65 matches
-
admir poștărița, n-o am. Cânt 4 Reversul unui zbor, O amintire de cocor, Din cormoran nu scoți un ban, Sunt cel ce spală umbrele pe apă, Doar albul ne învață și ne scaldă, Din scorburi vin ciclopii mult prea hâtrii, Se-nvârte moara vieții, se învârte, Când se cosește iarba fără voie, Poți să-l decapitezi pe zeul Joe. BORIS MARIAN București 9 august 2014 Referință Bibliografică: Staliniana-2014 / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1317, Anul IV, 09
STALINIANA-2014 de BORIS MEHR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1407554508.html [Corola-blog/BlogPost/368292_a_369621]
-
Acasa > Poeme > Devotament > RÂD Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1665 din 23 iulie 2015 Toate Articolele Autorului RÂD Râd pomii iarăși, cotropiți de floare, Se-mbată cu mirosuri tari toți teii, Cireșii hâtri ard de nerăbdare Să-ți prindă-n joacă, de urechi, cerceii. Râd toți caișii, zarzării și merii, Risipă fac de miros și culoare, Se bucură-n lumina primăverii, Că fața ta e iarăși zâmbitoare. Râd și salcâmii, fie, ca nebunii
RÂD de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1437652938.html [Corola-blog/BlogPost/373182_a_374511]
-
o minunată dimineață de primăvară, la CAP Furcoiu, tovarășul Jugănaru făcea o vizită de control și îndrumare. Sus numitul tovarăș era instructor de partid pe linie de agricultură, deci un mare specialist, pe care țăranii, cum sunt ei așaa, mai hâtri, îl numeau Colțan și spuneau despre el că pe unde calcă nu mai cresc nici mărăcinii. Era desigur o exagerare! Mărăcinii creșteau în voia lor, peste tot. Prin urmare, în grajdul numit: Cornute Mari, tov Jugănaru strecura printre dinții îngălbeniți
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412182577.html [Corola-blog/BlogPost/353024_a_354353]
-
stârni aceleași reacții contradictorii. Fiindcă problema de fond nu e legată de amenda propriu-zisă. Ci de convingerea multora că, în situații similare, multe alte persoane care încalcă zilnic legea sub ochii vigilenți ai poliției sunt lăsate în pace. Unii, mai hâtri, ar zice cu bună știință.
„Ce-a făcut, a dat în cap? A trecut și ea pe roșu, săraca!...” Filmul cu femeia de la Unirii spune totul despre România și români by https://republica.ro/zce-a-facut-a-dat-in-cap-a-trecut-si-ea-pe-rosu-saraca-filmul-cu-femeia-de-la-unirii-spune-totul-despre [Corola-blog/BlogPost/338005_a_339334]
-
3 și chiar țipă de sub pielea multor popoare, care vor nu vor, se trag din acești opincari ce din preistorie până azi, certăreți și cârcotași, uniți la mari dezastre și dezbinați în timp de liniște, muncitori și petrecăreți fără pereche, hâtri și viforoși (de-i călci pe opinci), care din Munții Beschizi (goralii), din regiunea autonomă vlaha (vlahii Moraviei) din Cehia și pește Pen. Balcanică (Valahica, balc= vlac=blac=valac), Bulgaria (vlasi, megleno rumuni, Albania (rumuni), Macedonia (rumuni, arumuni), Șerbia (timocenii
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA by http://uzp.org.ro/vlad-tepes-a-ajuns-in-paginile-ziarului-pravda/ [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
vechiul meu prieten Benone Sinulescu, Nea Beni (așa ar fi firesc să scriem), să se apuce să cânte în limba engleză și să-l vezi atunci în topuri! Tonul glumeț cu care am început aceste rînduri i se potrivește perfect hâtrului artist, care de când îl știu a fost pus pe șotii. Acum cîteva zile m-a sunat poate cel mai pitoresc impresar pe care l-am cunoscut, Bușilă. Originar din Galați, acesta are un accent moldovenesc inconfundabil și pe seama lui circulă
