56 matches
-
tatăl său fusese răpus în lupta de la Viișoara, în încercarea de a-și recăpăta tronul Munteniei. Căsătorită cu nobilul Stanislav Nisowsky, domnița Zamfira a continuat să întrețină legături cu țara în care se născuse, „învrednicindu-se cu ridicarea frumoasei mănăstiri“ hațegane, sub oblăduirea căreia a luat ființă apoi o școală românească. Un timp, mănăstirea a fost ridicată la rang de episcopie - Episcopia Silvașului. După ce a funcționat ca edificiu parohial, în ultimele decenii și-a reluat funcția monahală, aici existând inclusiv un
Agenda2004-37-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282878_a_284207]
-
Natur Radler, Silva, Silva Dark, Golden Brau, Golden Brau Fara Alcool, Neumarkt, Bucegi, Edelweiss (import), Zipfer (import), Amstel (import), Birra Moretti (import), Krusovice (import), Foster’s (import), Strongbow (import), Sol (import), Desperados (import), Gösser (import), Schlossgold (import), Gambrinus, Harghita și Hațegana. HEINEKEN deține 4 fabrici de bere în România, la Miercurea Ciuc, Constanța, Craiova, Târgu Mureș și are peste 1.100 de angajați. Mai multe detalii despre companie sunt disponibile pe www.heinekenromania.ro. Despre GreenWEEE International GreenWEEE International este cea mai
Heineken România dă noi întrebuințări frigiderelor vechi by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/50976_a_52301]
-
Ciuc Radler Non Alcoolic, Silva, Silva Dark, Golden Brau, Golden Brau Non Alcoolic, Neumarkt, Bucegi, Edelweiss (import), Zipfer (import), Amstel (import), Birra Moretti (import), Krusovice (import), Foster's (import), Strongbow (import), Sol (import), Desperados (import), Gösser, Schlossgold, Gambrinus, Harghita și Hațegana.
Câți bani a făcut Heineken în România în 2013 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/50267_a_51592]
-
Ciuc Radler Non Alcoolic, Silva, Silva Dark, Golden Brau, Golden Brau Non Alcoolic, Neumarkt, Bucegi, Edelweiss (import), Zipfer (import), Amstel (import), Birra Moretti (import), Krusovice (import), Foster’s (import), Strongbow (import), Sol (import), Desperados (import), Gösser, Schlossgold, Gambrinus, Harghita și Hațegana. HEINEKEN România are patru fabrici de bere situate în Craiova, Constanța, Miercurea Ciuc și Târgu Mureș și peste 1.100 de angajați.
Heineken România: Vezi cine este noul director de marketing () [Corola-journal/Journalistic/50374_a_51699]
-
bere: Heineken®, Ciuc Premium, Ciuc Natur Radler, Silva Original Pils, Silva Dark, Golden Brâu, Golden Brâu Non-Alcoholic, Neumarkt, Bucegi; mărci de import: Edelweiss, Zipfer, Amstel, Birra Moretti, Krusovice, Foster’s, Strongbow, Sol, Desperados, Gösser, Schlossgold; mărci locale: Gambrinus, Harghita și Hațegana. HEINEKEN deține patru fabrici pe teritoriul României în Miercurea Ciuc, Constantă, Craiova, Târgu Mureș și are peste 1.100 de angajați. Mai multe detalii despre companie găsiți la www.heinekenromania.ro.
