173 matches
-
intervin eu cu ochiul mai atent al cititorului tot atît de interesat și atras de nuanțe, toți acești oameni striviți, cunosc de fapt optimismul tragic al experienței lor de viață. Personaje ale minimei dorințe, cu norocul pus la încercare, între hîrjoană și exasperare umilă, bîntuite de spaimele realității și dezastrele lunecării în minciună, din care caută scăpare în iluzie. Este Musa, inocentul într-o lume de culpabili. Este Sara, frumoasa lui fiică, cel mai drag copil, pe urmele căreia pornește să
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
milion de trupuri de bronz, iar ecoul venea din burțile unor kalashnikoave mereu lăsate gravide de neastîmpărul unui mire chinuit de luna de miere fără sfîrșit, balsam pe o rană lăsată deschisă de Dumnezeu ca pe Ivan Turbincă într-o hîrjoană continuă cu moartea, într-un buzunar sterp strivit de degetele degerate de sete ale mutului vorbăreț, dar nu vă jucați voi cu Iosif Visarionovici, niet, mustața lui mustea în dulceață ca în afișele care ne chemau să economisim nimicul lăsat
MASA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/3693_a_5018]
-
în mine focul stins ca din lutul galben vin de razachie țîțele ei fragede-mi erau la buze cupe rase noaptea cînd se știe că nu-i trup mai dulce de femeie decît trupul fetei care a trecut pentru o hîrjoană pentr-o jucărie podul prea-păzit de peste Prut se topea cu mine cînd zdrobeam sfîrcurile roze amîndouă și țipa ca șarpele în laț primăvara cînd e-o viață nouă - și pleca a treia zi frumoasă ca o lună noaptea pe sub nori
Alungînd tristețea, ca paganini. by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/7950_a_9275]
-
Maica noastră cea bună măicuța mileniului trei patria ne dă o mână de ajutor deja ne pregătește chibritul Vânt țigănesc Prin măhălăli rău famate aud chicoteli de femele cu ciorapi ieftini Se-aud zurgălăii chiloților bej de-a dura prin hârjoane de gang Voi tentații sub tandrețea umbrei și voi ovule dornice de infamii Sâni roz cu puțin violet circular dați la maximum amintire a suptului celestului sfârc Golănii și jocuri ale speciei dinți feminini mușcând limbi intruse-ntre dinți Noapte
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/8180_a_9505]
-
unuia dintre cei mai importanți și mai profunzi pictori din ultimile decenii. Pentru Florin Mitroi pictura nu a fost doar un simplu exercițiu cultural, o formă abilă de comunicare codificată cu un privitor mai mult sau mai puțin prevenit, o hîrjoană ludică sau o scrutare gravă prin spațiile nelimitate ale posibilului. Mai întîi, ea era un amplu și complicat ceremonial tehnic, un recurs la memoria arhaică a genurilor, o subtilă convocare la realitatea imediată atît a lumii organice, cît și a
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12651_a_13976]
-
ilustrează perfect jocul neputinței, al femeii-victimă supusă și dedată de fapt, oricînd, ispitei. Că scena scurtă dintre Zamfirescu și Pavlu, schimbul de replici dure, iuți, cînd cineva știe ce nu vrea să audă din gura prietenului cel mai bun și hîrjoana, dublată de vanități, lăsînd adevărul să țopăie pe muchie de cuțit, mi s-a părut memorabilă. Ochii lui Pavlu lăsau să se vadă și ce nu se rostea, lăsau să văd frica de adevăr. Foarte bun începutul și toată relația
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
rîd de aste vorbe...) se pot îndupleca răsfoind, măcar, o carte recentă, Puterea morților asupra celor vii, ,culegerea" apărută la Polirom din poeziile Gabrielei Melinescu. Primul mănunchi, spicuit din Ceremonie de iarnă (1965), separă un ungher în care, deodată cu hîrjoana de cotoșmani (moi și rotunzi, pe cît îi arată desenele roșietice, de ,însoțire"), găsește loc și conversația să lăstărească: ,Sau ai plecat demult și ai lăsat/ o piatră, asemeni trupului de grea/ și-aștept la capăt de pămînt/ să înfrunzească
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
câteva clipe. Mere roșii, ionatane, începură să cadă imponderabil de ne-unde, așezându-se cuminți pe marginea patului. Plafonul lunecă înapoi, ca uns, dar înăuntru nu mai fu întuneric. Petricia, cu o mișcare amplă, olimpiană, dar și veselă, ca o hârjoană, se întorsese cu spatele, privindu-l lung peste umăr, cu ochii ei mirabili. Pe omoplatul drept avea tatuat un crin straniu. Andrew tresări și zâmbi de uimire, dar numai o clipă. O dogoreală ca de cuptor îi ardea acum fața
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
aici, să controleze operațiunea. Raportează personal sus de tot". Și inginerul arătă cu capul undeva spre înaltul cerului din care continua să cadă năvala acea de fulgi jucăuși, rotindu-se unul după altul, învârtejându-se, urmărindu-se într-o goană bucuroasă, hârjoană tăcută, clăbușită de minunea libertății, într-o zbenguială nepăsătoare, așezându-se peste pietrele acelea hârlave, rănite, peste trupurile noastre cotropite de lehamitea acelei dimineți cu tot ceea ce ne fusese dat să vedem. Zoream spre ieșire. Ester dădea să se scuze