BENONE SINULESCU ZIUA DE NAŞTERE A MAESTRULUI, (24 MAI), UNA DIN ŞIRAGUL NESTEMATELOR TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431098119.html [Corola-blog/BlogPost/353222_a_354551]
-
la Junimea, unde, cu toate că erau cei mai tineri, își câștigaseră un adevărat prestigiu prin precizia și fermitatea vederilor critice. Eminescu se mulțumea cu încuviințarea lui Maiorescu și se bucura de admirația mută a lui Caragiale, „Las' c-a tăcut și hâtrul de Caragiale!” Slavici ne spune că „era o plăcere nu numai pentru dânșii ci și pentru oricine care vedea cum petrec împreună.” La ziarul ,,Timpul”, Caragiale trăgea mâța de coadă, lăsând beleaua mai mult pe Eminescu și Slavici. După ce a
CARAGIALE ŞI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Caragiale_si_eminescu_ion_ionescu_bucovu_1340890915.html [Corola-blog/BlogPost/358372_a_359701]
-
Micle. Și când îl vom sărbători pe Eminescu o sărbători în inima noastră și pe Veronica Micle, muza inspiratoare a poetului! Și undeva în apropierea lor, privindu-i cu drag, îmbrățișându-i cu privirea lui caldă, va fi blajinul și hâtrul prieten al lor, Marele Povestitor Ion Creangă! ----------------------------------------------- * Spicuiri din prefața volumului „Veronica Micle, Mihai Eminescu, Ion Creangă”. VERONICA MICLE Elogiul 1 Cum șade lumina ca apa în pahar și chipul ei zâmbind cheamă amurgul Albăstrui orașul În bibliotecă literele cad
VERONICA MICLE, MIHAI EMINESCU, ION CREANGĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_veronica_micle_mi_stefan_dumitrescu_1358235968.html [Corola-blog/BlogPost/348853_a_350182]
-
șagă! Ce ninsori o să mai tragă, Doamne, și ce viscoleală, Și ce ger, și ce beteală, Multe nasuri înghețate, Geamurile-n alb pictate, Și colaci, și nuci pe masă, Și troiene cât o casă, Iar prin câte o ogradă Oameni hâtri de zăpadă! Vine iarna, nu-i de glumă! De o lună cade brumă, Gheața pe la mal se prinde, Pruncii pregătesc colinde, Câte-un fulg din cer coboară Uneori pe ulicioară. Vine iarna, nu-i de șagă, Pruncilor li-i tare
VINE IARNA! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1453576141.html [Corola-blog/BlogPost/370528_a_371857]
-
motane, Vino-ncoa să stăm de vorbă, unice amic și ornic. De-ar fi-n lume-un sat de mâțe, zău! că-n el te-aș pune vornic, Ca să știi și tu odată boieria ce-i, sărmane! Oare ce gândește hâtrul de stă ghem și toarce-ntruna? Ce idei se-nșiră dulce în mâțeasca-i fantazie? Vreo cucoană cu-albă blană cu amoru-i îl îmbie, Rendez-vous i-a dat în șură, ori în pod, în găvăună? De-ar fi-n lume
Mihai Eminescu: Cugetările sărmanului Dionis by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-cugetarile-sarmanului-dionis/ [Corola-blog/BlogPost/339342_a_340671]
-
Aprilie, ZIUA PĂCĂLELILOR. La români, Ziua păcălelilor s-a împământenit abia în secolul XIX, desi sașii și șvabii de la noi aveau mai demult o tradiție că de 1 aprilie să-și facă farse și se păcălească unii pe alții. Românii, hâtri din fire, i-au avut însă pe eroii de poveste Păcală și Tândală, pe Dănilă Prepeleac, Stan Pățitul sau Pepelea, si au inventat Păcălici, jocul de cărți care ne-a bucurat copilăria.