Heineken România: Cel mai mic consum specific de apă şi energie. Raport 2012 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/50823_a_52148]
-
lei, Ringa, 300 g - 24 000 de lei, carne de vită Cicalex, 300 g - 26 500 de lei, pate Ardealul, 100 g - 9 600 de lei, 200 g - 15500 de lei, paste făinoase de Salonta - 7 200 de lei, gogoșari Hațegana - 36000 de lei/borcan, miere energizantă - 14 900 de lei/borcan, ardei iute, 720 g - 27 000 de lei, bulion, 370 g - 12 500 de lei, cacao, 50 g - 5 000 de lei, gem de fructe Nico, 370 g - 12500
Agenda2005-27-05-servicii comert () [Corola-journal/Journalistic/283904_a_285233]
-
stiloul lui Petrache Poenaru și cibernatica lui Ștefan Odobleja, pentru dacii lui Decebal și răzeșii lui Alexandru cel Bun, pentru Paștele și Crăciunurile de la Sebiș, pentru ie, altiță, zadie și opinci, pentru Rovine, Călugăreni, și Vaslui- Podu’ Înalt, pentru jiana, hațegana și brașoveana, Pentru valurile albastre ale Dunării și Lacul Roșu, pășunile și dealurile bucovinene, pentru fluierul ciobanului și naiul lui Zamfir, pentru marama de borangic și florile lui Luchian, pentru crucile, icoanele și Liturghia ortodoxe și pentru Cetatea Sucevei și
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
capul nici sub comuniști. Ce simț al direcției au avut ei, mărginenii! Ei au știut să rămână spirite libere, neîngenuncheate, oameni ce nu se pleacă și nici nu se gudură. Ce bine le zic din fluieră și ce învârtite și hațegane știu ei juca! Și ce mândri sunt în costumul săliștenesc! Frumusețea lor stă în forța tradiției și-n continuitatea ei. Ce mare păcat ar fi să o pierdem! Cartea despre satul cu dor e ca o cuminecătură, de o onestitate
ESENŢĂ DE SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363713_a_365042]
-
selective de FOLCLOR LITERAR DIN ȚARĂ HAȚEGULUI. Mă preocup de asemenea de perfectarea și editarea creațiilor literare originale proprii. Am colaborat cu Radiodifuziunea română și cu Televiziunea română națională și județeană Deva-Hunedoara. Am inițiat și editat în calitate de redactor-șef publicația hațegana independența „ARENA” unde am promovat opiniile intelectualilor din zonă, precum și articole și scrierile culturale, spirituale, politice și literare ale colaboratorilor. Îmi dedic timpul liber lecturii, cultivării personale, scrisului, meditației și autoevaluării și emancipării spirituale (pe cât este posibil) permanente. În prezent
RAUL CONSTANTINESCU de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350067_a_351396]
-
Ghiță, Iar de acolo am luat-o prin satul Poienița, Sperând că voi găsii pe frumoasa lui hangița. Am întâlnit prin zonă oameni cu un har aparte, Care duceau cu ei gânduri multe și deșarte, Într-o grădină, din satul Hațegana, o bătrânică, Impodobea, jelind, șapte cruci, cu flori de câmp, Zicând că aici îi este soțul, părinții și un frate, Care au murit sărmanii la vârste înaintate. Nana Ana, m-a rugat dacă merg înspre Crișeni, Să îi duc vorbă
PE CĂRĂRILE SATELOR DIN VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370886_a_372215]
-
o expresie, poate desuetă, dar adevarată în cazul ei, Maria Stroia a adunat ca o furnică repertoriul său de doine și balade, de cântece lirice și de ceremoniale, de melodii, de jocuri specifice zonei, cum ar fi învârtita, jiana și hațegana, bătuta ciobănească și brâul pădurenesc, masiv și impresionant ca valoare de creație și autenticitate folclorică, îi asigură o prezență evidentă inconfundabilă în peisajul artei noastre folclorice, căreia, prin interpretarea sa caldă și nuanțată, originală și veridicală îi aduce un suflu
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
de fiecare dată cu sinceritatea și căldura cuvenite unei veritabile artiste: Maria Stroia.” Un așa semeț triumf al muzicii folclorice încoronează, așadar, doina, balada, colinda, cântecul de dragoste, bocetul, bătuta, cântecul de joc, pe ritmurile locurilor Orăștiei ale învîrtitei, jianei, hațeganei, bătutei ciobănești și brâului pădurenesc, odinioară cântate magnific de neuitatul Drăgan Muntean, iar azi readuse cu prospețime și lumină, de către artista muzicii folclorice a Orăștiei, Maria Stroia. Este absolventă a Școlii Populare de Artă din Deva (1988-1991), unde s-a
