273 matches
-
calcă pe terenul și mai alunecos al subconștientului colectiv, relativ ușor de intuit, însă greu de figurat în roman. Să vedem ce fel de conversații imaginează și ,rulează" autorul: ŤN-avea dreptate Ceașcă să le dea, la ăștia nervoșii, câte un hârleț în dotare și să-i trimită la Canal? Să se calmeze băieții, nu de alta!ť ŤCă bine zici! |sta, Ceașcă, a fost finuț încă. Eu aș fi făcut canal Botoșani-Timișoara și i-aș fi pus să-l umple cu
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
putea să nu se fi băgat ceva la "complex" - ouă, dresuri de damă, băsci, șepci, pufoaice, pungi cu legume și oase pentru ciorbă, votcă, spumant, muștar, becuri de 40 w, lanterne, gută sau ace de pescuit, sfeclă roșie la borcan, hârlețe, stropitori de grădină, lighene de plastic pentru îmbăiat copilul, broboade, gumari, bețișoare aromate, carpete dinTașkent, matrioșe, stilouri din plastic cu rezervor detașabil etc. -, Marfa își spăla tunica plus alte câteva mărunțișuri, niște otrepe, izmene, cămăși, ciorapi, chiloți de-ai ei
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
zi ce trece. îmbătrînesc și privind în urma mea nu regret decît un singur lucru: că în ciuda pierderilor suferite nu am putut continua editarea de cărți. După naționalizarea din 1948 ca să pot trăi am lucrat ca muncitor zilier, cu sapa, cu hîrlețul, cu tîrnăcopul, pentru 11,50 lei pe zi, la un șantier de drumuri la stadionul sportiv din localitate, la descărcarea vagoanelor cu piatră sau lemne, la încărcatul vagoanelor de sfeclă de zahăr pentru fabrici, cărînd și ridicînd saci deși aveam
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
și acela fusese un gest doar al lor, care o umplu de fiori. Și acum, când își amintea, îi simțea căldura. Simțea de asemeni izul pătrunzător, de urină, furat de vânt, ca și țipătul mierlelor la lăsarea serii, alături de mușcătura hârlețului în nisip, ca să fie îngropate copitele. Orice vânat risipit în câmp ar fi fost împărțit de djini și întors în somnul acelora care îl uciseseră. Îi plăcea când se făcea noapte să rămână în întuneric, ca sub o tarha 4
Istoria romanțată a unui safari by Daniela Zeca () [Corola-journal/Journalistic/6977_a_8302]
-
bună. Era singura care-l putea scoate din necaz. Iar ceilalți vor înțelege și vor accepta această rezolvare. Nea, slăbătură! Ieși pe poartă puțin mai luminos la chip. Aproape fără să-și dea seama apucă din mers și coada unui hîrleț și porni în urma vacii tîrîndu-l după el. Virgil ajunse într-un suflet la poarta Ilincăi. Fără Ilinca putea să găsească o sută de comori și altele pe deasupra, că tot n-ar fi avut nici o valoare. S-a urcat pe gard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
nu putea să se cheme decît Virgil Năsturel! Iar pentru a le dovedi celorlalți că el nu-i așa mîncăcios, cum lăsase impresia la început, nu mușcă nici măcar dintr-un biscuit. Îi puse pe toți trei în buzunar și luă hîrlețul în mînă. Darul Ilincăi, mai bine zis gestul ei, îi dăduse puteri să rabde la nesfîrșit! Iată, așadar, că echipele au suferit modificări mari. Prima deci, era formată din Ilinca și Tomiță. A doua din... credeți că din Virgil și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
urmările bătăliei grele. După aceea sapă pomii la rădăcină, îi dă cu var până la jumătatea trunchiului de zici că le face straie noi, ca de îngeri. Într-o zi, l-am urmărit cum vine aducând cu el o găleată, un hârleț și niște pomișori cumpărați din târg. Ce faci, bunicule, cu ei? Vreau să înnoiesc livada. Nu vezi că mai mulți copaci au îmbătrânit? Păi de ce mai plantezi acești pomișori? Crezi că mai apuci să mănânci poame din ei? Dragul meu
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
și sub strujeni... „Unde l-o fi dus diavolul?” a întrebat nevasta dezorientată. Au cotrobăit prin toate bălăriile, dar afară de niște borți - una ici, alta colea - nu au mai găsit nimic. Nici o picătură de sânge măcar. „Hai să împrumutăm un hârleț și să săpăm. Cine știe? Poate dăm peste cocoș. Că în cer nu s-o dus.” - și-o dat cu părerea nevasta. „In care bortă să sapi, că sunt vreo șapte-opt? Si dacă ne văd vecinii? Au să spună că
