157 matches
-
Chelariu, care a fost votat de 300 de delegați. Cei doi au câștigat pozițiile în defavoarea deputaților Cătălin Obuf Buhăianu (281 voturi) și Stelică Strugaru Iacob (172 voturi). Vicepreședinți au fost aleși directorul Modern Calor, Ion Diaconu (478 voturi), primarul comunei Hănești, Costel Matei (420 voturi), primarul comunei Albești, Mihai Amarandei (402 voturi), directorul Spitalului Municipal Dorohoi, Valerian Andrieș (385 voturi), primarul comunei Mihălășeni, Loredan Gianin Buraga (379 voturi), primarul comunei Brăești, Ioan Toma (379 voturi), viceprimarul municipiului Botoșani, Florin Ghiorghiță (377
Cătălin Flutur, noul preşedinte al PDL Botoşani () [Corola-journal/Journalistic/48736_a_50061]
-
către Europa Cuprins Bogdan Voicu Introducere. Pe drumul către șase sate Mălina Voicu Atitudini proeuropene în sate românești Bogdan Voicu Participare, spirit comunitar, capital social Dana Nițulescu, Cristina Băjenaru Trifești. Un sat la frontiera de est a României Dan Arpinte Hănești. Satul de la capătul drumului Cristina Doboș, Cosmina Chițu Satul Ațintiș. O comunitate ardelenească ancorată între tradițional și modern Melinda Dincă Zerind, la frontiera de vest a României Mihnea Preotesi, Claudia Petrescu Tomșani, un sat al contrastelor Laurențiu Gabriel Țîru, Carmen-Maria
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
decât pe total mediu rural 2.284 29,2% 1.286 Ațintiș (MS) Izolat Sate periferice, depărtate de oraș și de drumuri europene 2.492 13,7% 554 Trifești (IS) Tradițional Stoc de educație redus 2.592 14,7% 571 Hănești (BT) Sursa: D.Sandu (2004), tabelul 5, pagina 188. Note: Dumitru Sandu a folosit analiza cluster pentru a propune o tipologie culturală a satelor din România. Au fost luate în considerare stocul de educație (numărul mediu de ani de școală
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
activității noastre. Mulțumim de asemenea colegilor noștri care au participat la activitățile de culegere a datelor în diferite etape în care am desfășurat muncă de teren în cele șase localități: Mariana Dan (în Trifești), Adina Mihăilescu și Gabriela Neagu (în Hănești), Toro Timbor și Sânziana Preda (în Zerind). Structura volumului Temele campaniei de comunicare sunt cele care structurează și tematica volumului de față. Dincolo de prezentarea satelor în cauză, reprezentante ale celor șase lumi rurale românești, volumul își propune să investigheze reprezentările
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
am căutat în text să explorăm cât mai mult spusele sătenilor, lăsând adesea vorbele lor să descrie realitatea unei lumi care pentru unii este în plină schimbare, iar pentru alții pare încremenită în liniștea veșniciei. Volumul propune astfel imaginea unui Hănești (satul „tradițional”) prăfuit și sărac, dar cu o nouă și supradimensionată biserică în care locuitorii au acces mai rar. Trifeștiul (satul „izolat”) nu este în fapt chiar așa de izolat, beneficiind deja de căi de comunicație destul de bune cu lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de sate Tip sat Așteptări pentru nivelurile de capital social bridging Studiul de caz în volumul de față De imigrare Ridicat Traian Vuia Modern Ridicat Tomșani Cu minorități etnice Mediu Zerind Cu minorități religioase Mediu Ațințis Izolat Scăzut Trifești Tradițional Scăzut Hănești Câteva așteptări privind structurile capitalului social în cele șase tipuri de sate derivă de aici. Satele cu mulți imigranți ar trebui să fie mai bogate atât în capital social relațional, cât și în participare și încredere. Imigranți sunt, în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
mișcă, că nu se întâmplă nimic. Imaginile sunt dintr-un film derulat cu încetinitorul în care satul, oamenii, personajele principale ale cercetării noastre, fie țărani sau autorități locale, sunt la fel ca ieri, și mâine probabil ca azi. Satul „tradițional”: Hănești, județul Botoșani Dan Arpinte Hănești. Satul de la capătul drumului De la Săveni, după 11 kilometri. de drum dominat de gropi, câteva sute de metri de asfalt te anunță că ai ajuns în Hănești. Fondurile europene, deloc generoase cu zona, nu au
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nimic. Imaginile sunt dintr-un film derulat cu încetinitorul în care satul, oamenii, personajele principale ale cercetării noastre, fie țărani sau autorități locale, sunt la fel ca ieri, și mâine probabil ca azi. Satul „tradițional”: Hănești, județul Botoșani Dan Arpinte Hănești. Satul de la capătul drumului De la Săveni, după 11 kilometri. de drum dominat de gropi, câteva sute de metri de asfalt te anunță că ai ajuns în Hănești. Fondurile europene, deloc generoase cu zona, nu au ajuns decât până în centrul comunei
