12 matches
-
văzut Nu i s-o-mparut, Că-l chinuia cânii de jidovi În chip ce-l chinuia: Bătea cunie Pin tălpuța, Pin pălmuța, În coastă-l împungea, Sângele cură, În pahar îl sprijonea, În țări îl trimetea, Grânațăle să făcea, Lumea să hărănea. Grâi Maica ceriului S-a pământului Ș-întrebă atunci: Cum avem să fac Să-l văd și ieu? Grâi Ion Sântion Și spusă: Să te duci Maica ceriului s-a pământului, La fântână lu Iordan, La țuțuru lu Boțan Și
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
binele tău, cucoană, ar fi mai bine să nu-mi tai calea! „Cu respect și sinceritate, N.C.” Asemenea. Și vorba-ceea: „Astă bucurie și la voi să fie!”. Hai mai bine să ne-ntâlnim pă brazdă, cucoană, că țara-asta nu să hărănește cu voturi! Am zis! Referință Bibliografică: Candidatul din cutia poștală a alegătorului / Florentina Loredana Dalian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 690, Anul II, 20 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Florentina Loredana Dalian : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CANDIDATUL DIN CUTIA POŞTALĂ A ALEGĂTORULUI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Candidatul_din_cutia_postala_a_alegat_florentina_loredana_dalian_1353402707.html [Corola-blog/BlogPost/351924_a_353253]
-
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 745 din 14 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Nea Jerdea, cum i se spunea prin sat, poreclă la care nu prea răspundea, nici el nu știa de unde vine, după ce hărăni, cum obișnuia să spună, animalele din ogradă a intrat în casă și a început să-și pregătească cina. A turnat o mămăligă în ciaunul cumpărat de la oraș, pe când trăia răposata nevastă, învârtind cu răbdare mestecăul cu o mână și cu
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_cavoul_de_sub_zapada_al_florin_tene_1358164643.html [Corola-blog/BlogPost/345164_a_346493]
-
Corect-corect! Corect-corect!” Plecau acasă cu câte-o sticlă de vin pe care, înainte de slujbă, îl turnau dintr-o damigeană din altar. Adesea, turnând în pâlnie, jetul se oprea ca să treacă anevoie prin gâtul strâmt un șoarece fermentat. „Noa, ahăsta să hărănii!” râdea nea Ion. Tata le zicea să-l arunce că le dă altul de la slujba de azi. „Las, parintie, zicea nea Nelu, că doar îi vin sfințât!” Știam de acasă că slujba s-a terminat, căci îl auzeam pe nea
Povestea ca viață. Oameni și catedrale by https://republica.ro/povestea-ca-viata-oameni-si-catedrale-cum-am-scapat-de-frica [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
ea. -Poa” să zică cine ce-o zice, lua câte una apa la moară la celelalte, alta mai vrenică, mai dășteaptă și mai frumoasă ca Gherghina, nu e în sat. N-o fi ea pricopsită, că de....guri multe dă hărănit,...pământ puțin....vite mai dă loc.... dar nimerește bine...ia să vedeți voi.... că Dumnezeu mai dă și după inima omului. Și e frumoasă rău ,fă, n-ai ce zice! Ce e al ei....e al ei! Și era într-
GHERGHINA....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1496092307.html [Corola-blog/BlogPost/376799_a_378128]
-
După vreo trei sezoane de păzit porumbii în Gruiu’ Pleșciorii, aveam și noi din nou câinele nostru, pe Deta, iar Ursei a început să vină din ce în ce mai rar pe la noi, căci maică-mii, zgârcită cum era, nu-i con¬ve-nea să hărănească doo guri de câine. Totuși, pe furiș, eu îi dădeam să mănânce și lui. Dar, gonit azi-gonit mâine de către maică-mea, Ursei a sfârșit prin a nu mai veni pe la noi... De atunci înainte însă, nici el și nici maică
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (VIII) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1476618319.html [Corola-blog/BlogPost/366415_a_367744]
