56 matches
-
Ghiță, Iar de acolo am luat-o prin satul Poienița, Sperând că voi găsii pe frumoasa lui hangița. Am întâlnit prin zonă oameni cu un har aparte, Care duceau cu ei gânduri multe și deșarte, Într-o grădină, din satul Hațegana, o bătrânică, Impodobea, jelind, șapte cruci, cu flori de câmp, Zicând că aici îi este soțul, părinții și un frate, Care au murit sărmanii la vârste înaintate. Nana Ana, m-a rugat dacă merg înspre Crișeni, Să îi duc vorbă
PE CĂRĂRILE SATELOR DIN VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 by http://confluente.ro/dan_ioan_groza_1469463925.html [Corola-blog/BlogPost/370886_a_372215]
-
selective de FOLCLOR LITERAR DIN ȚARĂ HAȚEGULUI. Mă preocup de asemenea de perfectarea și editarea creațiilor literare originale proprii. Am colaborat cu Radiodifuziunea română și cu Televiziunea română națională și județeană Deva-Hunedoara. Am inițiat și editat în calitate de redactor-șef publicația hațegana independența „ARENA” unde am promovat opiniile intelectualilor din zonă, precum și articole și scrierile culturale, spirituale, politice și literare ale colaboratorilor. Îmi dedic timpul liber lecturii, cultivării personale, scrisului, meditației și autoevaluării și emancipării spirituale (pe cât este posibil) permanente. În prezent
RAUL CONSTANTINESCU de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Raul_Constantinescu.html [Corola-blog/BlogPost/350067_a_351396]
-
stiloul lui Petrache Poenaru și cibernatica lui Ștefan Odobleja, pentru dacii lui Decebal și răzeșii lui Alexandru cel Bun, pentru Paștele și Crăciunurile de la Sebiș, pentru ie, altiță, zadie și opinci, pentru Rovine, Călugăreni, și Vaslui- Podu’ Înalt, pentru jiana, hațegana și brașoveana, Pentru valurile albastre ale Dunării și Lacul Roșu, pășunile și dealurile bucovinene, pentru fluierul ciobanului și naiul lui Zamfir, pentru marama de borangic și florile lui Luchian, pentru crucile, icoanele și Liturghia ortodoxe și pentru Cetatea Sucevei și
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1458218419.html [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
o expresie, poate desuetă, dar adevarată în cazul ei, Maria Stroia a adunat ca o furnică repertoriul său de doine și balade, de cântece lirice și de ceremoniale, de melodii, de jocuri specifice zonei, cum ar fi învârtita, jiana și hațegana, bătuta ciobănească și brâul pădurenesc, masiv și impresionant ca valoare de creație și autenticitate folclorică, îi asigură o prezență evidentă inconfundabilă în peisajul artei noastre folclorice, căreia, prin interpretarea sa caldă și nuanțată, originală și veridicală îi aduce un suflu
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421217758.html [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
de fiecare dată cu sinceritatea și căldura cuvenite unei veritabile artiste: Maria Stroia.” Un așa semeț triumf al muzicii folclorice încoronează, așadar, doina, balada, colinda, cântecul de dragoste, bocetul, bătuta, cântecul de joc, pe ritmurile locurilor Orăștiei ale învîrtitei, jianei, hațeganei, bătutei ciobănești și brâului pădurenesc, odinioară cântate magnific de neuitatul Drăgan Muntean, iar azi readuse cu prospețime și lumină, de către artista muzicii folclorice a Orăștiei, Maria Stroia. Este absolventă a Școlii Populare de Artă din Deva (1988-1991), unde s-a
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421217758.html [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
capul nici sub comuniști. Ce simț al direcției au avut ei, mărginenii! Ei au știut să rămână spirite libere, neîngenuncheate, oameni ce nu se pleacă și nici nu se gudură. Ce bine le zic din fluieră și ce învârtite și hațegane știu ei juca! Și ce mândri sunt în costumul săliștenesc! Frumusețea lor stă în forța tradiției și-n continuitatea ei. Ce mare păcat ar fi să o pierdem! Cartea despre satul cu dor e ca o cuminecătură, de o onestitate