Neaua de la Văcărești by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Imaginative/10414_a_11739]
-
Pavel Șușară Pentru Florin Mitroi, pictura nu este doar un simplu exercițiu cultural, o formă abilă de comunicare codificată cu un privitor mai mult sau mai puțin prevenit, o hîrjoană ludică sau o scrutare gravă prin spațiile nelimitate ale posibilului. Mai întîi, ea constituie un amplu și complicat ceremonial tehnic, un recurs la memoria arhaică a genurilor, o subtilă convocare la realitatea imediată a lumii organice și a regnului mineral
Florin Mitroi (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10082_a_11407]
-
precum pîntecul unei fecioare, / am o șansă în plus - / de la o vreme sărut doar ceaiul de fructe..." (Telecomandă de iarnă). Stihuri din care romantismul funciar nu e înlăturat, ci pus doar să suspine cu o eficiență lirica. Sau înscenînd o hîrjoana amuzata cu obiectele din preajma, martore discrete ale tăioasei dezolări: " lucrul meu de virtute este scaunul/ ce pe șine se contemplă, jignindu-mă:/ atu, dragule, doar stai...a/ hașurezi minciuni circulare prevăzute cu măsline!/ visez: /ăfiecare felinar are dreptul la un
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
turnații!, și în ritmul de melc al privatizării, si in întărirea permanentă a sistemului represiv, si in marginalizarea intelectualilor, si in disprețul arătat educației, sănătății - adica însuși viitorului țării. Spectacolul jalnic al confruntării dintre "putere" și "opoziție" nu e decât hârjoana lubrica între amanții proveniți din aceeași promiscua, insațiabila casta setoasa de înavuțire. Lupta pentru privilegii, pentru avantaje și bani a atins cote aiuritoare. Reflexul acestora trădează, uneori, si infantilismul clasei politice: deși "tepuirile" băncilor și zborurile în străinătate nu le
Tepuirea si jeep-uirea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17460_a_18785]
-
de bună-dispoziție și ospitalitate - tradiționale, de altfel. De o (bună) bucată de vreme, pe aici, prin republica noastră minieră, luminița de la capătul tunelului aduce tot mai mult cu o eclipsă, pruncii au prins a scînci în pîntecele mamelor lor, iar hîrjoana cu metroul a devenit o adevărată intimitate națională". Sau încă un antielogiu patriotic: "sîntem o națiune înceată cu înaltă/ putere de conservare. sîntem un popor vesel/ de sinucigași travestiți în pietoni. sîntem/ douăzeci și trei de milioane de patroni/ ai
Sociabilitate și solitudine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16980_a_18305]
-
Nu ai senzația că te privesc din întunericul luxos milioane de ochi plini de ură? Cum poți trăi așa? Cum te poți bucura de putere, de banii furați, de copii, de familia ta, de viață, de victoriile și jegoasele tale hârjoane politice, de tâlhării, ȘTIIND că milioane de oameni te privesc cu scârbă? Înainte să existe rețele sociale, puteai să trăiești fericit în coconul tău de lux, pentru că nu știai ce simțim pentru tine. Lumea ta și cu lumea noastră nu
Dragul nostru politician, te urâm! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20070_a_21395]
-
Pavel Șușară Pentru Florin Mitroi pictura nu a fost doar un simplu exercițiu cultural, o formă abilă de comunicare codificată cu un privitor mai mult sau mai puțin prevenit, o hîrjoană ludică sau o scrutare gravă prin spațiile nelimitate ale posibilului. Mai întîi, ea era un amplu și complicat ceremonial tehnic, un recurs la memoria arhaică a genurilor, o subtilă convocare la realitatea imediată atît a lumii organice, cît și a
Singurătatea lui Florin Mitroi(II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8152_a_9477]
-
-mi ești nevastă. Pe alții-s gelos. Nu-s destui? Ei, na! Ei, na! Da, da, să nu-ți intre-n cap! Și doctorul te cam place! Ești într-o ureche! Te-ai țicnit. Așa se tachinară și umplură cu hârjoana și veselia lor întreg spitalul până ieșiră. Afară, când se treziră pe scările monumentale de piatră, dinaintea caldarâmului care mai transmitea căldura zilei, se opriră stingheriți, amuțiră și, printr-o stânjeneală ciudată care-i cuprinse, nu îndrăzniră nici măcar să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
pe ăia de le dau două rachie. EA: Iar o dai pe politică, măi stăpânește-te! Ia mai spune de ce nu te muți, ca esti interesant. Eu, ca femeie, nu intru în cârc iumă, bărbatu-miu nu bea așa că asta, hârjoana între bărbați nu o știu că al meu e mutălău, nu prea vorbește. EL: Mai am un argument. Toți cei cu care am lucrat, prietenii mei, au cumpărat în cartier. Mai lucrăm împreună, că suntem activi. Ca să glumesc, putem face