1 aprilie, ZIUA PĂCĂLELILOR. Când și unde s-a dat startul păcălelilor by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102182_a_103474]
-
sale financiare față de Uniunea Europeană care, după unele surse, s-ar ridica la 60 de miliarde de lire (peste 69 miliarde de euro) pentru a stagna orice turbulență economică datorită brexitului? Vor avea loc negocieri crâncene, vreme de 2 ani, între hâtrul și rutinatul Albion și Uniunea Europeană, încă crudă și nesedimentată. Tabla de materie în dispută este complexă și dificilă. O chestiune prioritară: după martie 2019 ce regim juridic și social vor avea cei 3,3 milioane de cetățeni ai Uniunii Europene
Povara domnului Michel Barnier by Carol Roman () [Corola-website/Journalistic/296488_a_297817]
-
noi, amintirile. Moromete nu mai este un personaj care a trăit cândva sub numele țăranului Tudor Călărașu din Siliștea Gumești, Moromete este o stare. O stare a țăranului de odinioară (nicidecum a celui de azi), o emblemă, un prototip al hâtrului filozof al vieții, atât de bine zugrăvit în romanele sale de către Marin Preda. E aici o încleștare, o luptă în spirit, în care nu se știe cine pe cine domină și cât. Pentru lumea lui Moromete, Timpul nu mai are
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1399063397.html [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
precipitată într-un loc care, cu două decenii în urmă avea o funcționalitate firească, rotund-bazinul plin de apă (dar cu multă mizerie) al fostei fântâni arteziene. Acum, e amintire ... Uraaaaaa! Integritatea ne este asigurată, s-au „încurajat” ciocnind o barbânță, hâtrii însetați ... • Fermajul capitalist „a la Dallas” (din serialul cu același nume) face prozeliți și la Rucăr. Se intenționează împrejmuirea hanului cu gard alb din lemn, cu țepușile de-a curmezișul, de fapt niște scânduri late și vopsite în alb, cum
SATUL MEU ÎN TIMPURILE DIN URMĂ, CU BUNE ŞI RELE !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Satul_meu_in_timpurile_din_urma_cu_bune_si_rele_.html [Corola-blog/BlogPost/360848_a_362177]
-
pentru declanșarea luptei, pe viață și pe moarte, împotriva gândacilor de bucătărie. Nici nu luă în seamă zvonurile precum că, la limesurile împărăției se produseseră atacuri ale furnicilor. Le considera simple născociri ale țăranilor pe care îi știm cât de hâtri sunt. Abia când niște olăcari trimiși de garnizoanele sudice apărură în fața sa cu povești de groază, precum că o formidabilă invazie a furnicilor distrugea totul în cale, împăratul o cam sfecli și își chemă consiliul de coroană pentru a discuta
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 by http://confluente.ro/Scurta_domnie_a_imparatului_mihai_batog_bujenita_1375631703.html [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
rostea cu serenitate absolută ideea originală că ”Fără Cruce, nu ar exista frumusețea Învierii.”, ca să nu mai vorbim despre fostul Părinte Patriarh Teoctist, cel dăruit de Dumnezeu cu haina simplității firești și a sfătoșeniei ancestrale a țăranului român, sau despre hâtrul Arhimandrit Teofil Pârâian de la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, pentru care ” Deplinătatea, suprema posibilitate de realizarea a binelui, suprema posibilitate de înaintare în viața duhovnicească trebuie să fie un ideal al tuturor.”. Dar câți evlavioși duhovnici și teologi neprețuiți nu a
CHIPUL LUI IISUS RĂSTIGNIT PRINTRE FLĂCĂRI... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1447026926.html [Corola-blog/BlogPost/342841_a_344170]
-
cu flăcăii băștinași. Deși, până la venirea soldaților în sat, Ileana lu'Albu îi făcea ochi dulci lui Dumitru Ciocoiu, un consătean încă nechemat la oaste, fata nu mai prididea acum să-l soarbă din ochi pe dom'sergent. Băietanii mai hâtri au și-nceput să slobozească aluzii în strigăturile lor din vâltoarea horei: “Bate talpa, don'sergent/ Cu Ileana chept-la-chept!”. Și acestea nu-i cădeau bine deloc lui Dumitru. Așa că între cei doi pretendenți la farmecele Ilenei s-a născut, fără
DUHUL VINOVAT AL DRAGOSTEI (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 by http://confluente.ro/Duhul_vinovat_al_dragostei_razboiul_i_gheorghe_parlea_1332596619.html [Corola-blog/BlogPost/354692_a_356021]
-
care mă ducea peste mări și țări și de aceea toți îmi spuneau că sunt absent la tot ce mi se întâmplă satul era parcă o scenă cu sute de personaje îmi plăceau oamenii care luau viața în derâdere bătrânii hâtri care se țineau de șotii și-mi spuneau că vine petrache de la maglavid să ne mântuie sau bana care intra pe la noi și se-așeza pe scaunul meu la masă du-te dumnezeului că ție nu ți-e foame avea
