48 matches
-
Scrumiera era plină de chiștoace. Fuma numai kent. Pe filtrul alb se vedeau urme de ruj. Simțindu-se privită, începu să-și exprime nemulțumirea față de fiica sa, care avea absențe cu nemiluita. Toată noaptea stătea cu borfașii din cartier hă hăind pe la colțul blocurilor. „Nu s-o găsi vreun gagiu care s-o înțepe cu un cuțit în coaste, poate numai în felul acesta se va liniști!” Scăpată de sub control, incorigibila puștoaică, nu fusese văzută niciodată punând mâna pe vreo carte
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ioana_voicila_dobre_1396700630.html [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
narodz n-o fost batgiocură. Ahasta s-o ieșât de cân cu băile (minele) șî cu domnitu la fiștecare. Dintăi narod însamna hăl de duce greu la toate helea. Ore credz că-i puțân lucru? Da batgiocură îi, că toț hăi de nu-s de nicio treabă îl batgiocure pe hăl de să străduie. Că n-or agiuns narodzî la oi numa așe. Cân facusă Dumniedzău animalele, o vinit Hăl Rău să-i deie vo doauă șî lui. Dumniedzău, ca să să
Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană by https://republica.ro/povestea-ca-viata-dumnezeu-cu-fata-umana [Corola-blog/BlogPost/338610_a_339939]
-
lemn. Cu restul comorii, au construit o nouă biserică „tare ca o cetate”. „Mama batrână, povestea Tușa Anuța, ierea de noauă ani. O carat șî iea lespedz de cleanț de la Tieie cu caru cu boi. Cu carăle merea coptiii, că hăi mari ierea cu încarcatu șî cu radicatu.” Bisericuța veche au donat-o satului vecin și s-a dărâmat imediat după 1945, în timpul unei slujbe. Îmi amintesc, din copilărie, biserica aproape goală. Tata ținea slujba cu 2-3 babe și 2-3 moși
Povestea ca viață. Oameni și catedrale by https://republica.ro/povestea-ca-viata-oameni-si-catedrale-cum-am-scapat-de-frica [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
la timp! În strachină văzu ceva straniu! În jurul unei bile strălucitoare cam cât un bob de mazăre, fojgăiau niște ființe asemănătoare unor râme verzi. - Băăă, să vezi hai dreacu’ că iar luară fasole dă la bulgari și ne-o dădură hăia, gata plină dă carcalaci. Da’ las’ că nu-i grabă, torn niște oțet pă ei șî-i bulesc! Dar, cum stătea el așa, chitit să-i anihileze, o rază verde țâșni din strachină și se opri cam pe vârful nasului
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400508181.html [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
la timp! În strachină văzu ceva straniu! În jurul unei bile strălucitoare cam cât un bob de mazăre, fojgăiau niște ființe asemănătoare unor râme verzi.- Băăă, să vezi hai dreacu’ că iar luară fasole dă la bulgari și ne-o dădură hăia, gata plină dă carcalaci. Da’ las’ că nu-i grabă, torn niște oțet pă ei șî-i bulesc! Dar, cum stătea el așa, chitit să-i anihileze, o rază verde țâșni din strachină și se opri cam pe vârful nasului
ODISEEA SPAŢIALĂ DOMESTICĂ 3001 de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400508181.html [Corola-blog/BlogPost/349853_a_351182]
-
s-arată omu cum îi. Dacă-i de treabă, ascultă, mulțămește șî cibzuie. Dacă-i omu nahui, ore să mănie, ore să râdie, ore nu te bagă-n samă. Da cum iești tu acu... ”feri-mă, Doamne, de proști, că hăi înțalepț să fer iei de minie!” Vorbele Unchiului mi s-au întipărit în minte, dar în inimă nu. Intrat în lume, mă bucuram de magia ei cum se bucură spectatorii de iluzionismul unui magician: fără să știe sau pur și
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele by https://republica.ro/povestea-ca-viata-de-cate-feluri-sunt-vorbele [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]
-
