32 matches
-
s-au tot vânturat până la constituirea principatelor românești: Moldova, Țara Românească și Ardealul. Sintagma România Mare = România Întregită a fost folosită abia dupăTratatul de la Versailles din 1920 până în 1940. Urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), așa zișii protectori ai României o hărtănesc în secret. S-a ajuns până acolo încât și teritorii neprevăzute în pacte să fie înghițite de lăcomia stalinistă. Vezi ținutul Herța. Se știe că actul marii trădări s-a semnat la Yalta, unde țări, majoritatea regate ale Europei Centrale
TABLETA DE WEEKEND (53): DE LA UNIRE LA REUNIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1390695079.html [Corola-blog/BlogPost/347566_a_348895]
-
la vremea mărturisirii.“ Am primit botezul de la un preot greco-catolic, dar am crescut în Biserica Ortodoxă, învățată fiind, și seara, și dimineața, că avem un singur și bun Dumnezeu și pe care nu-L putem, nu avem dreptul să-L hărtănim între noi, oamenii, după canonite și neînțelese eresuri”. Evanghelia Melaniei Cuc începe cu descoperirea actului personal de botez, a actelor care atestau decesul, “dar mai ales, apartenența la comunitate, la sat, a bunicului și tatălui nostru”, și cu descoperirea unei
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Evanghelia_dupa_melania_cucu_al_florin_tene_1384678986.html [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
la vremea mărturisirii. Am primit botezul de la un preot greco-catolic, dar am crescut în Biserica Ortodoxă, învățată fiind, și seara, și dimineața, că avem un singur și bun Dumnezeu și pe care nu-L putem, nu avem dreptul să-L hărtănim între noi, oamenii, după canonite și neînțelese eresuri. Evanghelia Melaniei Cuc începe cu descoperirea actului personal de botez, a actelor care atestau decesul, dar mai ales, apartenența la comunitate, la sat, a bunicului și tatălui nostru, și cu descoperirea unei
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) by http://revistaderecenzii.ro/evanghelia-dupa-melania-cuc-sau-testamentul-melaniei-cuc/ [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
al purtătorilor citației de evacuare. Exact ca în anii '50! Prestația din final a premierului a fost la obiect, precis și succint în răspunsuri și chiar aplaudat. Fără floricelele cu care mă obișnuiseră acuzatorii. Acum știriștii au misiunea să-l hărtănească! Și o vor face ca la carte. Mesaje de adeziune, mitinguri, declarații, solidaritatea presei străine, greva foamei... Apropo, ce amestec au Johannis și Cioloș în toată povestea asta? Nu avem Justiție? Nu este o Putere independentă! Sau vor să fie
TABLETA DE WEEKEND (142): ŞI DĂ-I ŞI LUPTĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1456141606.html [Corola-blog/BlogPost/370678_a_372007]
-
s-au tot vânturat până la constituirea principatelor românești: Moldova, Țara Românească și Ardealul. Sintagma România Mare = România Întregită a fost folosită abia dupăTratatul de la Versailles din 1920 până în 1940. Urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), așa zișii protectori ai României o hărtănesc în secret. S-a ajuns până acolo încât și teritorii neprevăzute în pacte să fie înghițite de lăcomia stalinistă. Vezi ținutul Herța. Se știe că actul marii trădări s-a semnat la Yalta, unde țări, majoritatea regate ale Europei Centrale
De la UNIRE la REUNIRE – Sergiu GĂBUREAC by http://uzp.org.ro/de-la-unire-la-reunire-sergiu-gabureac/ [Corola-blog/BlogPost/93043_a_94335]
-
nu mai am de mult mustrări de conștiință. La început, când eram băiețandru, ca orice om, am avut și eu o conștiință. Ca să trăiesc, am aruncat într-o zi o halcă de conștiință, în altă zi altă halcă, până când, tot hărtănindu-mi conștiința și aruncând hălci din ea, ca să trăiesc, m-am pomenit ca nu o mai am. Nu se poate trăi fără inimă, fără cap, sau fără măruntaie. Dar fără conștiință se poate trăi, și chiar foarte bine”", îi mărturisește
Jocul cu moartea () [Corola-website/Science/328777_a_330106]
-
național. Mai ales prin câteva articole din ultima sa parte, volumul Înspre alt Eminescu de Ion Filipciuc (Editura Augusta, Timișoara, 1999) vine în continuarea cărții lui Th. Codreanu Dubla sacrificare a lui Eminescu. Incitante, scrise cu nerv, articole precum: Eminescu, hărtănit pe o masă rotundă, unilematică, Eminescu un caz de gândire arestată sau Eminescu un bilet pentru neant dezvăluie în autorul lor un polemist autentic, atent la nuanțe, capabil să găsească argumente neașteptate și să le împletească într-o structură greu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Oaie. Ne zgâlțâia de ne amețise și aveam grijă, când vorbeam, să nu ne mușcăm limbile. La tuspatru ne era gândul la merindele din cabină. Într-o traistă