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
prin împăcarea subînțeleasă cu ideea zădărniciei. Florin Mitroi: rigoare tehnică și austeritate morală Pentru Florin Mitroi, pictura nu este doar un simplu exercițiu cultural, o formă abilă de comunicare codificată cu un privitor mai mult sau mai puțin prevenit, o hîrjoană ludică sau o scrutare gravă prin spațiile nelimitate ale posibilului. Mai întîi, ea reprezintă un amplu și complicat ceremonial tehnic, un recurs la memoria arhaică a genurilor, o subtilă convocare la realitatea imediată atît a lumii organice, cît și a
Radiografii în posteritate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9298_a_10623]
-
democratic, să producă numere de atracție pentru uzul prostimii". Sau: "asentimentul a unei mari părți a populației, cea care dorește desprinderea totală a României de regimul noilor Cațavenci, școliți la Lomonosov". Sau: "pantofarul, după ce terenul fusese dej(a) defrișat, și-a-ngăduit hîrjoane galante cu istoria. Cum nu avea răbdare să citească două rînduri (să le mai și scrie!), i-a plăcut să-nsceneze istorie", punînd la cale "fel de fel de descălecate și încălecate". Sau: " Dar de unde să știe fîrtații noștri întru neam
Un observator solitar Un observator solitar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9680_a_11005]
-
Muțachi Șmecherosu'. (liniște) Muțachi, unde ești, jigodie? Măi năpârlitule, unde te-ascunzi, n-auzi? MUȚACHI (pitit după car): Cu-cu! CODÂRLIC: Hai-hai! Când ți-oi da eu un cuc acuși ai să zici că-i altă pasăre! Îți arde de hârjoană, neîmplinitule! Treci la numărătoare. (Muțachi vine) Așa. Cu Muțachi, sunteți taman doi și jumătate, cum scrie la condică. Acuma, urchile cât gura pâlniei! Avem poruncă... ASCHIMODIE: Măi, să știi că dau cu tine de pământ! Ia te uită, șefule, Muțachi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
să se întoarcă la treburile sale, dar câinele se lipi de el, mai voia să fie mângâiat, dezmierdat. Îi plăcea vorba dulce a stăpânului său și nu se îndupleca să-l părăsească, cu toate insistențele băiatului. Văzând că patrupedul căuta hârjoană, Vișinel îl lăsă în plata Domnului și, apucând zdravăn ciocanul în mâna dreaptă, cu stânga ținând de un capăt tabla buclucașă, continuă să finiseze lucrul început. Cu fiecare lovitură, urma ciocanului înscria un cerculeț, creând un mic medalion strălucitor, ca
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ia inima în dinți să ajungă pe pământ gaborițele cu obrajii scrijelați de ani, pline, greoaie, susținându și anevoie fustele lor largi, croite anume pentru depășirea gabaritelor. În câteva momente, pădurea se umplu de larma și zbenguielile copiilor dornici de hârjoană. Ca niște ciorchini, oamenii șatrei se grupară în locul unde urmau să se ridice corturile. Femeile aleseră dintre bulendre și hârdaie pirostiile, ceaunele și câteva oale, se așezară direct pe pământ, turnară apă în vasele deja pregătite, ca mai apoi să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
strângerea calabalâcurilor. Deodată, bătrânul staroste se opri în fața unui cort unde un tânăr își înlănțuise cu brațele țiganca, într-o scenă tandră de dragoste, urmăriți de câțiva puradei care-i priveau chicotind veseli. - Tu ce faci, mo!? Ai chef de hârjoană? Nu ai aflat că pornim la drum...? - Bulibașă! - Nici un bulibașă, desfă-ți cortul, tăbârcește-l în căruță și înhamă-ți catârii! - Cum asta, de-abia am poposit, gândeam... - Tu să faci cum ți-am poruncit, că altfel auzi glasul harapnicului
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
poartă cu lumânări aprinse, dăruindu-ne colăcei, pampuște îgogoși), mere, nuci și grițari îcreițari), astfel că trăistuțele noastre se umpleau și nu de puține ori dădeam fuga pân-acasă să le deșertăm. Era un du-tevino, o distracție unanimă și o hârjoană până noaptea târziu, când popa, obosit de atâta „aghesmuit” și de întins mâna după bani, se retrăgea la Casa Parohială. După socoteala unor cârcotași, care de altfel păreau a fi persoane de bună-credință, la Bobotează popa strângea bani pentru cel
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
făină și tărâțe, pe care le descărcam de marfă tocmai noi, cei ce locuiam în apropierea gării. Pe lângă faptul că isprăveam osteniți și prăfuiți din cap până-n picioare, eram plătiți la Sfântu-Așteaptă, dar era plăcută atmosfera de clacă și de hârjoană, pe fondul căreia, în momente de slăbiciune ale achizitorilor, noi palmam și doseam câte un sac sau doi, de căciulă, căci, după părerea noastră sigură, era de unde. Dacă o parte din colegi plecau în vacanța de vară la mare, eu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]