ESENŢĂ DE SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1458675190.html [Corola-blog/BlogPost/363713_a_365042]
-
2. Galda de Jos - Galda de Sus - Lupseni - Măgura - Poiana Galdei - Răicani - Zagris 3. Ighiu - Ighiel - Telna 4. Pianu - Plaiuri - Purcareti - Strungari 5. Stremt - Față Pietrii - Geoagiu de Sus - Geomal 6. Vîntu de Jos - Ciocasu - Crișeni - Dealu Ferului - Gură Cutului - Hațegana - Inuri - Laz - Mătăcina - Parau lui Mihai - Poienița - Stauini - Valea Goblii - Valea lui Mihai - Valea Vintului JUDEȚUL ARAD Orașe A. Integral -------- 1. Sebis B. Parțial ------- 1. Lipova - Radna - Soimos Comune A. Integral -------- 1. Almas 2. Archis 3. Bată 4. Beliu 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140457_a_141786]
-
Pleși, Răchita, Sebeșel, Tonea Comuna Șibot Sate: Șibot, Balomiru de Câmp, Băcăinți, Sărăcsău Comuna Șugag Sate: Șugag, Arți, Bârsana, Dobra, Jidoștina, Mărtinie, Tău Bistra Comuna Vințu de Jos Sate: Vințu de Jos, Câmpu Goblii, Ciocașu, Crișeni, Dealu Ferului, Gura Cuțului, Hațegana, Inuri, Laz, Mătăcina, Mereteu, Pârău lui Mihai, Poienița, Stăuini, Valea Goblii, Valea lui Mihai, Valea Vințului, Vurpăr Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Municipiul AIUD Localități componente: Aiud, Aiudul de Sus, Gâmbaș, Măgina, Păgida Sate ce aparțin municipiului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Gheorghe Șincai - nr. 1 - 15 Bl. D. Gheorghe Șincai - nr. 2 - 30 Str. Gladiolelor (fosta Libertății și Intr. Libertății) Str. Glădiței Str. G-ral Candiano Popescu Str. G-ral Gheorghe Lupu Str. G-ral Nicolae Haralambie Str. Gramont Str. Hans Cristian Andersen Str. Hațegana - nr. 1 - 15; 2 - 18 Str. Ilie Nicolae Str. Ineluș Str. Ing. Ștefan Hepiteș - nr. 1 - 11; 2 - 12; Str. Ioan Budai-Deleanu Str. Ion Cucuzel Str. Ion Pușcariu Str. Ion Roată Str. Ipotești (fosta Sf. Maria) Str. Iuliu Hațeganu Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
5; 2 - 8 Str. Gheorghe Popescu - nr. 1 - 41; 2 - 28 Str. G-ral Ion Dragalina (fosta Rosmarin) - nr. 1 - 31, 2 - 24; Str. Grădina cu Cai - nr. 1 - 9; 2 - 4 Str. Grigore Tocilescu - nr. 3 - 65; 2 - 36 Str. Hațegana - nr. 17 - 21; 20 - 28; Str. Ileana Cosânzeana - nr. 1 - 7; 11; 2 - 6; Bl. P1; P9 sc. 1, 2; P10 sc. 1, 2; P11 sc. 1; S31; S35 sc. 1, 2; S36 sc. 1, 2; Str. Ileana Cosânzeana - nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Mărie și Mărioară”. Sub bagheta lui, de altfel, s-au realizat discuri importante pentru perioada 1950-1960 cu Fănică Luca („Tudorițo, nene”), Ion Cristoreanu („De la noi de la fereastră”, „Busuioace nu te-ai coace”), Maria Lătărețu („Pasăre galbenă-n cioc”), Felician Fărcașu („Hațegana de la Măgura”), Ioana Radu („M-aș duce și eu la nuntă”), Dan Moisescu („Mierliță, mierliță, pasăre pestriță”), Ion Zlotea („Păsărică de pe lac”) sau Ion Matache („Eu ți-am spus de mii de ori”). Un merit deosebit îl are în promovarea
Victor Predescu () [Corola-website/Science/329880_a_331209]
-
a vândut-o la fier vechi pentru a-și rotunjii conturile bancare. În incinta fostei fabrici sunt produse tigăi, iar alte spații sunt folosite că silozuri pentru furaje și cereale. Din exterior, fabrica din Hațeg pare abandonată, în schimb berea Hațegana este fabricată în prezent la Craiova. Compania mai deține în România patru unități de producție la Miercurea Ciuc, Constantă, Craiova și Târgu-Mureș[1]. Portofoliul companiei include mărcile Heineken, Gosser, Schlossgold, Silva, Ciuc, Golden Brâu și Bucegi[1]. a fost înființată în
Brau Union Romania () [Corola-website/Science/319943_a_321272]
-