dar nu vedea și punea materialul pe dos ,apoi aveam iarași o fustă întreagă.Mama observa și-i spunea: -Tataie n-ai pus materialul bine. Venea răspunsul calm și așezat de la bunul meu care mă apăra mereu: -Ei lasă fată hăi,că aldată am să-l pun și ghine.Mă temeam c-ai s-o bați pe copchila asta. Odată mămica mi-a adus o fustița nouă cu piept și bretele de culoare bleu cu buline albe . Ce i-am mai
LOCUL MEU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1492859236.html [Corola-blog/BlogPost/376847_a_378176]
-
de Fier se ridică lăsînd libertatea unor mari artiști sovietici, violonistului David Oistrakh și celistului Mstislav Rostropovich să ne viziteze filarmonica. Memoria maestrului alerga pe urmele acelor zile. Se înbogățise orchestră cu participarea lui Michael Taube, George Singer, Paul Ben Hăim, Bracha Zefira, Pnina Salzman. Intr-aceleași zile s-au întors încununați de succesele primelor lor debuturi Itzhak Perlman, Pinchas Zukerman și un geniu abia ieșit din adolescență pe numele de Daniel Barenboim făcuse imigrare într-aceleași zile. Întreaga țară trăiește
80 DE ANI DE LA NASTEREA MAESTRULUI ZUBIN MEHTA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1480287504.html [Corola-blog/BlogPost/348639_a_349968]
-
ridica ochii spre cer când vorbea de Allah, buzele de Osama Bin Laden. Tușa Anuța (foto) mi-a spus într-o seară de transhumanță: - Ori n-ai vazut cum samănă ciobanii cu sâmbrie întra iei? Șî mocanii samănă, șî patronii hăi de țân oi cu slugi, păntru bani? Șî pocăițîî la feli... și hăi de fac politică pe la televizori. Samănă că toți eu câte-on duh al lor, ș-ahăla nu-i Duhu lu Dumnezău, să știi. Toți ahăia de fac on lucru
Povestea ca viață. Jihad by https://republica.ro/povestea-ca-viata-jihad [Corola-blog/BlogPost/337859_a_339188]
-
fac politică pe la televizori. Samănă că toți eu câte-on duh al lor, ș-ahăla nu-i Duhu lu Dumnezău, să știi. Toți ahăia de fac on lucru numa păntru bani, fiștecare în lucru (tagma) lor, au toț on chip. Șî popii hăi de-s popi păntru bani samănă întra ei. De la aceste cuvinte privesc chipul oamenilor cu alți ochi. Tușa Anuța avea dreptate. Oamenii se împart în două categorii: oamenii liberi, care fac tot ceea ce fac pentru sine, pentru sufletul lor, și
Povestea ca viață. Jihad by https://republica.ro/povestea-ca-viata-jihad [Corola-blog/BlogPost/337859_a_339188]
-
făcut„ Doar de nemți este știut. Noi avem de-a face-n Țară Tot cu hoți dinăuntru și de-afară Și ne îndeasă pe gât „ Lucrul cel mai... rău făcut„. De vă place, măi flăcăi, Să strigați de trei ori „hăi„ Hăi, hăi, hăi ! Bravo, românașii mei ! 2016 - un an încătușat. Ar trebui de-acuma împușcat, Că nici pensii, nici salarii Nu cresc la români, sărmanii ! Ei sunt marii vinovați, Că la urne ca votanți, Păcăliți c-o pungă de pufuleți
URARE DE ANUL NOU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1451653430.html [Corola-blog/BlogPost/350236_a_351565]
-
Știind că... românul este nătâng. Nu suntem popor pierdut, După cum mulți ar fi vrut. Dar... în urmă am rămas. Nu-i mai prindem „pas cu pas„. Dacă voi mai ascultați, De trei ori să mai strigați, Să răsune peste văi Hăi, hăăi, hăăăăăi ! Doar pentru parlamentari Noul An vine cu bani. Lăsați, se știe, deoparte, Bugetarii au mult să mai dea din coate. După cum se vede treaba, Eu mă tem că dau degeaba. Ne luptăm fără folos; Cioloși ne-a întors
URARE DE ANUL NOU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1451653430.html [Corola-blog/BlogPost/350236_a_351565]
-
rotația aceea completă a inimilori-am gonit cum să-mi citească în palmăcând mâna mea e la tinede dincolo de orizonturi un vraciîși șterge tălpile de prafne salutăștie el ceva poate se pregătește să cineze cu noisigur îl vei așeza înspre fântâni hăi să-i furăm meșteșugulpoate uită să mă dojenească pentru gândul meu șchiop...
