22 matches
-
ar fi scris acele scrisori compromițătoare aflate în mâinile polonezilor. Sfătuit de domnița Catrina, tânărul fiu de domn pleacă la Stambul pentru a cere protecția abatelui de Marenne. Gheorghe Duca merge și el acolo, împreună cu domnița Catrina, pentru a cere hătmănia Ucrainei turcești. Salvat prin intervenția diplomatică a abatelui la sultanul Mehmed al IV-lea, în urma unui joc de șah pierdut intenționat, Alecu Ruset încearcă fără succes să o răpească pe domnița Catrina de la o mănăstire de maici din Fanar unde
Zodia Cancerului sau vremea Ducăi-Vodă () [Corola-website/Science/333843_a_335172]
-
face, ci numai după slujbă”. Se cerea de asemenea desființarea tuturor categoriilor de scutiți de plata impozitelor, iar „toate lefile străinilor să lipsească cu totul”. Aparatul administrativ trebuia redus la strictul necesar, urmând să fie desființate toate organele socotite „jăfuitoare”: Hătmănia Divanului, Vornicia Capitalei, Spătăria cea mare, etc. „Cererile...” prevedeau și o reformă a justiției, prin desființarea „legiuirii lui Caragea”, care nu era făcută „cu voința a tot norodul”. Învățământul, care trebuia să cuprindă întreg „tineretul națiunii roe” indiferent de originea
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
se acorda unor călugări dreptul de a judeca, aflăm: Nici judecătorii de la Hârlău, nici globnicii lor, nici pripășarii, să nu aibă a judeca pe acei oameni, nici să-i prade, nici gloabă sau tretină să ia..." Justiția avea globia sa, hătmănia, episcopia și chiar mânăstirile aveau globnicii și dreptul de a globi în satele lor. „În vechime amploaiații, neavând salarii de la stat, și le formau ei prin gloabe felurite toate autoritățile globeau mai mult sau mai puțin, mai drept sau mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din acea epocă: arhitectură, interioare, aspecte cultural-artistice. Pe de altă parte, ele conferă romanului caracterul de frescă și document (epoca sfîrșitului domniilor fanariote și a începutului domniilor pământene), aspecte ale Bucureștiului din primele decenii ale veacului trecut (Curtea domnească, Marea Hătmănie, Podul Mogoșoaiei). Ca Alecsandri și Caragiale, Filimon acordă semnificație specială numelor personajelor: Dinu Păturică-oportunism; Andronache Tuzlucrezonanță turcească; oaspeții lui Dinu Păturică se numesc Ciolănescu, Chioftea, Ploscă, Boroboață etc...; prietenii lui Tuzluc: clucerul Ioniță Măturică, baronul Nichita Kalicevski etc... Autorul utilizează
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
așa de smintit că nu i se pot da nici hainele tatălui său", ca și căpitanul Florescu Gheorghe, șeful muzicii militare din Iași, care, "fiind bolnav de ochi și pierzând vederea, a început să prezinte simptome furioase"; G. Sturza, comandantul hătmăniei, cere aprobarea Î.P.S. pentru internarea acestuia în Mănăstirea Neamțului "ca cu rugăciuni și schimbare de aer să se vindece". Prin urmare, cazurile grave sau acute erau de resortul ospiciilor organizate, pe când bolnavii mai liniștiți erau îndrumați și la alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
prima artificială, obținută „prin corupție sau prin adăugirea primei litere” (p. 237). e) În sfârșit, comentând versurile lui Ovidiu despre Flaccus, el remarcă printre altele că acest nume „la Istoriile Râmului ieste Fulvius Fleacus consul, precum chiema ei pre atuncea hătmăniile lor” (p. 248), ceea ce deschide calea spre înțelegerea lui Flacus/vlah ca titlu feudal din seria von, pan, ot, de. Teoria istoriei a rămas mereu în urma sentimentului popular al unității de neam. Observăm în această privință că fundamentarea teoretică a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
apoi de bunăvoie s-a considerat rob al mănăstirii Brădicești. În acea perioadă, țiganii fugari, fără stăpâni, erau lipsiți de orice protecție și expuși la cele mai brutale dispoziții ale autorităților statului. Domnul Moldovei a intervenit pe lângă juzii și slujbașii Hătmăniei, și le-a poruncit: „Să aveți a-i da bună pace acestui țigan, întru nimic să nu vă amestecți la dânsul a-l învălui sau a-l trage la ceva”. În Evul Mediu, Episcopia a primit în dar robi țigani