cu băieri lungi se Înghesuiseră o grămadă de bunătăți și stomacele noastre, hărtănite de gropile și pietroaiele drumului, Începuseră să suspine dureros după cuvenita hrană. Mai mult, gurile pline de praf ne Îndemnau cugetele către damigeana de zece litri pe care Directorul o luase ca plocon pentru ăi de la Ocol, ca să grăbească lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nevastă-sa și pe fii-su pe-aicea... Gata, vere, am Înțeles. Fii-su lucra pe camionul Unității. Mi-e că nu mai mult de două-trei ori pe lună făcea el pe șoferul pe un Buceag din primele tipuri apărute, hărtănit În ultimul hal, cu tăblăria Împușcată și vopseaua cojită și scândura obloanelor plină de cârpituri din șipcă și placaj. Cel mai adesea apărea cu Dacia aia roșie ca să-l ușureze pe moșu’ de bani ori să primească de la el te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mizilicul adus de plutonier, compus din patru pulane de salam de vară. De vreo două luni Începuse să producă noul abator și fabrica de mezeluri din Glina, și ce adusese el era marfă de export. Păi bineînțeles că pentru export hărtănesc ei vaci și porci și fac salamuri și costițe, dar de-acum, cu abatorul și fabrica aici, peste lanul ăsta de porumb, vin vremuri cât de cât mai vesele pentru Cosmescu și moș Victor, ca de altfel și pentru localnicii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pe nimeni, dar se lasă călărit cu îngăduință și chiar cu un fel de generozitate câinească evidentă de două mâțe din vecini (botezate de mine Pisicoi unu și doi), care-și fac culcuș pe spinarea lui, și se lasă tăvălit, hărtănit de un puști haios, tot de prin vecini, căruia eu îi zic Fiorosu. Acesta nu numără mai mult de patru ani, are o înfățișare de păpușă, însă este nemaipomenit de războinic - întruna s-ar bate, ar bate, ar chinui pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
construcție de lemne suprapuse, înaltă până la bărbie... * De curtea interioară a casei de pe Florilor / Procopiu se leagă și amintirea unui personaj patruped: un motan al nimănui, deja bătrân, dar încă viguros, trecut prin multe, hârșit de viață, cum se spune, hărtănit de dure experiențe, necăjit dar demn. Nu arăta prea bine, firește, dar se mulțumea cu puțin, își știa lungul nasului, nu emitea pretenții frivole (să fie lăsat în casă, alintat, mângâiat etc.). Avea, cu alte cuvinte, mult bun-simț, dovedea o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de Mateiaș! " Nu poți sluji la doi stăpâni odată: și lui Dumnezeu și lui Mamona!" a orăcăit el. Iată-mă și "slugă"! se vaicăre Ștefan, de parcă l-ar fi apucat măseaua. S-a iscat o dihonie între Slăviții Palatini, se hărtănesc ca dulăii care au apucat același ciolan: "Care dintre ei e mai mare peste Ștefan și Moldova lui?" Ce-i de colea, să ai "slugă", un "atlet al lui Hristos"? îl zădărește și Vlaicu. M-am închinat amândurora, să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
urechi punctate cu negru, și cu aceleași pete, ascunse sub părul alb, pe corp. Mă caută și mă găsește chiar când schimb restaurantul și e celebru în Mangalia. Mai e unu, mai puțin obraznic, Sârmescu sau Sârmosis, și altul negru, hărtănit de câini, căruia îi spun Hărtănilă. La Camino, unde mănânc seara, chelnărul îi bate și atunci se ascund toți pe sub mese, cu mesele în cap. Ca întâmplare: mi s’a răsturnat un pahar cu miere în poșetă; am plâns... Dar
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pe cea a locului în care nu se întîmplă nimic, cu toată suita de detalii care decurge de aici - nebuna orașului (Hleanda o cheamă și a prorocit cu voce neomenească, de pe vremea comunismului, sosirea mîntuirii, sfîrșind tragic, în aceeași epocă, hărtănită de cîinii pe care-i îngrijea), "înțeleptul" orașului (e dom' Petrică, el dă mereu verdictul final), casa misterioasă în care doar un personaj pătrunde și care devine subiect de speculații și de fabulă. Dar peste acestea e suprapusă o altă
O stradă pe jumătate asfaltată by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12788_a_14113]
-
Până acum, Jurnalul acesta al meu a preferat mai degrabă să se refugieze în trecut, decât să înfrunte dezamăgitorul prezent. Deși, pasămite, eu îl scriu, el îmi și impune o scară de valori cu care, confruntat, prezentul iese teribil de hărtănit. Nu este vina mea că speranța, extremă imediat după "Sângerosul tărăboi" din decembrie 1989, s-a subțiat până la dispariție în deceniul stupid ce i-a urmat. Politicăraia sau politichia, șolticăria dar și hoția la drumul mare, saltimbăcăria sau jongleria cu
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
