5 matches
-
lovit Cei răi au ars în văpaie târzie N-au nimicit neamurile slăvite Lăudat vei fi în cele clădite PSALMUL 106 Lăudat fie Domnul că i-a salvat Au rătăcit prin pustie cu spaimă Însetați și flămânzi și fără noimă Hămisit și când ieși din viață argat Întru mila lui Dumnezeu lăudat Pe calea cea dreaptă i-a povățuit Să-i lase-n în veci pe cei ce i-a hărțuit Suflete uscate un pom neudat Să meargă spre cetatea de
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (4) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_m_buricea_1432452485.html [Corola-blog/BlogPost/367736_a_369065]
-
copii ai țării piereau prin șanțuri pentru o cauză străină, zeci de mii degerau de frig în toiul unei ierne cumplite, ba au murit soldați de ai noștri de foame chiar. Când i-am văzut întorși acei bieți oameni, palizi, hămisiți, goi în toată puterea cuvântului pe o iarnă grea, ne-am spăîmîntat de ușurința soiului de liberali ce ne guvernă și n-am găsit destule cuvinte aspre de mustrare. Dar acestea le scriam, și cuvântul scris e departe de-a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în sat nu sunt cărturari, dacă între cărturarii din sat nu e nici un om cumsecade, ori nici unul care voiește să primească "slujba" de primar, românul poate să aleagă pe vreunul dintre oamenii fără de căpătâi ce cutrieră țara ca o haită hămisită, pe vreun neguțător scăpătat, un logofăt, un vătaf ori un fecior boieresc. Astfel am ajuns că în cele mai multe sate din țară coada e căpătâi și netrebnicul om de frunte. Numai pe ici pe colo mai găsim câte un țăran ori
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
marele Mihail Kogălniceanu de pe tribuna parlamentului Moldovei cu vocea sa înfocată care electriza mulțimea, pe când lupta pentru Unire ajunsese la paroxism. La Focșani, la Focșani mergeam acum și eu într-o birjă hârbuită din Dorohoi, trasă de patru cai slabi, hămisiți, a căror coaste le puteai numara de-o poștă și care mergeau în trap mărunt, fără spor, de mi se părea că stau pe loc. După trei zile de-o călătorie ostenitoare prin colbul drumului, urmărit de arșița soarelui și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
nici morți nu plecăm de aici pănă nu vom pune ceva la măsea. Uite nici n-avem putere să ne ducem, chiar dacă am voi. Și unde, Doamne iartă-mă, să ne ducem pe arșița asta. Bată-vă să vă bată, hămisiților! Ei, bine, iaca, oi poronci să vă deie ceva, numai să vă mulțumiți și voi cu ce-a fi gata. Trebuie să credeți omului că face ce poate la casa lui. Pănă atunci, intrați în odaie și odihniți-vă puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]