Hațeg, care câteodată a fost una și aceeași persoană cu vicevoievodul Transilvaniei . Cnezatele, formațiuni feudale timpurii, au funcționat în Țara Hațegului până în secolele XIII-XIV, când regiunea este integrată administrativ în Regatul Ungariei. Istoricul Radu Popa a identificat 11 „mari cnezate” hațegane , structuri teritoriale asemănate de autor cu „cnezatele de vale” maramureșene. Ținutul hațegan și-a păstrat o anumită autonomie pe aproape tot parcursul Evului Mediu. Adunările cneziale au continuat să funcționeze, cu drept de judecată (așa numita democrație hațegană), până în secolele
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
mari cnezate” hațegane , structuri teritoriale asemănate de autor cu „cnezatele de vale” maramureșene. Ținutul hațegan și-a păstrat o anumită autonomie pe aproape tot parcursul Evului Mediu. Adunările cneziale au continuat să funcționeze, cu drept de judecată (așa numita democrație hațegană), până în secolele XIV-XV, iar cnezii hațegani formau un corp distinct în cadrul armatei transilvănene . Din rândul cnezilor hațegani s-au ridicat, prin catolicizare și maghiarizare, familii aristocratice de prestigiu ale Ungariei și Transilvaniei medievale, cum sunt Kendeffy (Cânde) sau Kenderessy (Cândreș
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
și mai important grup de monumente medievale românești păstrate.” De altfel, ilustrul istoric de artă Virgil Vătășianu și-a luat doctoratul la Viena susținând o lucrare cu tema " Vechile biserici de piatră românești din județul Hunedoara", abordând cu predilecție bisericile hațegane. Cel mai vechi grup de biserici hațegane este cel constituit din lăcașurile datând din secolele XII-XIII: Biserici la fel de valoroase, datate ceva mai târziu, sunt cele din Sânpetru, Râu de Mori sau Suseni (Biserica Colț) . După schimbarea de regim din 1989
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
românești păstrate.” De altfel, ilustrul istoric de artă Virgil Vătășianu și-a luat doctoratul la Viena susținând o lucrare cu tema " Vechile biserici de piatră românești din județul Hunedoara", abordând cu predilecție bisericile hațegane. Cel mai vechi grup de biserici hațegane este cel constituit din lăcașurile datând din secolele XII-XIII: Biserici la fel de valoroase, datate ceva mai târziu, sunt cele din Sânpetru, Râu de Mori sau Suseni (Biserica Colț) . După schimbarea de regim din 1989, Țara Hațegului a fost puternic afectată de
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
în total. Un caz aparte îl constituie muribunda minoritate italiană. În 2002 mai trăiau doar 37 de italieni dintr-o comunitate altădată prosperă și numeroasă, venită aici din nordul Italiei, ca tăietori de lemne . Sursa: Recensământul populației 2011" Majoritatea localităților hațegane au fost din cele mai vechi timpuri ortodoxe, cu excepția așezărilor de „oaspeți regali” (catolici) de la Hațeg și Sântămăria-Orlea. Către sfârșitul secolului XVII, în perioada principilor calvini ai Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea și Mihai Apafi I, o parte a
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
în față și în spate purtau fote, de obicei negre . În prezent portul popular hațegan mai poate fi admirat doar la nedeie, sărbători populare care au loc în toate comunele din Țara Hațegului. Un mic muzeu al portului și tradițiilor hațegane funcționează în centrul orașului Hațeg, în incinta casei de cultură. Parade ale portului popular local au loc cu ocazia „Zilelor Hațegului”, care se organizează de obicei în lunile iulie sau august. Cel mai important târg tradițional are loc anual la
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
sau august. Cel mai important târg tradițional are loc anual la începutul lunii mai, în comuna Pui, și se întinde de-a lungul DN 66, pe toată porțiunea pe care acesta străbate comuna. Alte elemente etnografice importante sunt muzica tradițională - „Hațegana” - dar și bucătăria specifică, în special virșli (cârnăciori picanți din carne de oaie și/sau capră) de Sălașu de Sus . Următoarele arii naturale protejate se află total sau parțial pe teritoriul Țării Hațegului: Țara Hațegului a ajuns notorie pe plan
