23 matches
-
Budișteanu, Ansamblul Tineretului și Studenților, dirijor Radu Voinescu, Ansamblul „Doina” al Armatei, căruia i-a rămas fidelă timp de treizeci și cinci de ani (a pătruns la această culme a spectacolului datorită generalului Dinu Stelian care a fost cucerit de interpretarea cântecului „Hăulita gorjenească”, la concursul pentru selecție în ansamblu; după această probă Polina Manoilă a fost angajată cu dispensă, deoarece avea doar șaisprezece ani). „În nici doi ani”, spune artista, „am reușit să mă angajez ca profesionistă la Ansamblul «Doina» al Armatei
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
a fost angajată cu dispensă, deoarece avea doar șaisprezece ani). „În nici doi ani”, spune artista, „am reușit să mă angajez ca profesionistă la Ansamblul «Doina» al Armatei. Aveam șaisprezece ani când m-am prezentat la concurs. Am cântat o hăulită, le-a plăcut, m-au chemat și a doua zi. Maestrul Dinu Stelian m-a mângâiat pe cap și mi-a spus: «ce mă fac cu tine, măi fată, ești prea mică, nu am voie să te angajez...?!». Dar, până la
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
unii dintre cei mai mari dirijori”, spune artista. „Și acum îmi aduc aminte cu plăcere și emoție de prevestirea marelui Ionel Budișteanu care, impresionat de stilul meu de a cânta mi-a zis: «taică, tu ai viitor!». Eu venisem cu hăulitele din Gorj; după Maria Lătărețu și Iustina Băluțeanu eram singura care cântam această muzică aparte”. „Modelul meu”, mărturisește Polina Manoilă, „ a fost marea interpretă Maria Lătărețu, care m-a și încurajat pentru a merge mai departe pe drumul cântecului polpular
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
fratele meu pe care-l cunoștea foarte bine l-a întrebat cine sunt. «Este sora mea, coană Mărie», i-a răspuns fratele meu. Ia s-aud și eu cum cântă», s-a arătat interesată inegalabila artistă, «ia cântă-mi o hăulită». Am cântat hăulita și a fost foarte impresionată. M-a încurajat să merg mai departe și să nu mă dau niciodată bătută. După câțiva ani am avut bucuria de a cânta împreună la câteva concerte, în Târgu Jiu. De la Maria
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
care-l cunoștea foarte bine l-a întrebat cine sunt. «Este sora mea, coană Mărie», i-a răspuns fratele meu. Ia s-aud și eu cum cântă», s-a arătat interesată inegalabila artistă, «ia cântă-mi o hăulită». Am cântat hăulita și a fost foarte impresionată. M-a încurajat să merg mai departe și să nu mă dau niciodată bătută. După câțiva ani am avut bucuria de a cânta împreună la câteva concerte, în Târgu Jiu. De la Maria Lătărețu am învățat
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Polina_manoila_cantareata_aurel_v_zgheran_1383487162.html [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
să exprim în ultimele rânduri, aș vrea cu toată modestia să redau emoțiile și sentimentele care mă încearcă prin câteva versuri din creația proprie: Mi-e dor de doina din caval De geamparale dobrogene, De-o învârtită din Ardeal De hăulitele gorjene. Mi-e dor de viața dela țară De cânt și joc în sărbători, De sârba veselă sprințară Bătută strașnic de feciori. Nicolae Ghinoiu este din Călimănești Jud. Vâlcea. Cea mai mare parte a vieții sale a consacrat-o implicării
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
consacrați precum: Maria Ciobanu, Marin Chisăr, Elena Roizen, Tiberiu Ceia, Angelica Stoican, Floarea Calotă, Drăgan Muntean, Florica Flintașu și distinsul meu profesor Gavril Prunoiu. Doina „Mic sărmănuț de mine" am interpretat-o acompaniată fiind de Marin Cotoanță la cobză, iar hăulita „Mă-ntreba neica aseară", am cântat-o cu Orchestra de Folclor Radio, dirijor maestrul Paraschiv Oprea. Seară de neuitat când am făcut primul meu bis. Cântasem pentru minunata doamnă Emilia Comișel, iar buchete de flori pe care le primise aveau
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_dialog_marin_voican_ghioroiu_1361266470.html [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