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/gina_zaharia/canal [Corola-blog/BlogPost/371594_a_372923]
-
fereastră, de la ultimele blocuri construite la Apărătorii Patriei, vedea cîmpul înceţoşat, oamenii de pe la puţinele case rămase nedemolate trăgînd de cîte un căruţ, hăite de cîini patrulînd, garniturile de metrou care ieşeau din burtă oraşului spre depou şi, mereu, seara care se lasă că un păr întunecat şi des. Paşii lui
Copilăria de roman a Grațielei by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18443_a_19768]
-
Isaac, fiul lui Sepsz Eugen și Serena, născut la 26 martie 1949 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Ramat-Hasharon, str. Hapalmach nr. 10. (5.991/2004) 28. Silverman Jean, fiul lui Nathan și Hăia, născut la 13 octombrie 1940 în localitatea Iași, județul Iași, România, cetățean israelian, cu domiciliul actual în Israel, Țel Aviv, str. Igal Alon nr. 166. (1.834/2005) 29. Silverman Rodica, fiica lui Dormeanu Mendel și Dormeanu Sofia, născută la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188943_a_190272]
-
Măru, Popești, Seaca Comuna Polovragi Sate: Polovragi, Racovița Comuna Prigoria Sate: Prigoria, Bucșana, Burlani, Călugăreasa, Dobrana, Negoiești, Zorlești Comuna Roșia de Amaradia Sate: Roșia de Amaradia, Becheni, Dealu Viei, Ruget, Seciurile, Șitoaia, Stejaru Comuna Săcelu Sate: Săcelu, Blahnița de Sus, Hăiești, Jeriștea, Magherești Comuna Scoarța Sate: Scoarța, Bobu, Budieni, Cerătu de Copăcioasa, Colibași, Copăcioasa, Câmpu Mare, Lazuri, Lintea, Mogoșani, Pișteștii Din Deal Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 3 Comuna Aninoasa Sate: Aninoasa, Bobaia, Costești, Groșerea, Sterpoaia Comuna Bărbătești Sate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Săcelu este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Blahnița de Sus, Hăiești, Jeriștea, Magherești și Săcelu (reședința). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Săcelu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,41%). Pentru 2,59% din
Comuna Săcelu, Gorj () [Corola-website/Science/298698_a_300027]
-
simțit mirosuri urâte, așa cum ne așteptam. Am cerut voie la stăpâni și am făcut poze care sper să vă placă. Le mulțumim pentru amabilitate! Văzând acest Show, mi am adus aminte de câinii fără stăpâni din București, flămânzi, bolnavi și hăi tuiți de hingheri. Ce diferență, ce noro coși sunt anumiți câini! Cu cât o țară este mai civilizată, cu atât mai bine o duc viețuitoarele care trăiesc în ea! În încheiere, merită menționat fap tul că întâlnirea dentiștilor de la Chi
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_103]
-
5 februarie 1976, București) a fost un general de corp de armată român, care a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, comandant al Diviziei Tudor Vladimirescu, fiind supranumit „"generalul roșu"”. provenea dintr-o familie de boieri pământeni din Hăiești, veche de aproape 500 de ani. Tatăl său era șeful Poliției din Târgu Jiu. A avut mai mulți frați: comisarul de poliție Gheorghe Cambrea, Gela Cambrea (care a fost secretară a lui Ion Gheorghe Maurer prin 1945) și Sevastița Cambrea
Nicolae Cambrea () [Corola-website/Science/307503_a_308832]
-
