să avem pe altcineva, mai hârșâit în ale labirintului? Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu. Bogdan Chirieac: Mihai-Răzvan Ungureanu este produsul unei epoci istorice, aceasta pe care o traversează România. Momentul integrării în UE îl prinde ca istoric și ca ministru de Externe, nu este o contradicție. Andrei Gheorghe
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
place să discut mergând. Părintele Bernard detesta mersul pe jos, dar acum era el cel capturat și întemnițat în cușcă. — Da, perfect. — Îți mulțumesc, îți sunt foarte îndatorat. Rozanov se ridică să plece și părintele Bernard îl urmă. Ușa bisericii hârșâi, scârțâi și bufni din nou. Părintele Bernard se așeză. Era uluit, măgulit, îngrozit, alarmat, mișcat. Ochii luminoși îi scânteiau mai puternic ca de obicei. Și începu, ca și Alex, să râdă încet, pe înfundate. Hattie Meynell ședea pe patul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ce conțineau fondul vechi de carte, aflate în vecinătatea respectivei săli. Trebuie să recunosc că nu mă descurcam prea grozav, dar nu aveam pe cineva în apropiere și nici nu îndrăzneam să deranjez custodele. Într-o zi am auzit un hârșâit de scaun în spatele fișierelor și la puțin timp a apărut un bărbat tânăr (care pentru mine a rămas neschimbat până în ziua de azi), nu prea înalt, cu obrajii trași, cu părul pe spate și îmbrăcat într-un lung halat albastru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
conștient de totala sa neputință, Își dorește din tot sufletul o schimbare: o schimbare care să oprească nedreptățile unui sistem În care, cu numai o lună În urmă, această biată femeie Încă Își cîștiga singură pîinea ca ospătăriță, cu respirația hîrșîind și gîfÎind, dar Înfruntînd viața cu demnitate. În astfel de Împrejurări, cei proveniți din familii sărace, care nu-și mai pot plăti traiul, sînt Înconjurați de o atmosferă de dușmănie abia stăpînită; ei Încetează să mai fie tată, mamă, soră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
zi. Fără jenă, pisălog de nesuferit. De obicei Îmi făcea o dare de seamă despre cum stă treaba cu Nick și Rogers. Nu se sinchisea de faptul că mă punea la curent În privința legăturii lui constantă cu Roger. - Roger e hîrșîit, dar e și bătut În cap, mi-a spus Doolie. Tot zice „Nu voi, nenorociții de trăgători, mă interesați. Îi vreau pe tipii care fac bani din asta. CÎnd Îl găbjim pe Nick, o să verse. A dat o dată pe goarnă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
nu s-a semnalat vreo incompatibilitate ca acele nenumărate spețe să se judece pe teritoriul țării, mai ales că pe acel teritoriu tocmai jurisdicția respectivă este singura acceptată. Maestrul Samuel Kohn, șeful celebrei Case de Avocatură Samuel Kohn & Fiii, prea hârșâit ca să se încurce în "asemenea sofisme", a reușit să strămute procesul în afara granițelor țării. Unde? Sigur vă mai aduceți aminte, n-aveți cum uita un asemenea eveniment! În Republica Umanistă Vandana. Această strămutare fără precedent reprezintă o gravă insultă la adresa
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
întrerupă redactarea articolului răzbunător și se-apucă să-i facă toaleta. În pat. Îi freacă pielea, care a ajuns să arate ca argăsită, cu niște mănuși umede, îi aplică talc, emulsii și creme, și la sfârșit, pe călcâie, pansamente. Tot hârșâindu-le de cearșafuri, le-a ros rău. Afară de decuparea chilotului, toaleta seamănă destul de bine cu "abluțiunile" ritualului sinusian. La urmă, infirmierele împing proteza lui Joseph până lângă patul ei. Se dovedește că este exact ce crezuse: un fel de macara
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