încovoiați de răspunsul Celor din Vale, răspuns dat de indiferența sau neputința acelora, iar focurile pe dealuri aproape că s-au stins, au rămas doar câțiva tăciuni...câțiva care mai fumegă, iar buciumurile aproape că s-au tocit, de atâta hăulit. Sfinxul stă de veghe, până când din depărtare încep să se zărească solii Lupul Alb, Deceneu, Moș Leandru, Muntean, Pelasg- Fiul Cerului și al Pământului, Vuiet de Stâncă, Moș Timpul și Fiul Munților. Înăuntru Muntelui Sfânt, nerăbdători, aproape de stânca uriașă ce
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1459673577.html [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
bine sau nu-i bine să acceptăm sau să ne revoltam împotriva neprietenilor neamului românesc. Se dă cu pacifismul prin țărâna, astfel se înghit fără a respira mizeriile oferit de cei ce ne conduc spre dezastru național. Sub pretextul mult hăulit: "plătim pentru păcatele noastre” și având în minte sloganul: “la plăcinte înainte, la război înapoi", destui ortodocși s-au transformat în păcătoși, dușmani ai României. Păcătoși au existat însă în ciuda slăbiciunilor, poporul român a reușit să rămână cu fruntea sus
JOACA CU PACIFISMUL ORTODOCS de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1496928593.html [Corola-blog/BlogPost/384834_a_386163]
-
Capitalei aspect de favelă. Presa antebelică descria Luna Bucureștilor ca fiind „una din cele mai rodnice idei care a avut darul să ne lege mai puternic de Capitală prin cunoașterea trecutului, atragerea atenției asupra prezentului și larga viziune a viitorului.” Hăulitele cu zgomote tribale, care au loc uneori prin Piața Constituției și alte piețe nu au cum da strălucire vieții culturale a Capitalei. P.S. Văd că a început nebunia „logo pentru promovarea localității”. Să fie o altă formă de sifonare a
TABLETA DE WEEKEND (196): LUNA BUCUREŞTILOR DE ALTĂDATĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1496244977.html [Corola-blog/BlogPost/368870_a_370199]
-
horinca maramureșană și pentru sângele meu ortodox, pentru mirosul pământului țării după ploaie și pentru penelul lui Sabin Bălașa și flinta lui Peneș Curcanul și pentru spată și fuștei, și pentru inima mea ortodoxă, pentru tropotita maramureșană, țipuriturile oșenești și hăulitele gorjenești, pentru Cahul, Bolgrad, Ismail și Bălți și pentru binecuvântările și mustrările duhovnicului meu, și pentru aerul curat al Rarăului și Peștera Muierii, pentru Cetatea Neamțului și Cetatea Hotinului și pentru „Rădița, neichii, Rădiță”, „Muică, suntem neam de piatră”, și
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
țesute, o mai veche preocupare artistică. Astfel ea realizează peste 100 de mici carpete țesute în punct persan și reprezentând subiecte din natură, folclor sau diferite monumente istorice. „Cântă păsările toate” este propria ei melodie și de fapt, e prima hăulită înregistrată în România, care este urmată de celebra „Pe câmpul cu florile”, care mai este cunoscută sub numele de „Hăulita de la Gorj”, semnată tot de Băluțeanu și înregistrată la Radio, la începutul anilor ’60. În scurt timp, melodia s-a
Justina Băluțeanu () [Corola-website/Science/315269_a_316598]
-
subiecte din natură, folclor sau diferite monumente istorice. „Cântă păsările toate” este propria ei melodie și de fapt, e prima hăulită înregistrată în România, care este urmată de celebra „Pe câmpul cu florile”, care mai este cunoscută sub numele de „Hăulita de la Gorj”, semnată tot de Băluțeanu și înregistrată la Radio, la începutul anilor ’60. În scurt timp, melodia s-a bucurat de un succes absolut remarcabil, creând un stil de interpretare necunoscut până atunci și devenind unul din șlagărele cele
Justina Băluțeanu () [Corola-website/Science/315269_a_316598]
-
secolul al XIX-lea) din extremitatea sudică a orașului, pe drumul spre schitul Brazi; beciul Marin Ștefan (secolul al XIX-lea) din nordul orașului pe drumul spre Movilița; paraclisul schitului Brazi de la sud de oraș, pe malul drept al pârâului Hăulita; casa Nicolae Milea (începutul secolului al XX-lea) din strada Cuza Vodă; gardul de fier de la casa Gâtză (secolele al XIX-lea-al XX-lea); și casa Sergiu Seferovici (1936) din strada Ciprian Porumbescu.