doi preoți. Modul lor de identificare este cu totul altul, fiecare prezentându-se în raport cu tatăl: Ion, fiul lui Petco, Gheorghe, fiul lui Dumitru, Câr stea, fiul lui Neagu, Ion, fiul lui Stan, Matei, fiul lui Ion, un chia șu Mi hăi lă, fiul lui Vladu, Vlad, fiul lui Mihăilă, Matei, fiul lui Ioan. Pre o ții Ștefan și Ra du în tă resc măr turia cu semnăturile lor. Mărturia acestora se con struieș te în jurul fapte lor la care au asistat
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dată, majoritar ruteană, slujbele religioase se oficiau în limba ruteană, dar mulți dintre locuitorii Mihalcei știau rugăciunile numai în limba română. La fel se întîmpla și cu producțiile folclorice; Plugul de anul nou „îl pornesc cu cuvintele: Mînați măi!... hăi!... hăi!... Dacă plugarii nu știu strofele pe românește, le spun în traducere stricată rusească, dar și atunci introducerea, precum și refrenul după fiecare strofă românește îl spun: mînați măi..., hăi..., hăi. Pînă nu de mult, plugarii, dacă nu știau românește, își tocmeau
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
folclorice; Plugul de anul nou „îl pornesc cu cuvintele: Mînați măi!... hăi!... hăi!... Dacă plugarii nu știu strofele pe românește, le spun în traducere stricată rusească, dar și atunci introducerea, precum și refrenul după fiecare strofă românește îl spun: mînați măi..., hăi..., hăi. Pînă nu de mult, plugarii, dacă nu știau românește, își tocmeau pe un om însurat sau pe un țigan care să ureze românește. De vreo zece ani însă, de cînd trimiseră în sat învățători ucrainți, unii direct din Galiția
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Plugul de anul nou „îl pornesc cu cuvintele: Mînați măi!... hăi!... hăi!... Dacă plugarii nu știu strofele pe românește, le spun în traducere stricată rusească, dar și atunci introducerea, precum și refrenul după fiecare strofă românește îl spun: mînați măi..., hăi..., hăi. Pînă nu de mult, plugarii, dacă nu știau românește, își tocmeau pe un om însurat sau pe un țigan care să ureze românește. De vreo zece ani însă, de cînd trimiseră în sat învățători ucrainți, unii direct din Galiția, alții
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
dată, majoritar ruteană, slujbele religioase se oficiau În limba ruteană, dar mulți dintre locuitorii Mihalcei știau rugăciunile numai În limba română. La fel se Întîmpla și cu producțiile folclorice; Plugul de anul nou Îl pornesc cu cuvintele: MÎnați măi!... hăi!... hăi!... Dacă plugarii nu știu strofele pe românește, le spun În traducere stricată rusească, dar și atunci introducerea, precum și refrenul după fiecare strofă românește Îl spun: mînați măi..., hăi..., hăi. PÎnă nu de mult, plugarii, dacă nu știau românește, Își tocmeau
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
folclorice; Plugul de anul nou Îl pornesc cu cuvintele: MÎnați măi!... hăi!... hăi!... Dacă plugarii nu știu strofele pe românește, le spun În traducere stricată rusească, dar și atunci introducerea, precum și refrenul după fiecare strofă românește Îl spun: mînați măi..., hăi..., hăi. PÎnă nu de mult, plugarii, dacă nu știau românește, Își tocmeau pe un om Însurat sau pe un țigan care să ureze românește. De vreo zece ani Însă, de cînd trimiseră În sat Învățători ucrainți, unii direct din Galiția
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]