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
chiar cu locuitori ai satelor; aceasta, mai ales în timpul iernii, când apa fiind înghețată, trecerea de pe un mal pe altul se putea face fără dificultate. La 9 ianuarie 1841, din Iași, prin adresa nr. 978 a Ministerului de Interne, către Hătmănie, se cerea ridicarea jandarmilor din satul Colțul Cornii „puși păzitori locuitorilor, ca să nu fugă peste Prut”. La 16 februarie 1842, comandantul graniței, într-un raport trimis Hătmăniei din Mânzăteștii-Vechi, poruncea să se ia măsuri pentru stoparea pribegirii. Totodată, satele erau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ianuarie 1841, din Iași, prin adresa nr. 978 a Ministerului de Interne, către Hătmănie, se cerea ridicarea jandarmilor din satul Colțul Cornii „puși păzitori locuitorilor, ca să nu fugă peste Prut”. La 16 februarie 1842, comandantul graniței, într-un raport trimis Hătmăniei din Mânzăteștii-Vechi, poruncea să se ia măsuri pentru stoparea pribegirii. Totodată, satele erau supuse unui sever și permanent control, iar locuitorii acestora erau siliți să semneze angajamente, denumite în limbajul timpului chezășii - expresie a sistemului feudal de răspundere colectivă, prin
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ca să dea glas pentru d-lui aga Lascarachi Roset, dându-i formulariu pentru bilet și făgăduindu-i a-l așăza cu leafă în calita de scriitor la Tribunal”. La 11 august 1847, în adresa Secretariatului de Stat nr. 1645 către Hătmănia Moldovei, este relatată activitatea unionistă lui Anastasie Panu în timpul alegerilor de deputat al ținutului Fălciu, iar prin anaforaua Sfatului Extraordinar (nr. 1633), se decide pedepsirea pentru „asemenea cutezări și făptuiri de grea învinovățire”, inclusiv cu interdicția de a intra în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Sfatului Extraordinar (nr. 1633), se decide pedepsirea pentru „asemenea cutezări și făptuiri de grea învinovățire”, inclusiv cu interdicția de a intra în capitală (Iași). La ordinul domnului, prin adresa nr. 17.412 din 11 august 1847, Ministerul de Interne cerea Hătmăniei arestarea lui Anastasie Panu: „Secretariatul de Stat, prin adresul cu nr. 1644, încredințând că prea înălțatul domn a încuviințat încheierea supusă de către Extraordinarul Sfat, pentru ridicarea de la Huși a dumisale agăi Anastase Panu, și arestuirea sa în cazarma din Galați
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu nr. 1644, încredințând că prea înălțatul domn a încuviințat încheierea supusă de către Extraordinarul Sfat, pentru ridicarea de la Huși a dumisale agăi Anastase Panu, și arestuirea sa în cazarma din Galați, până la al doilea [!] poruncă. Departamentul, cu cinstea căzută, poftește Hătmănia a comandarisi spre acest sfârșit un vrednic ofițer din Miliție, cu convoiul trebuitor, poruncind, totodată, cele de cuviință și d-lui comandirului garnizonului din Galați”. În ordinul nr. 3.205 al Hătmăniei către Garnizoana Galați, erau menționate instrucțiuni pentru paza
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
al doilea [!] poruncă. Departamentul, cu cinstea căzută, poftește Hătmănia a comandarisi spre acest sfârșit un vrednic ofițer din Miliție, cu convoiul trebuitor, poruncind, totodată, cele de cuviință și d-lui comandirului garnizonului din Galați”. În ordinul nr. 3.205 al Hătmăniei către Garnizoana Galați, erau menționate instrucțiuni pentru paza arestatului: „să nu îngăduiți a avea cea mai mică comunicație prin scris sau verbal. În mâncare să se cerceteze de nu are ascunsă corespondenție sau unelte. În sfârșit, hrana lui să fie
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și de parapetele ei pentru ca focul să fie razant, d. Brătianu n-ar prea ști ce să ne răspunză. Dar asta nu face nimic. Dumnealui tot cel mai mare și mai ilustru ministru de război rămâne și venirea sa la hătmănie însemnează totdauna ceva - deși nu știm ce. Oarecare însemnătate i se atribuie și venirii d-lui Dimitrie Sturza la Esterne. D. baron de Hahn simpatizează cu germanii și, ca pretins descendent din o familie maghiară, simpatizează poate și cu maghiarii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fumarele pentru noapte, singur între semănături înalte în imensa vale a Prutului, pe locurile unde a fost dată bătălia între armatele lui Petru cel Mare și cele turcești, locul unde s-a încheiat scurta domnie a lui Dimitrie Cantemir și hătmănia lui Ion Neculce. Oamenii spuneau că pe acolo umblă strigoi, eu credeam, și din când în când, se găseau resturi de arme, deseori plugul mai scotea oseminte. M-am culcat devreme, am așezat pușca alături, să dau în strigoi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