Panciu () [Corola-website/Science/299596_a_300925]
-
Constantin Cârjan, solist Constantin Drăghici "CÂNTA UN MATELOT" (1966), versuri Ion Minulescu, solist Doina Badea "ȘI DACĂ" (1966), versuri Mihai Maximilian "SCARA DE MĂTASE" (1967), versuri Mihai Maximilian, solist Dan Spătaru "FIR-AI INIMĂ SĂ FII" (1968), versuri Jack Fulga "HĂULITA" (1968), versuri Mihai Maximilian "O MASCĂ RÂDE, O MASCĂ PLÂNGE" (1969), versuri Mihai Maximilian, solist Margareta Pâslaru "COPII DE BUCUREȘTI", versuri Mihai Maximilian "MERIT EU" (1970), versuri Mihai Maximilian, solist Aurelian Andreescu "ȘI CERUL, ȘI LUNA, ȘI MAREA" (1971), versuri
Vasile Veselovski () [Corola-website/Science/310946_a_312275]
-
nu voi bea. Mișcă puțin unul din fotoliile de lîngă perete, așezîndu-l pieziș, merge apoi în spatele barului și-și face de lucru la magnetofon, cercetînd o hîrtie, pe care stau notate melodiile și numerele corespunzătoare de pe tamburul numărătorului. Preferați o hăulită, domnule Vlădeanu, ori o sîrbă cu strigături? O sîrbă cu strigături precizează Mihai calm, dar ironic, accentuînd pe strigături. Nu știu dacă am pe banda asta. Nici măcar pe cea în căruță? La oraș, avem mașini. Atunci, eventual, un Brahms; Simfonia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
te duci peste tot: teatru, operă, concerte, să știi de toate, ca el... arată cu privirea spre Mihai. Maria Săteanu a crezut că are de-a face cu muncitorul Toader Săteanu și l-a întrebat ce-ar vrea s-asculte: hăulită ori sîrbă? Știi ce i-a răspuns Mihai? Vreau pe Brahms, simfonia numărul cutare, partea cutare, i-a spus și denumirea străină, și filmul care... Bravo lui! Halal părinților care s-au sacrificat și l-au trimis să învețe. Ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
emite un semnal sonor, un țiuit, pentru primire de mesaj. Neidentificabil, ca sursă de proveniență. Un mesaj scurt, în versuri, cam bizar și, sigur, neinteresant. Apoi, de-afară, dinspre stradă, erupe un urlet! Un urlet ascuțit, prelung, jălalnic! Animalic! Un hăulit respingător, chinuitor de câine! Peste care se suprapune, dinspre curte, un al doilea urlet... Un zbieret gros, spăimos, grăbit și cutremurător! Sfredelitor, sfâșietor și izbitor! Uman! E Nae...! Nae...! E Năică...! L-a prins Criminalul! L-a linșat! Fugi, Dănuțule
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
se „prăfuiește“, adică se împrăștie în stropi mărunți ca firele de praf. Din punctul acesta de vedere, Prahova ar putea fi considerată, la origine, sinonimă cu Bîlbîitoarea, Bolboroșoaia, Bolboroșița, Cerbătoarea (= Șerbătoarea < Fierbătoarea), Cioroiu (< cioroi, „șipot“), Duruitoarea, Gîlgîitoarea, Hududoiul, Huruiala, Murmurătoarea, Hăulita, Huitoarea, Hurhuitoarea, Murmurătoarea, Săritoarea, Sunătoarea, Șumița (< Șuma, „zgomot, murmur, vîjîit“), Urlătoarea, Slopățul (< sl. slap, „flux, cascadă“), Vîjîitoarea, Cazanele (< cazan, „cataractă, fierbătoare din josul cataractei“), Humorul (< ucr. hom, „zgomot“), Pișolea (comp. cu retoromanul piscina, ital. pisa, „cascadă, torent“), Chișinău (cu p
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
s-au comportat exact ca niște români adevărați, atunci când toată lumea se aștepta să ne comportăm ca niște europeni, cum ne pretindem. Cred că vă mai amintiți cum atunci, în ianuarie 2007, la intrarea în UE, ce mai chiot, ce mai hăulit, ce mai veselie, ce speranțe roz se desenau pe piciorul nostru de plai. Și dacă tot era sărbătoarea noastră a apărut și darul: Comisia Europeana „ne-a cinstit”, în perspectivă, cu o sumă uriașă am putea spune, de 19,2
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
centura la stroller-ul lui, cum să deschidem televizorul ori să privim fotografiile pe iPhone. La fel de activ este și când doarme, fapt pentru care eu sunt mereu în lipsă de somn. Îi plac muzica și dansul. Pe mine mă identifică cu - Hăulita de la Gorj - Uu—ă, Uu— ă... Uneori mai plânge dar repede se corectează cu - No, no man, no cry... La plecarea din Beijing, poluarea era așa de gravă căci nu vedeam nimic la distanță de câțiva metri. Pe pistă, la
Editura Destine Literare by JULIA DEACONU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_267]
-
o transă de folclorul-jazz pe care l-au cântat cei de la Trigon (foto jos), din Republica Moldova. România pe care doar ei au ascuns-o, peste granițe, și au readus-o acolo unde-i era locul. Și s-a cântat Ciocârlia, Hăulita, Șchiopătata, Trif, Lume, lume, iar pașii și i-au amintit fiecare, bătând ritmul fin, cu degetele, în spătarul scaunului. De fapt, membrii formației Trigon nu au cântat, ci mai degrabă au redat o bucurie neînțeleasă care i-a prins pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
s-au comportat exact ca niște români adevărați, atunci când toată lumea se așteptam să ne comportăm ca niște europeni cum ne pretindem. Cred că vă mai amintiți cum atunci, în ianuarie 2007, la intrarea în UE, ce mai chiot, ce mai hăulit, ce mai veselie, ce speranțe roz se desenau pe piciorul nostru de plai. Și dacă tot era sărbătoarea noastră a apărut și darul: Comisia Europeana „ne-a cinstit", în perspectivă, cu o sumă uriașă am putea spune, de 19,2
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]