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ieri, și mâine probabil ca azi. Satul „tradițional”: Hănești, județul Botoșani Dan Arpinte Hănești. Satul de la capătul drumului De la Săveni, după 11 kilometri. de drum dominat de gropi, câteva sute de metri de asfalt te anunță că ai ajuns în Hănești. Fondurile europene, deloc generoase cu zona, nu au ajuns decât până în centrul comunei. Ulițele laterale sunt înecate, la fiecare ploaie, de noroiul răscolit de căruțele sătenilor. Centrul comunei este ușor de identificat de prezența unui bloc de locuințe relativ nou
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
dominat, din aproape orice punct al zonei, de o biserica înaltă, mândria satului. Situat în partea de est a județului Botoșani la o distanță de 11 kilometri de orașul Săveni și la aproximativ 50 de kilometri de municipiul Botoșani, comuna Hănești este formată din cinci sate (Hănești, Borolea, Sărata-Basarab, Moara Jorii și Slobozia) ce se întind pe o suprafață de 6.052 hectare. Satul Hănești este centrul administrativ, socioeconomic și cultural al comunei, principalul punct de legătură dintre celelalte sate ale
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
zonei, de o biserica înaltă, mândria satului. Situat în partea de est a județului Botoșani la o distanță de 11 kilometri de orașul Săveni și la aproximativ 50 de kilometri de municipiul Botoșani, comuna Hănești este formată din cinci sate (Hănești, Borolea, Sărata-Basarab, Moara Jorii și Slobozia) ce se întind pe o suprafață de 6.052 hectare. Satul Hănești este centrul administrativ, socioeconomic și cultural al comunei, principalul punct de legătură dintre celelalte sate ale comunei și dintre acesta și alte
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de 11 kilometri de orașul Săveni și la aproximativ 50 de kilometri de municipiul Botoșani, comuna Hănești este formată din cinci sate (Hănești, Borolea, Sărata-Basarab, Moara Jorii și Slobozia) ce se întind pe o suprafață de 6.052 hectare. Satul Hănești este centrul administrativ, socioeconomic și cultural al comunei, principalul punct de legătură dintre celelalte sate ale comunei și dintre acesta și alte localități. Aici sunt amplasate primăria, poliția, două școli și o grădiniță, oficiul poștal, căminul cultural, biblioteca și cele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
substanță cifrelor care definesc localitatea. Populația Întreaga comună are o populație de 2.844 de locuitori, iar media de vârstă a populației este de 51,2 ani cu tendințe de îmbătrânire. Satul cu cea mai mare număr de locuitori este Hănești (1214) urmat de Sărata Basarab (816), Borolea (737), Moara Jorii (103) și Slobozia cu numai 74 de locuitori. Migrația spre oraș este un fenomen care pare să se fi încheiat de mult timp, pe de o parte pentru că populația este
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
orașul Săveni se confruntă cu lipsa locurilor de muncă și salarii foarte mici: „Nu ai unde să mergi să câștigi de un pachet de chibrituri” (femeie, 62 de ani). Mai degrabă putem vorbi despre migrația populației dinspre oraș spre satul Hănești: numărul pensionarilor și al persoanelor disponibilizate care provin din mediul urban și se stabilesc în sat este tot mai mare cu fiecare an începând cu 1990. Reîntoarcerea în sat a celor plecați la oraș în perioada de dinainte de 1989 a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și am fost nevoită să o vând” (femeie, 77 de ani). În nici unul dintre cele cinci sate nu există rețea de canalizare iar rețeaua de apă potabilă, cu o lungime de 2,5 kilometri, acoperă parțial gospodăriile a trei sate (Hănești, Borolea și Sărata Basarab). În urma unui control al Direcției de Sănătate Publică din Botoșani s-a constatat că doar apa de la trei fântâni din sat poate fi folosită pentru consumul populației, celelalte surse de apă fiind contaminate. Aceasta nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
o mașină de gătit și o mașină de scris model vechi într-un alt birou, mese, scaune sau bănci cu vopseaua sărită de pe ele). Impresia generală este nu atât de sărăcie, cât mai ales de plasare în afara istoriei, de parcă la Hănești timpul s-ar fi oprit în loc, undeva, la un capăt de drum, în urmă cu câteva zeci de ani. Singura construcție nouă și cu adevărat impunătoare este biserica din sat (numită de preot și „Voroneț de Botoșani”). Dar, cu toate că preotul
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