sale mari, așezându-le minuțios într-o grămăjoară cu o formă anume, în gura sobei. De pe sobă luă o altă carte din care cu o mișcare bruscă rupse două foi, le mototoli și le puse sub grămada de vreascuri. Chibritul hârșâi scurt pe scăpărătoare luminând fața mare, nerasă, cu nasul puțin coroiat și ochi cafenii ce sclipiră o clipă în lumina prea bruscă. Simți nevoia să se justifice de ruperea foilor din cartea ceea pe care o aruncă înapoi în locul de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cădeau ca grindina". Disperat, eroul face o ultimă încercare de a-i opri pe tătari, coborând furtunos scările spre intrare, însă este șocat să primească, dinspre ușa aproape zdrobită, răceala unei pale de vânt și sarcasmul unui "glas de cucuvaie", hârșâit de bătrânețe. Lectorul descoperă, odată cu protagonistul, că întreaga aventură boierească fusese un vis provocat de magia vrăjitorului. Bucla onirică zăvorăște, ineluctabil, disperarea flăcăului, care se vede deposedat de soție, de copii și de avere într-o singură clipă. Vorbele crude
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
în anorganic, în care concretul face saltul expiator în abstract. Micile interstiții dintre cele două stări categoriale îngăduie poeziei a-și strecura fecunda aproximație nu fără o nuanță sanctificatoare: "Oră a scrîșnetului, - se taie/ spațiu din jurul meu. Sclipesc/ orbitoare lamele, hîrșîie/ triunghiuri de gheață, fierăstraiele. Nici nu mai cutează/ să țîșnească, să se prelingă măcar/ sîngele speriat.// Și, de fapt,/ nici un zgomot nu-i, decît poate/ un fel de zvon abstract, ca și cum/ geometrii în frecare/ rumegușul și l-ar depune/ pe
De la "cumințenie" la necumințenie și înapoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12489_a_13814]
-
nu știe, neștiind că între cei fără de chip numai țipătul preschimbat în apoteoză pe toate le însumă apoi în locul promis au venit fiii zilei a 6-a sortiți nume să pună, foc să aprindă- până departe se auzeau uneltele tragice, hârșâind lamele primitive pe vinete gresii unuia dintre ei i s-a poruncit să vegheze luna neclintită îi era fața înfiptă în orizont- înfricoșătoare bornă pe frontiera celor care dintru început altceva nu au deprins decât să ucidă. schimbau complice priviri
Sacrificiul by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/6990_a_8315]
-
energică luare de sânge, printr-o prelungită purgație. Noroc că trăim în mileniul trei. Să fi viețuit pe atunci, secretul măștii de fier ar fi rămas pentru mine până în ultimul ceas de nepătruns. Și dacă aș fi fost mai puțin hârșâit în ale vieții, cum sunt în această existență, sigur că aș fi suferit. Fără să protestez, bineînțeles, odată ce secretul este secret și prima condiție a purității sale e de a nu fi dezvăluit. Maestrul meu Mathieu Jean Caragiale, prince Bassaraba-Apaffy
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
a spus despre Extinderea domeniului luptei că ar fi varianta generației info a Străinului, în realitate, personajul este doar un tipar: funcționarul (în acest caz, informatician) de treizeci de ani care muncește mecanic, integrîndu-se forțat colectivului, respectînd blazat regulile, burlac, hîrșîit în dragoste, cu o viață sexuală inconsistentă, bînd mult, fără prieteni, cu weekend-uri goale... Are sentimentul ,vieții furate" acasă, la serviciu, pe stradă și, într-un moment de revelație, formulează o teorie a liberalismului sexual: În societățile noastre sexul
Și ei au debutat odată by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11426_a_12751]
-
de a pune capăt imprevizibilității prin mijloace politice artificiale, este iluzorie și contrariază natura umană. în fond, locul de unde orice imprevizibilitate este îndepărtată, e cimitirul" (p. 308). Nonconformismul autorului este foarte binevenit și aruncă o privire proaspătă asupra unui subiect hârșâit de propagandă, limbaj de lemn și slogane, zilnic difuzate de mass-media. Cartea sa, atât de riguros documentată, inclusiv în domeniile financiar și economic, impune stimă și explică traducerea ei în mai multe limbi europene. Nu și în limba română, deocamdată
O carte explozivă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9315_a_10640]