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
la stilul picturilor murale de la biserica ”Sfântul Nicolae Domnesc” de la Curtea de Argeș, constituind, astfel, expresia elocventă a legăturilor ecleziastice existente între scaunul mitropolitan al Ungrovalahiei și protopopiatul din Ostrov. și, cum această icoană se integrează în mai largul context al picturii hațegane specifice secolului al XV-lea, detaliile stilistice, prezente și în cazul ansamblului pictural de la Densuș, permit atribuirea ei meșterului Ștefan. Din păcate, doar atât a mai rămas din vechea decorație exterioară, biserica fiind tencuită integral la sfârșitul secolului al XIX
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]
-
dovada faptului că și interiorul bisericii fusese împodobit cândva cu frumoase fresce, asemănătoare, din punctul de vedere al compoziției și al calității, cu cele de la Răchitova. Cercetările viitoare pot aduce noi mărturii în acest sens. La fel ca majoritatea bisericilor hațegane, biserica din Ostrov nu a scăpat de tulburările confesionale ale secolelor XVI-XVIII. Propaganda calvină, patronată de familia nobiliară maghiarizată Kendeffy, în slujba căreia s-a pus și capelanul reformat Ștefan Istvánházi, pare să fi repurtat unele succese și în satul
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Ostrov () [Corola-website/Science/327259_a_328588]
-
URBB. Compania are fabrici de bere la Miercurea Ciuc, Hațeg, Constanța, Craiova și Târgu Mureș. Portofoliul de mărci al Heineken România acoperă toate segmentele de piață: Heineken, Zipfer, Edelweiss (mărci importate), Gösser, Schlossgold, Silva, Ciuc, Golden Brau, Bucegi, Gambrinus, Harghita și Hațegana. La începutul anului 2008, compania a cumpărat producătorul autohton Bere Mureș, deținătoare a unei fabrici de bere în Ungheni, Mureș și a unei fabrici de ape minerale în localitatea Băcâia, Hunedoara. Compania producea mărcile de bere "Neumarkt", "Dracula" și "Sovata
Heineken () [Corola-website/Science/309057_a_310386]
-
muzical larg accesibil. Folclorul românesc s-a afirmat drept o sursă de bază pentru cristalizarea unui gen muzical pe plan cult: astfel au fost introduse și prelucrate multe dansuri și cântece românești ca: Sârba, Hora, Chindia, Colindul, Brâul, Trei păzește, Hațegana, Călușul, Bărbuncul, Mandrele etc.. O etapă superioară în folosirea creației populare în forme mai ample o constituie formarea celui de-al doilea prototip, și anume suita simfonică, de fapt un stadiu superior de integrare și afirmare a elementelor populare. În
Suită (muzică) () [Corola-website/Science/315192_a_316521]
-
etc. Ritmul este binar sincopat cu formula de bază, ceea ce duce la apariția pașilor săltați, a învârtirilor, piruetelor, bătăilor pe sol etc. Mărunțica este o variație locală a acestui joc, cu diferențe în structura ritmică. Arțăgana reprezintă varianta locală a [[Hațegana|Hațeganei]], fiind jucată de perechi în coloană. Jocul cuprinde două părți, anume o promenadă în jurul spațiului de joc, cu pași lini pe tempo moderat, respectiv învârtiri vioaie în ambele sensuri. Alternanța fazelor se face în concordanță cu fraza muzicală. Partenerii
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
Ritmul este binar sincopat cu formula de bază, ceea ce duce la apariția pașilor săltați, a învârtirilor, piruetelor, bătăilor pe sol etc. Mărunțica este o variație locală a acestui joc, cu diferențe în structura ritmică. Arțăgana reprezintă varianta locală a [[Hațegana|Hațeganei]], fiind jucată de perechi în coloană. Jocul cuprinde două părți, anume o promenadă în jurul spațiului de joc, cu pași lini pe tempo moderat, respectiv învârtiri vioaie în ambele sensuri. Alternanța fazelor se face în concordanță cu fraza muzicală. Partenerii se
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]