lipsită și de legătura feroviară dintre Botoșani și Săveni, decizia suspendării circulației trenurilor pe această rută intervenind în urma unor alunecări de teren care au afectat calea ferată. Accesul dificil la infrastructura județeană de transport descurajează eventualele inițiative de dezvoltare economică: „Hănești e izolat, sunt microbuze acum, dar asta e o zonă izolată, nu există trafic să dezvolți ceva” (bărbat, 57 de ani). Infrastructura deficitară afectează și cea mai vizibilă activitate economică a comunei, comerțul, costul ridicat al transportului fiind reflectat în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
este apreciat de localnici ca fiind mai mult decât suficient: „Sunt o mulțime de baruri în sat dar nu este un atelier de croitorie, de cizmărie, fierărie la care să se ducă omul” (femeie, 77 de ani). Pentru comercianții din Hănești, activitatea din comerț este una secundară, care le poate asigura doar suplimentarea veniturilor din agricultură sau din alte surse. Suprafața agricolă totală a comunei Hănești este de 5.453 de hectare dintre care cea arabilă este de peste 4.000 de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cizmărie, fierărie la care să se ducă omul” (femeie, 77 de ani). Pentru comercianții din Hănești, activitatea din comerț este una secundară, care le poate asigura doar suplimentarea veniturilor din agricultură sau din alte surse. Suprafața agricolă totală a comunei Hănești este de 5.453 de hectare dintre care cea arabilă este de peste 4.000 de hectare. Activitățile agricole sunt slab competitive, culturile cel mai frecvent întâlnite fiind cele de porumb și de floarea-soarelui. Tabelul 1. Suprafața agricolă totală din comuna
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
este de 5.453 de hectare dintre care cea arabilă este de peste 4.000 de hectare. Activitățile agricole sunt slab competitive, culturile cel mai frecvent întâlnite fiind cele de porumb și de floarea-soarelui. Tabelul 1. Suprafața agricolă totală din comuna Hănești Suprafața agricolă (hectare), din care: Total Hănești Borolea Sărata Basarab Moara Jorii Slobozia 5.453 1.913 1.625 894 553 468 suprafață arabilă 4.034 1.314 786 479 29 20 pășuni 1.269 519 314 393 14 29
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
care cea arabilă este de peste 4.000 de hectare. Activitățile agricole sunt slab competitive, culturile cel mai frecvent întâlnite fiind cele de porumb și de floarea-soarelui. Tabelul 1. Suprafața agricolă totală din comuna Hănești Suprafața agricolă (hectare), din care: Total Hănești Borolea Sărata Basarab Moara Jorii Slobozia 5.453 1.913 1.625 894 553 468 suprafață arabilă 4.034 1.314 786 479 29 20 pășuni 1.269 519 314 393 14 29 fânețe 122 61 24 17 9 11
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
altă parte, și pesimismul sătenilor în ceea ce privește posibilitatea de a câștiga din alte activități decât din cele agricole. Lipsa calificărilor pentru alte meserii, dar și potențialul economic redus al zonei contribuie la acest lucru. Tabelul 2. Efective de animale în comuna Hănești Efective de animale, din care: Total Hănești Borolea Sărata Basarab Moara Jorii Slobozia bovine 1.019 518 234 240 32 35 porcine 704 326 110 230 18 20 ovine 3.336 1.598 690 615 304 279 păsări 8.005
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de a câștiga din alte activități decât din cele agricole. Lipsa calificărilor pentru alte meserii, dar și potențialul economic redus al zonei contribuie la acest lucru. Tabelul 2. Efective de animale în comuna Hănești Efective de animale, din care: Total Hănești Borolea Sărata Basarab Moara Jorii Slobozia bovine 1.019 518 234 240 32 35 porcine 704 326 110 230 18 20 ovine 3.336 1.598 690 615 304 279 păsări 8.005 4.685 1.560 300 260 Agricultura
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de timp. Recoltarea unor produse, prășitul sau irigarea se realizează cu ajutorul vecinilor sau a cunoscuților care vor primi, la rândul lor, o cantitate de muncă egală sau plata în bani pentru efortul depus: „Solidaritate și spirit comunitar nu există în Hănești. Câte cinci, șase familii se ajută când e vorba de cules, între ele. Vin la tine, vii la mine, dar în rest nu există comunicare, solidaritate. Oamenii nu se strâng în centrul satului sau la căminul cultural să-și discute
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
percepute ca existând astăzi în comunitate. România versus Uniunea Europeană: reprezentări asupra mentalităților În reprezentările hăneștenilor, comparațiile dintre satul și așezările rurale din statele europene au ca numitor comun decalajele existente. Fie că vorbim despre infrastructură, despre tradiții sau despre economie, Hănești este perdant la toate capitolele. Mai mult, o parte dintre localnici cred că astfel de comparații sunt nepotrivite, localitatea fiind departe chiar de alte zone ale Moldovei. Astfel, Hănești se înscrie în tipul de sat foarte sărac, departe de lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]