cuvinte încep cu litera h. De altfel, textul însuși se intitulează ironic Ora H: "Haidamacii Hadesului hâd, herțogii hârdăului hulpav, histrionii hrubelor hicleni, nu-l hârțuiau cu hapca sau harponul, nici nu-l hăituiau cu vreun harapnic, necum să-l hărtănească, hain cu herestrăul; ci-l hrăneau, hoțește, cu himera (sau halvița) hedonismului hârtiei, - hăul căreia hârșâitor, se holba halucinant, hipnotizându-l..." (p. 46). Plină de haz este Parabola presei în care, pentru a contracara lipsa de credință a oamenilor, Infernul
Beţia de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9851_a_11176]
-
se zbenguiau prin Munții Orăștiei cu daciencele... Însă e o după-amiază splendidă de octombrie și urmărim cu toții emisiunea "95/95" de pe Antena 1, unde domnul doctor Cristian Andrei încearcă să fixeze cu "poxipol"-ul logicii sale o proptă pe sufletul hărtănit de infidelitate al unei invitate... Mare amărăciune! -Uite, dragă ginere, îl întreabă Parmenia pe Haralampy, de ce nu poți fi și tu ca domnu' doctor aceala? -O să fiu, mami, o să fiu... Promit, da' mai toarnă-mi niște pălincuță în ulcica
Experiment cu Claustrina.. by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10188_a_11513]
-
Umbra lui Țepeș Tot răsucindu-se-n mormânt frigară, A evadat, să afle ce-i prin țară; De ce-a văzut, e-atât de indignat, Că s-a întors mai trist ca un păcat. Puși doar pe hărtănit bravi patrioți, Cum să le-ascuți o țeapă la toți? De-am masacra toți codrii seculari, N-ai cum ciopli de-odată atâția pari. Sau să îi strângi pe toți sub o zidire, Să îi afumi, unde găsești clădire? El
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93456]
-
În Tribuna. Textul se intitulează „Eliade Story” și este o reacție la apariția Jurnalului lui Sebastian. Despre acest Jurnal profesorul Zaciu afirmase, stupefiat (În Steaua, nr. 4-5-6/1997), printr-o dubioasă aluzie la Protocoalele Înțelepților Sionului, că ar fi fost „hărtănit În prealabil de nu știu ce Înțelepți de la un Muzeu israelian, care urmau să avizeze apariția”. După ce recapitulează „Istoria Eliade”, așa cum reiese din monografia Ricketts și Jurnalul lui Sebastian, și prezintă citate din articolele politice ale lui Eliade, revista studențească americană citează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
Oboseala și grijile l-au marcat, umblă gârbovit, iar toga îi atârnă strâmbă pe trup. Și rex are fața lividă, de parcă i s-au înecat toate corăbiile. Ce-o avea? La vârsta lui n-are cum să arate atât de hărtănit nici măcar după o noapte de chef... Abia acum observă absența soției, Regina Sacrificiilor. Se încruntă nemulțumit. Este o încălcare gravă a canoanelor. Era datoare să fie prezentă și să ia parte la ceremonie, aidoma soțiilor de flamini. În acest moment
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
care dezvăluia statutul lui ocult de Ochi-Albaștri. Nu e nici un fel de Ochi-Albaștri, considerau alții, mai deschis sau mai pe șoptite, la un pahar de rachiu. E un prostănac, care în copilărie era așa de rău și de stricător, își hărtănea atât de iute polcuța și bocancii, căpătați din pomenile celor gospodari, încât maică-sa îl deznoda în bătaie, în fiecare zi, plângându-se că nu știe cu ce să-l mai îmbrace: Numai cu haine de tablă ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
avea crematoriul, iar postamentul pentru coșciuge l-a transformat în suport pentru bazinul cu broaște țestoase. A avut vreo șase, dar au rămas numai două, alea cu cioc, cumpărate de la Neamț. N-a știut că-s carnivore și le-au hărtănit pe alea mai mititele, de apă dulce. La demisol, unde nu s-a mai construit capela și-a rămas numai un soi de fundație și doi stâlpi, a atârnat pe pereți diplome de excelență, crose de golf, măști din Bucovina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
zic, ridicând din umeri cu un aer ușor defensiv, câte are toată lumea. Cred că mi‑am cumpărat destul de multe geamantane și genți de voiaj în ultimul timp. Dar ideea este că de ani de zile am umblat cu aceeași geantă hărtănită de pânză. Până când, în urmă cu câteva luni, în timp ce mă aflam în mjilocul magazinului Harrods am avut o revelație, oarecum asemănătoare cu cea pe care a avut‑o Sfântul Pavel în drum spre Mandalay. Valize. Și, de atunci, am recuperat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Cerului, o voce din spatele meu spune: — Rebecca Bloomwood. Pachet pentru o domnișoară Rebecca Bloomwood. Întorc capul cu uimire și... nu‑mi vine să cred. Un bărbat în uniformă se apropie de recepție, ținând în brațe pachetul meu uriaș Special Express, hărtănit ca vai de el, pe care îl dădusem deja dispărut. În sfârșit, toate hainele mele. Toate toaletele mele alese cu grijă. Diseară pot să mă îmbrac cu orice am chef! Dar nu știu cum... parcă nu‑mi mai pasă deloc. Nu vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]