65 matches
-
în povestea lui Prîslea cel voinic și merele de aur, ș.a.m.d., fiecare tip de zmeu își are povestea și eroul său. Iar poveștile ne trec prin temele și topos-urile literaturii române clasice: de la basme cunoscute, la moșii hîtri ai lui Ion Creangă sau scrisorile lui Eminescu (într-o zurbă în versuri), la Florica din codru din basmul lui Slavici (colorat cu triluri tiroleze, coruri de haiduci și cîntece de păsări și animale) sau chiar la Caragiale și Ion
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
în cazul de față, cu seninătate, Creangă își pierde din profunzime". Așa să fie? Poate că e mai curînd decît postura auctorială o imagine obiectivă a unei cruzimi pragmatice imemoriale, o reacție de eugenie instinctivă a obștii a cărei apreciere hîtrul humuleștean o lasă în suspensie... Răscoala lui Liviu Rebreanu e citită prin cheia carnavalescului propus de Mihail Bahtin. Se identifică în partea a doua a romanului, care poartă titlul Focurile, însemnele (stigmatele) unei viziuni deșucheat-eliberatoare: ospățul, profanările, erupția unui timp
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
Clash of Civilizations. Cu deosebirea esențială că, la scriitorul român ciocnirea dintre civilizații nu este de natură conflictuală ci are efecte mai degrabă comice și, în mod evident, benefice pentru ambele părți la nivelul cunoașterii. Într-un final, pînă și hîtrul nenea Iancu ar putea ajunge referință de bază în tratatele de psihiatrie americane. E drept însă, doar ideile sale, nu și numele, pentru că background-ul său științific și țara din care provine nu dau bine la bibliografie. Un produs de
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
vârsta, discipoli ai acelorași dascăli bucureșteni, s-au înfiripat relații de strânsă prietenie. Acest lucru este demnonstrat și de corespondență lui Paul Constantinescu, care abundă de informații privind activitatea prietenului sau Coști și a primei lui soții, Viorica pe care hâtrul Paul a caricaturizat-o în crochiurile sale savuroase. Totuși biograful englez al lui Silveștri, John Gritten notă faptul că într-o discuție purtată cu Anatol Vieru a dedus că deși relațiile lui Silveștri cu Jora și Paul Constantinescu erau excelente
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
lor, gata oricând să-mi toarne o nouă cupă de ambrozie pe gât și să-și râdă de delirul meu naiv, în care am ajuns sa mi-i închipui nu doar ca pe niște simpli munți, ci ca pe niște hâtri și înțelepți profesori. :: The One, octombrie 2011 Frumos mod de a serba o onomastica.La mai multe !!! Foarte tare. Asta îmi amintește de un traseu pe care l-am făcut în vara asta prin munții Buzăului și care s-a
Cum mi-am petrecut ziua de naștere by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82437_a_83762]
-
duios-ironic de Deliu Petroiu: "Radu (Stanca - n.n.) ne povestea despre noua lui dragoste (unde, precum spunea el însuși, era iubitorul, nu iubitul) sau subiectul noii sale piese. Todoran, mai sobru, izbucnea totuși în hohote la câte o blăstămăție de-a hâtrului Regman, Negoițescu relata înfrigurat și puțin bâlbâit câte o istorie nou-nouță și năstrușnică, Gary Sîrbu, o aventură galantă, Doinaș tăcea inspirat, dar gata să riposteze în versuri cu umor când era provocat, Puiu Cotruș (mai târziu) cita iluminat poeme sau
Ultimul cerchist de la Sibiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10060_a_11385]
-