-
în: Ediția nr. 420 din 24 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Povestire de Al.Florin ȚENE Cavoul de sub zăpadă Nea Jerdea, cum i se spunea prin sat, poreclă la care nu prea răspundea, nici el nu știa de unde vine, după ce hărăni, cum obișnuia să spună, animalele din ogradă a intrat în casă și a început să-și pregătească cina.A turnat o mămăligă în ciaunul cumpărat de la oraș, pe când trăia răposata nevastă, învârtind cu răbdare mestecăul cu o mână și cu
CAVOUL DE SUB ZĂPADĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cavoul_de_sub_zapada_al_florin_tene_1330092588.html [Corola-blog/BlogPost/346827_a_348156]
-
la arat, Și-apoi din poală semănând, Porumb cu bobul lat. În urma lor, un cârd de ciori, Scurmau de zor pământul, Adunau boabele în cioc, Și se pierdeau ca vântul. -Nu le-alungați, că e păcat! Ziceau bătrânii satului... -Să hărănească, poate au pui, Și ele-s ale Domnului! Îi vedeam vara, pe arșiță, Doar în cămăși cum secerau, Cum legau grâul snop cu snop, Și -apoi cum îl băteau. Prin ciur treceau boabele toate, De pleavă să se-aleagă, Și
DOAMNE, CUM TRECE VREMEA..... de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/flori_bungete_1465931166.html [Corola-blog/BlogPost/385278_a_386607]
-
Nicu, tinerel,/ Arcul ce-și gătește,/ Arcul și săgeata/ Ș-un șoimel galben” (Coconi - Ilfov). Hrana ajutorului avimorf este și ea impregnată cu simboluri solare, păsări a căror încărcătură simbolică șoimul o cumulează: „Șoim ce-mi aracnește,/ Cu ce-l hărănește?/ Păsări gălbioare/ Prinse-ș după mare,/ După Marea Neagră” (Grădiștea - Ialomița). Replică a puterilor feciorului, șoimul îi augmentează capacitatea biruitoare printr-o ridicare la multiplu de natură magică: „șoimul, al cărui tip simbolic este întotdeauna solar, uranian, masculin, diurn, este un simbol
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
forme simbolizate animalier: telurice și acvatice. Fie că vine din întunericul pământului sau al Apelor Primordiale, pericolul trebuie înfruntat direct și pentru asta flăcăul se pregătește magic: „Leroi, leroi, Doamnele!/ Și (cutare), frate al nostru,/ Mai bun cal că-și hărănește,/ Hărănește nu-l vestește./ Fuse joi de-o sărbătoare/ Și-mi ieși la vânătoare” (Țăndărei - Ialomița). Timpul afectat vânătorii rituale este definit de prezentul indicativ și de întovărășirea cu calul a cărui dimensiune sacră rezidă inclusiv în puteri magice. Am
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
simbolizate animalier: telurice și acvatice. Fie că vine din întunericul pământului sau al Apelor Primordiale, pericolul trebuie înfruntat direct și pentru asta flăcăul se pregătește magic: „Leroi, leroi, Doamnele!/ Și (cutare), frate al nostru,/ Mai bun cal că-și hărănește,/ Hărănește nu-l vestește./ Fuse joi de-o sărbătoare/ Și-mi ieși la vânătoare” (Țăndărei - Ialomița). Timpul afectat vânătorii rituale este definit de prezentul indicativ și de întovărășirea cu calul a cărui dimensiune sacră rezidă inclusiv în puteri magice. Am văzut
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se sfrijească, / La judecători, în divan, să se risipească, / Să nu mai aibă gură căscată, / Limba ridicată, / Să nu mai vorbească / Și să nu mai grăiască / Vorbă de rău / Asupra capului meu. / Tu, pământ, / Cum ești mut și surd / Și hărănești lumea, / Așa să amuțești pe (cutare), / Să nu mai aibă gură căscată, / Limba ridicată, / Vorbă de rău / Asupra capului meu, / Să mă vorbească, / Să mă grăiască! / Bună ziua, alun mare, / Domn mare; / Ce rudă ești cu (cutare)? / Nimic. / Nimic să n-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]