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
Erau, dar cine știe ale cui sunt?” „Apoi acolo poate sta și ucigă-l toaca, nu numai o jivină. La asta nu te-o dus capul? Aicea eu nu mă bag. Până la diavol! Atât!” i-a răspuns Stanca țiganca. „Un hârleț ai, mătușă Stancă?” „Am o rigină de hârleț acolo. Ia-l dacă crezi că îți poate fi de folos...” După miezul nopții, amărâtul o intrat în casă abia bleștind. „N-am găsit nimic și nu mai pot săpa. Pământul îi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
acolo poate sta și ucigă-l toaca, nu numai o jivină. La asta nu te-o dus capul? Aicea eu nu mă bag. Până la diavol! Atât!” i-a răspuns Stanca țiganca. „Un hârleț ai, mătușă Stancă?” „Am o rigină de hârleț acolo. Ia-l dacă crezi că îți poate fi de folos...” După miezul nopții, amărâtul o intrat în casă abia bleștind. „N-am găsit nimic și nu mai pot săpa. Pământul îi cremene, iar borțile cotesc în toate părțile...” De
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
evacuate. În rest, nici un obiect care să anunțe o prezență feminină. Sigur că se poate vorbi și despre o polisemie a polatei. În alte regiuni, ea se referă la o cu totul altă realitate. Au mai fost în polată un hârleț, o greblă, o sapă, dar acum li s-a schimbat locul. În anii ’50-’60, și-au schimbat destinația în urma colectivizării, când au dispărut animalele, hambarele. Odată cu industrializarea, locul în care se ținea fânul pentru animale devine un loc pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
griji și nevoi. Pe lângă alte Îndeletniciri, cea mai mare grijă a părinților a rămas munca pământului. „Rămân tulburat de Încrederea cu care rostesc apăsat cuvintele, umplându-le lacom cu viață adevărată și cu speranța cu care, În fiecare primăvară, Înfig hârlețul În pământul pietros, răsturnând brazda cu fața la soare și mângâind-o cu ochii lor păgâni de iubire” (Dinu Săraru - Clipa). Am urmat școala generală În localitatea În care am venit pe lume. În această perioadă am Început să scriu primele poeme
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
de care nu-l credeam capabil. Am apucat cufărul și ne-am îndreptat amândoi spre un trunchi de copac ce se afla pe malul unui pârâu secat. Spuse: - E bine aici? Fără să aștepte răspunsul, începu să sape cu un hârleț și un târnăcop pe care le avea cu el. Am pus cufărul jos și am rămas în picioare, năuc. Bătrânul, aplecat, se puse pe treabă cu toată dexteritatea unui specialist. Săpând în pământ, găsi un obiect care mi se păru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
o femeie înaltă, frumoasă, îmbrăcată în alb și i-a zis că undeva, foarte aproape de noi, încă mai zace comoara lui Ipsilanti? N-am căpiat atuncea cu toții, de-am săpat toată lutăria? Moș Grețcu a scăpat de toate cazmalele, lopețile, hârlețele, țiganii vindeau parcele din toloaca de pe lângă groapa de gunoi... Până și popa de la Sfântu’ Andrei a apărut într-o seară, îmbrăcat într-o pufoaică de la armată, și s-a apucat să sape vârtos. Oamenii râdeau că, mai dându-și peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
de mii de metri În jos. - Si Serafim Ivanovici? - Sé meargé dupé produse. - Pe cincisprezece, noaptea, cum am zis? - Sé fie numai vremea buné. - Sé nu ținé vremea cu burghejii. - Parcé véd cé nu iese nimic. - Am luat ceapé, morcov, hîrleț și topoare. Luém și saci, ațé de pescuit. Mai bine ceva mai acétérii. - Piotr Afanasievici? - Un ticélos. - Îl batem bine și-l legém de copac. Sé viné și sé-l miroase lupii. Avem noi grijé sé facem un foc lîngé el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pisică cu benziné și sé-i dém drumul pe fereastré, cred cé-i mult mai bine așa. - Sé nu miaune pisică. - E bine dacé miauné. - Aud vecinii și se trezesc și s-ar putea sé spargé ușa cu toporul sau cu vreun hîrleț. SÎnt mulți care au hîrlețe, ce nu se poate?, se poate, Iti zic eu. - Da, dar așa gésesc pisică. - Gésesc pisică și-o stîng cu stingétorul. - Da, și dau vina pe pisicé. - Dar Pavel Marcovici? - E fumétor. - Vezi? - N-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