Golescu însuși se temea că ar lovi prea în plin, sunt încă, pentru cititorul de azi, o sursă de umor. Personajele care se perinda au iz de epocă, dar și permanentă de caracter: hoți și păgubiți, țigani isteți și evrei hâtri, fete frumușele și prefăcute, neveste cicălitoare, împărați înțelepți cu gărzi ticăloase sau miniștri zavergii, călugări "șireți", chiar o "franteză" și o "actrița" și, bineînțeles, filozofii și poeții care nu-și pot dobândi "dămîncarea". O întreagă recuzita de epocă întregește atmosferă
Cărticică de învătătură by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/18001_a_19326]
-
3 și chiar țipă de sub pielea multor popoare, care vor nu vor, se trag din acești opincari ce din preistorie până azi, certăreți și cârcotași, uniți la mari dezastre și dezbinați în timp de liniște, muncitori și petrecăreți fără pereche, hâtri și viforoși (de-i călci pe opinci), care din Munții Beschizi (goralii), din regiunea autonomă vlaha (vlahii Moraviei) din Cehia și pește Pen. Balcanică (Valahica, balc= vlac=blac=valac), Bulgaria (vlasi, megleno rumuni, Albania (rumuni), Macedonia (rumuni, arumuni), Șerbia (timocenii
VLAD ŢEPEŞ A AJUNS ÎN PAGINILE ZIARULUI PRAVDA [Corola-blog/BlogPost/93255_a_94547]
-
decât să se ospăteze. Iar cărăușilor lui Ilucă nici nu le trebuie motive în plus, mai ales că printre dânșii se găsește un povestitor „ceva care nu se mai află” - cum ar spune conu Mihai. Acela nu e altul decât hâtrul moș Pâcu, mare iubitor de muncă, la fel de mare iubitor de mâncare bună și de băutură aleasă, dar parcă și mai mare pasionat de trasul din lulea, de azvârlit priviri asupra femeilor frumoase și de depănat tot felul de întâmplări extraordinare
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
e o noimă! În primul rînd, cîte teatre și cîți actori români nu șiar visa, și azi, să joace un spectacol de 700 de ori! Din păcate, puține depășesc 50 de reprezentații... Apoi, este foarte interesant de continuat analiza declarației hîtrului uncheș de azi : cum trebuie să te simți să joci cu silă? Cumplit! (am montat și eu vreo zece piese cu silă, și mi-a fost tare rușine de mine!). Apoi, cum se putea ca o piesă oarecare - pe care
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
calu’ tocma’ undi i greu voiniculu’. ― Și ce zicea căpitanul? - a sărit cu Întrebarea vecinul. ― CÎ di când l-o pălit calu’ bărbățâia lui di culcat sî culcî sângurî, da’ di sculat trebui s-o agiuti cu mâna - a răspuns hâtrul În râsul nestăvilit al pacienților... Pentru a nu pufni și ei În râs, Gruia și doctorul Pas au ieșit repede În hol, unde au râs sănătos. Apoi, doctorul Gruia a venit cu precizarea:: ― Așa trebuie lucrat, domnule doctor! Să l
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
intru la mine în casă?... Aici cerberii erau mai scoși din boale, aveau puterea să râdă, îmi dădeau câte o palmă peste ceafă și-mi făceau vânt înăuntru. Unii chiar se amuzau, atunci când reveneam: "Atenție! A venit poporul în vizită!" Hâtrul de la Antipa mă întâmpina, în poziție de drepți, salutând cu "Onor la popor!" Ninetistele însă au devenit o adevărată făbricuță de bani pentru mie... Vai, tu, dar Lili o face fără perdea. Se dă-n bărci cu sportivul, în văzul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
și Vladimir Streinu, erau suficienți, cu tot aerul lor suficient, superior, de oameni citiți și spilcuiți față de scriitorul popular, gurmand, țăran, grosier, instinctual. Mai ales Călinescu și Streinu. Anii de facultate aproape că l-au îngropat în memoria mea pe hâtrul, vârtosul povestitor moldovean care nu și-a găsit loc în niciunul din cursurile despre literatura veche. Dintre junimiști, îl studiam doar pe Eminescu timp de un an: trei ore pe săptămână pline de toate poncifele adunate din prefețe (Eminescu format