dea și-și desfășoară înainte-i amorul lui angelic. Boierul, care-o iubește, îi spune cum să ia pe Mira când Arbore visează altele și-i spune fel de fel de vorbe asupra hatmanului. Probe? Dă-mi până deseară toiagul hătmăniei și-ți dovedesc. " SCENA 1 Masa întinsă. Vorba lui Arbore, care neliniștește pe Domnitor. În scena întîia Ștefan esprimă simțămintele amorului ce-l simte actualminte pentru Mira, nu a celui trecut, cum e-n poezia Statua unui înger - Amorul lui
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mi duc inima-n fiori. Vă văd veseli, dragi boieri, Numai hatmanul cel mare Stă-mi cu capu-n [î]ntristare Și cu grija de-a spinare. Hatmane, boier bătrân, Ce stai trist cu grija-n sîn? Lasă grija-n hătmănie. Când îmi vii la masă mie. Te-ai urât de hătmănit Or nu-s bun eu de domnit De îmi stai posomorit Și cu ochiul trist și crunt, Parc-ai vrea să numeri prunt Unde-i valul mai mărunt. Or
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fapte? - zise hangiul, ștergându-și lacrimile. — Din cele mai vechi timpuri - zise Vasea lăsându-se pe spătarul scaunului și făcând semn unui ortac să-i umple paharul - unul din obiceiurile sfinte ale neamului căzăcesc, probă de bărbăție și treabă pentru hătmănie, a fost răpirea femeilor. De la feciorul de 14 ani căruia de-abia i-au mijit tuleiele și până la moșneagul înțelept căruia tuleiele nu-i mai trebuie, toți s-au îndeletnicit cu asta. Sigur, cu timpul, obiceiul s-a mai pierdut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
lei la doi căpitani, 820 lei vameșului, „omului gospod” încă 1.190 lei pentru al doilea și al treilea transport, câte 1 400 lei primului și celui de al doilea ispravnic, 140 lei sameșului, 210 lei vel căpitanului Constantin al Hătmăniei, 3.329,30 lei cheltuieli „mărunte” pentru plăeși, poștă, panțâri etc. Prețul de cost al celor 2.296 merță și 4 dimirlii cereale, plus cheltuielile de transport, s-a ridicat la suma de 84.172,39 lei. Din această cantitate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
așa de smintit că nu i se pot da nici hainele tatălui său54 ca și căpitanul Florescu Gheorghe, șeful muzicii militare din Iași, care, fiind bolnav de ochi și pierzând vederea a început să prezinte simptome furioase"; G. Sturza, comandantul hătmăniei, cere aprobarea I.P.S. pentru internarea acestuia la Mănăstirea Neamțului "ca cu rugăciuni și schimb are de aer să se vindece"55. Prin urmare, cazurile grave sau acute erau de resortul ospiciilor organizate, pe când bolnavii mai liniștiți erau îndrumați și la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Duduca, amanta lui Tuzluc, dar stoarce postelnicului sume fabuloase prin asociere cu aceasta și cu chir Costea Chiorul, un negustor mârșav. E rânduit să administreze averea stăpânului, dar îl înșală și îl ruinează. Primește rang după rang, devine sameș la hătmănie și, în sfârșit, postelnic, cupiditatea lui feroce fiind în plină expansiune. Uitase de mult de unde pornise, fură fără rușine, oprimă fără milă și fără frică de Dumnezeu, predă lecții cinice de spoliere celor de-o teapă cu el. În rest
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
avere a postelnicului Andronache Tuzluc. Împreună cu Chir Costea Chiorul Își cumpără două moșii și este pe cale să-și rotunjească mereu averea. Ultima lovitură dată postelnicului are loc În momentul când acesta Își pierde ultima parte din vasta lui avere. Marea hătmănie Îl anunță pe postelnic să se prezinte la mezat. Cu acest prilej, află că toate slugile l-au părăsit, iar el a rămas lefter. Află că Chera Duduca a fugit cu Dinu Păturică, ca să se cunune Într-o biserică din
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]