dém drumul pe fereastré, cred cé-i mult mai bine așa. - Sé nu miaune pisică. - E bine dacé miauné. - Aud vecinii și se trezesc și s-ar putea sé spargé ușa cu toporul sau cu vreun hîrleț. SÎnt mulți care au hîrlețe, ce nu se poate?, se poate, Iti zic eu. - Da, dar așa gésesc pisică. - Gésesc pisică și-o stîng cu stingétorul. - Da, și dau vina pe pisicé. - Dar Pavel Marcovici? - E fumétor. - Vezi? - N-ar fi mai bine un iepure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
fi fost rece, ar fi stat amîndoi și s-ar fi gîndit la ceva. - De ce ard oamenii frunzele și iarbă și nu le lasé În grédiné? - Pentru cé În grédiné se mai nimeresc și pietre, si bețe, și dai cu hîrlețul În ele. - Și-atunci de ce trebuie sé ardé frunzele? - Pentru cé pietrele și betele stau ascunse În frunze și nu se véd. - Betele ard, dar pietrele nu ard și tot Îți rupi hîrlețul. - Le iei cu mîna și le arunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
și pietre, si bețe, și dai cu hîrlețul În ele. - Și-atunci de ce trebuie sé ardé frunzele? - Pentru cé pietrele și betele stau ascunse În frunze și nu se véd. - Betele ard, dar pietrele nu ard și tot Îți rupi hîrlețul. - Le iei cu mîna și le arunci. - Tu ai sépat vreodaté prin grédiné? - Și de mai multe ori. - Și nu-i greu? - De ce sé fie greu? Pui hîrlețul și apeși cu piciorul. Eu apés cu stîngul. - Și-i mai ușor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
se véd. - Betele ard, dar pietrele nu ard și tot Îți rupi hîrlețul. - Le iei cu mîna și le arunci. - Tu ai sépat vreodaté prin grédiné? - Și de mai multe ori. - Și nu-i greu? - De ce sé fie greu? Pui hîrlețul și apeși cu piciorul. Eu apés cu stîngul. - Și-i mai ușor cu stîngul? - E mai greu cu stîngul, cu dreptu-i mai ușor. Dar eu nu pot cu dreptul. Cade hîrlețul jos. - Și-ai sépat mult? - Vreo zece metri - Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Și nu-i greu? - De ce sé fie greu? Pui hîrlețul și apeși cu piciorul. Eu apés cu stîngul. - Și-i mai ușor cu stîngul? - E mai greu cu stîngul, cu dreptu-i mai ușor. Dar eu nu pot cu dreptul. Cade hîrlețul jos. - Și-ai sépat mult? - Vreo zece metri - Cred c-ai obosit. - Eu nu prea obosesc, eu pot sé sap și o suté de metri. Dar și iarbă te-ncurcé la sépat, se prinde de hîrleț. - Și-ai dat și tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
nu pot cu dreptul. Cade hîrlețul jos. - Și-ai sépat mult? - Vreo zece metri - Cred c-ai obosit. - Eu nu prea obosesc, eu pot sé sap și o suté de metri. Dar și iarbă te-ncurcé la sépat, se prinde de hîrleț. - Și-ai dat și tu foc la iarbé? - Și la toate celea am dat foc, si la grémezi de lemne! - Si dacé se aprinde pédurea? - O stîng. - Și nu ți-i fricé sé stîngi pédurea? - De ce sé-mi fie fricé? o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
este liberé și e cu roșu-n calendar. Dar, dintre toate, cea mai importanté se pare cé era un fel de zi verde În care se sédesc copécei și flori. În ziua aceea de primévaré, cînd toaté lumea ieșea cu hîrlețele din casé, iar care nu aveau hîrlețe cu méturile, autobuzul lui Șasa se umplea de greble, hîrlețe și méturi, pentru cé cei din oraș n-aveau nimic și-atunci autobuzul, adicé cei din sat, aducea pentru toți. Tot ei aduceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
calendar. Dar, dintre toate, cea mai importanté se pare cé era un fel de zi verde În care se sédesc copécei și flori. În ziua aceea de primévaré, cînd toaté lumea ieșea cu hîrlețele din casé, iar care nu aveau hîrlețe cu méturile, autobuzul lui Șasa se umplea de greble, hîrlețe și méturi, pentru cé cei din oraș n-aveau nimic și-atunci autobuzul, adicé cei din sat, aducea pentru toți. Tot ei aduceau și copéceii cu rédécina Învelité În gazete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
era un fel de zi verde În care se sédesc copécei și flori. În ziua aceea de primévaré, cînd toaté lumea ieșea cu hîrlețele din casé, iar care nu aveau hîrlețe cu méturile, autobuzul lui Șasa se umplea de greble, hîrlețe și méturi, pentru cé cei din oraș n-aveau nimic și-atunci autobuzul, adicé cei din sat, aducea pentru toți. Tot ei aduceau și copéceii cu rédécina Învelité În gazete, semințele de flori și o stropitoare mare de tablé, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]