În loc de Prefață la Amintirile… lui Creangă by Ion Pecie () [Corola-journal/Journalistic/6272_a_7597]
-
cea cu piatră mărunțită” (amfostacolo.ro). În apropiere, se află Ospătarul sau Chelnerul (statuia lui Charles De Gaulle, din piața cu același nume): „datorită piesei textile nedefinite care atârnă pe brațul său drept, statuia este «alintată» Ospătarul” (wikipedia); „Bucureștenii mai hâtri au numit-o «chelnerul»” (wikimapia. org). Chiar în absența unui nume fixat, statuile primesc descrieri care le pun în evidență ridicolul involuntar: „Nicolae Bălcescu ieșind din cavou fix în mijlocul fântânii la Piața Pache Protopopescu” (rezistenta.net). Încercarea de a stabiliza
Nume de statui by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4651_a_5976]
-
Stan Pățitul (1877) are „un personaj hâtru, în dodii”, deci unul tot anapoda, în timp ce în Harap Alb (1877), personajul de acest fel se multiplică, capătă relief, prin apariția giganților telurici, insoliți și greoi în mișcări, alcătuind „cortegiul grotesc” de „făpturi hazlii”, „hâtri uriași”, „amestec de naivitate și înțelepciune facețioasă”, conducând la „o viziune a lumii pe dos, înțeleasă à la lettre, cu vorbire anapoda”. Cu frenezia lor contaminantă îl modifică și pe atât de seriosul erou al basmului: în prezența lor, el
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
totalitar conține germenele răului, care poate spori prin delațiune, fanatism, dogmatism etc. Mitologiei negre comuniste care construise în mentalul colectiv imaginea comisarilor omnipotenți și omniscienți, proiectați ca niște dumnezei pedepsitori, Mihail Bulgakov le opune o altă mitologie, aceea a diavolilor hâtri, dar cu simț etic (magicieni, hipnotizatori, agenți paranormali sau chiar gansteri cum îi proiectează făpturile umane ori Puterea sovietică). Iar rolul acestor diavoli este să ironizeze și să deprogrameze ,creierul spălat" al cetățenilor sovietici (acolo unde acest lucru mai este
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
uluitor decalc vădind, că viața e plină de necunoscut, că trecutul a fost o realitate, prezentul, tamponat între trecut și viitor, există și că, dacă nu dăm, din neatenție, colțul, multe și năstrușnice surprize ne așteaptă, cât am fi de hâtri, de hârșâiți, hotărâți a nu ne mira de nimic. P.S.: Aflăm în ultimul moment că Nessie a fost văzută în zona nordică a lacului ei dimpreună cu patru pui în hârjoană, ce vor fi, de asemenea, capturați în aprilie viitor
Asta, da coincidență! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11023_a_12348]
-
buzunar cu o diplomă magna cum laudae, iar în celălalt cu doi tubercoli, pe care îi plantă de îndată în pământ și din care, la scurtă vreme, scoase alți vreo douăzeci, foarte buni la gust și înmulțindu-se ca iepurii. Hâtri cum sunt, țăranii, gândindu-se și Ia chipul celui ce-o adusese, porecliră noua legumă barabulă. Spre acest boier se îndrepta acum Barzovie-Vodă cu suita sa. Episodul 174 LA MOȘIA LUI RADU STOENESCU-BALCÂZU De cum pășiră hotarele moșiei boierului Radu Stoenescu-Balcâzu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
precipitată într-un loc care, cu două decenii în urmă avea o funcționalitate firească, rotund-bazinul plin de apă (dar cu multă mizerie) al fostei fântâni arteziene. Acum, e amintire ... Uraaaaaa! Integritatea ne este asigurată, s-au „încurajat” ciocnind o barbânță, hâtrii însetați ... • Fermajul capitalist „a la Dallas” (din serialul cu același nume) face prozeliți și la Rucăr. Se intenționează împrejmuirea hanului cu gard alb din lemn, cu țepușile de-a curmezișul, de fapt niște scânduri late și vopsite în alb, cum