CÂND ERAM COPIL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Cand_eram_copil_ion_ionescu_bucovu_1352643161.html [Corola-blog/BlogPost/365701_a_367030]
-
cu farmecul său oratoric inconfundabil, presărat fie cu scurte incursiuni în filozofie, cu mici povești, cu referiri la întâmplări reale, inclusiv atitudini și replici ale oamenilor simpli în special (are în memorie o sumedenie de babe și moși înțelepți și hâtri pe care-i introduce în discurs când nu te aștepți, întărind astfel semnificația expunerii) din care reiese adevăratul caracter, frumusețea sufletească a poporului român. Mulțumind actorului Dan Puric și celor prezenți pentru interesul și răbdarea dovedite prin faptul că au
DRAGOSTEA CREȘTINĂ, DRAGOSTE JERTFELNICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 by http://confluente.ro/elena_armenescu_1496462266.html [Corola-blog/BlogPost/370598_a_371927]
-
o minunată dimineață de primăvară, la CAP Furcoiu, tovarășul Jugănaru făcea o vizită de control și îndrumare. Sus numitul tovarăș era instructor de partid pe linie de agricultură, deci un mare specialist, pe care țăranii, cum sunt ei așaa, mai hâtri, îl numeau Colțan și spuneau despre el că pe unde calcă nu mai cresc nici mărăcinii. Era desigur o exagerare! Mărăcinii creșteau în voia lor peste tot. Prin urmare, în grajdul numit: Cornute Mari, tov Jugănaru strecura printre dinții îngălbeniți
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 by http://confluente.ro/Complotul_vitelor_mihai_batog_bujenita_1376300025.html [Corola-blog/BlogPost/357448_a_358777]
-
promisiunile se realizează cu anevoie. În toate aceste demersuri, prietenul Luca îl ajută să zboare pe șovăielnicul Icar-Marius Valinescu. Întregul roman este un caleidoscop al vieții de la sat. Este punctat de tradiții, dansuri, povești din alte timpuri spuse de bătrâni hâtri și de discursuri pline de trăiri dureroase ale tăranilor. Greul gospodăriei satului îl simte inginerul Valinescu odată cu boala lui moș Frunză, iar moartea acestuia ia cu el frenezia povestirilor și fantasticul trăirilor. Episodul final al romanului în care moș Frunză
O LUME UITATA-LUMEA ROMANULUI ,,LUMEA ARE GLAS A SCRIITORULUI OCTAVIAN VOICU de MARIA BURCĂ în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/maria_burca_1492152752.html [Corola-blog/BlogPost/381493_a_382822]
-
lor, gata oricând să-mi toarne o nouă cupă de ambrozie pe gât și să-și râdă de delirul meu naiv, în care am ajuns sa mi-i închipui nu doar ca pe niște simpli munți, ci ca pe niște hâtri și înțelepți profesori. :: The One, octombrie 2011 Frumos mod de a serba o onomastica.La mai multe !!! Foarte tare. Asta îmi amintește de un traseu pe care l-am făcut în vara asta prin munții Buzăului și care s-a
Cum mi-am petrecut ziua de naștere by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82437_a_83762]
-
eroi”, cu „oameni-ca-lumea” și cu „oameni-de-seamă”. „Eroii” nu sunt neapărat cei ale căror nume sunt înscrise pe „monumentul cu vultur regal” ridicat în mijlocul satului pentru comemorarea celor căzuți la datorie în primul război mondial. Mai degrabă sunt considerați „eroi” câțiva „hâtri ai satului” care au marcat memoria colectivă prin conduită bizară, fapte haioase, „întâmplări de pomină” și/sau replici memorabile. Toți au purtat porecle sugestive: Țăpuș, Oțăt, Codiță, Făsuianca, Pârciu etc. Cel mai ilustru pare a fi fost zeflemistul Oțăt care
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
vârsta, discipoli ai acelorași dascăli bucureșteni, s-au înfiripat relații de strânsă prietenie. Acest lucru este demnonstrat și de corespondență lui Paul Constantinescu, care abundă de informații privind activitatea prietenului sau Coști și a primei lui soții, Viorica pe care hâtrul Paul a caricaturizat-o în crochiurile sale savuroase. Totuși biograful englez al lui Silveștri, John Gritten notă faptul că într-o discuție purtată cu Anatol Vieru a dedus că deși relațiile lui Silveștri cu Jora și Paul Constantinescu erau excelente
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ?i GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ?i MUZICALE by Sanda H?rlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
uluitor decalc vădind, că viața e plină de necunoscut, că trecutul a fost o realitate, prezentul, tamponat între trecut și viitor, există și că, dacă nu dăm, din neatenție, colțul, multe și năstrușnice surprize ne așteaptă, cât am fi de hâtri, de hârșâiți, hotărâți a nu ne mira de nimic. P.S.: Aflăm în ultimul moment că Nessie a fost văzută în zona nordică a lacului ei dimpreună cu patru pui în hârjoană, ce vor fi, de asemenea, capturați în aprilie viitor
Asta, da coincidență! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11023_a_12348]