SATUL MEU ÎN TIMPURILE DIN URMĂ, CU BUNE ŞI RELE !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360848_a_362177]
-
pentru declanșarea luptei, pe viață și pe moarte, împotriva gândacilor de bucătărie. Nici nu luă în seamă zvonurile precum că, la limesurile împărăției se produseseră atacuri ale furnicilor. Le considera simple născociri ale țăranilor pe care îi știm cât de hâtri sunt. Abia când niște olăcari trimiși de garnizoanele sudice apărură în fața sa cu povești de groază, precum că o formidabilă invazie a furnicilor distrugea totul în cale, împăratul o cam sfecli și își chemă consiliul de coroană pentru a discuta
SCURTA DOMNIE A ÎMPĂRATULUI FURNICĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364186_a_365515]
-
admir poștărița, n-o am. Cânt 4 Reversul unui zbor, O amintire de cocor, Din cormoran nu scoți un ban, Sunt cel ce spală umbrele pe apă, Doar albul ne învață și ne scaldă, Din scorburi vin ciclopii mult prea hâtrii, Se-nvârte moara vieții, se învârte, Când se cosește iarba fără voie, Poți să-l decapitezi pe zeul Joe. BORIS MARIAN București 9 august 2014 Referință Bibliografică: Staliniana-2014 / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1317, Anul IV, 09
STALINIANA-2014 de BORIS MEHR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368292_a_369621]
-
care mă ducea peste mări și țări și de aceea toți îmi spuneau că sunt absent la tot ce mi se întâmplă satul era parcă o scenă cu sute de personaje îmi plăceau oamenii care luau viața în derâdere bătrânii hâtri care se țineau de șotii și-mi spuneau că vine petrache de la maglavid să ne mântuie sau bana care intra pe la noi și se-așeza pe scaunul meu la masă du-te dumnezeului că ție nu ți-e foame avea
CÂND ERAM COPIL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365701_a_367030]
-
șagă! Ce ninsori o să mai tragă, Doamne, și ce viscoleală, Și ce ger, și ce beteală, Multe nasuri înghețate, Geamurile-n alb pictate, Și colaci, și nuci pe masă, Și troiene cât o casă, Iar prin câte o ogradă Oameni hâtri de zăpadă! Vine iarna, nu-i de glumă! De o lună cade brumă, Gheața pe la mal se prinde, Pruncii pregătesc colinde, Câte-un fulg din cer coboară Uneori pe ulicioară. Vine iarna, nu-i de șagă, Pruncilor li-i tare
VINE IARNA! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370528_a_371857]
-
cu farmecul său oratoric inconfundabil, presărat fie cu scurte incursiuni în filozofie, cu mici povești, cu referiri la întâmplări reale, inclusiv atitudini și replici ale oamenilor simpli în special (are în memorie o sumedenie de babe și moși înțelepți și hâtri pe care-i introduce în discurs când nu te aștepți, întărind astfel semnificația expunerii) din care reiese adevăratul caracter, frumusețea sufletească a poporului român. Mulțumind actorului Dan Puric și celor prezenți pentru interesul și răbdarea dovedite prin faptul că au
DRAGOSTEA CREȘTINĂ, DRAGOSTE JERTFELNICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370598_a_371927]
-
o minunată dimineață de primăvară, la CAP Furcoiu, tovarășul Jugănaru făcea o vizită de control și îndrumare. Sus numitul tovarăș era instructor de partid pe linie de agricultură, deci un mare specialist, pe care țăranii, cum sunt ei așaa, mai hâtri, îl numeau Colțan și spuneau despre el că pe unde calcă nu mai cresc nici mărăcinii. Era desigur o exagerare! Mărăcinii creșteau în voia lor, peste tot. Prin urmare, în grajdul numit: Cornute Mari, tov Jugănaru strecura printre dinții îngălbeniți
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353024_a_354353]