MARIA STROIA. FRUMOASĂ CÂNTĂREAŢĂ CU PUTERI ARTISTICE ÎN URCARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382061_a_383390]
-
pe bază de Transilvania și Moldova, cu rădăcini puternice în etnia rromă, Fanfara Transilvania Îformata din Cugir, Româniaă, creează o combinație între nou și vechi, între muzica de succes din zilele noastre, cea veche moldovenescă și Ardeal, hore”, sârbe, învârtite, hațegane, vals, tango, colinde sau „doine''. Ei o dăruiesc ascultătorului într-o lume care combină diferite culturi ale satului românesc și suburbiile orașului ", una din „gaje'' și de „lăutar al comunității rrome''. Cu muzica lor, creează un univers viu și plin
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
rîul Mureș, munții Bucegi). Nu trebuie uitat nici faptul că sunt nume de locuri care, prin deonimizare (figura de stil implicată fiind numită antonomază), redevin cuvinte comune, cu altă semnificație însă decît apelativele de la care s-au format inițial (abrudeanca, hațegana, breaza, ardeleana - dansuri; anglie, olandă, americă, damasc - stofe; astrahan, caracul, merinos, bîrsană - rasă de oi și varietate de blănițe; babilonie - dezordine; balamuc - ospiciu (< localitatea Malamuc, unde se afla un astfel de așezămînt); bărăgan - pustiu; berlină - tip de automobil; bogdan - însemna
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în China, tarantulă < Taranto, oraș din Italia; tanagra < satul Tanagra din Beoția, Grecia; valeriană < Valeria, provincie romană din vechea Panonie; vodevil, cîntec din Vau-de-Vire, o vale din nord vestul Franței. Alte exemple mai apropiate de romînă: ardeleana, abrudanca, armeneasca, breaza, hațegana (dansuri), babilonie („haos“), bărăgan („pustiu, stepă“), bîrsană, caracul, astrahan (rase de oi), sibiu (specie de salam), berlină (un tip de caroserie auto), penteleu, dobrogea (brînzeturi) etc. Destul de multe nume de locuri supraviețuiesc ca nume de persoane: Adriana (< Hadria din Italia
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
a realizat toponimizarea: în primul rînd conversiunea, bazată pe figura semantică numită antonomază (și-a găsit băcăul, s-a supărat dunăre, Sadoveanu este ceahlăul literaturii romîne, aiudurile luptătorilor anticomuniști, o bucată de penteleu, un pahar de cotnari, abrudeanca, ardeleana, breaza, hațegana, brașoave etc.), și derivarea cu sufixe categoriale posesive locale, de apartenență etc. (bucureștean, mol dovenesc, morenar, mangaliot; Craioveanu, Craiovescu, Vălenaru). Numele de locuri, martori ai istoriei romînilor Dacă, privite sincronic, numele de locuri se înfățișează ca o haină care îmbracă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Hațeg Este numele unui oraș din județul Hunedoara, al unui sat din județul Alba, al altuia din județul Constanța (întemeiat, probabil, de imigranți din zona Hațegului) și al unui lac (aflat în Depresiunea Hațegului). Formate prin polarizare sunt topo nimele Hațegana (sat în județul Alba și vîrf în Culoarul Central Făgărășan), Depresiunea Hațegului (cunoscută încă din vechime ca Țara Hațegului), Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului (parc natural în Munții Retezatului, în care trăiesc, protejați, tradiționalii și emblematicii pentru poporul romîn zimbri). Forma
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
foarte controversată, atât În rândul românilor, cât și al maghiarilor, fiindu-i atribuite toate păcatele pe care marea aristocrație, tradiționalistă și parazitară, le putea avea În ochii revoluționarilor pașoptiști. El era ilustrativ și pentru această dublă condiție etno-culturală a nobilimii hațegane, În parte calvinizată și catolicizată, În parte fidelă totuși vechilor sale tradiții și obiceiuri, acuzată de renegare și deznaționalizare și dintr-o parte, și din cealaltă, adeseori bilingvă și biculturală - așa cum este atât de bine simbolizată În roman de dubla
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu au loc la acest joc. După feciorească, aproape obligatoriu se face o purtată, joc de doi al fetelor cu feciorii, la care participă și perechi mai în vârstă. Se face apoi o învârtită pe sub mână, și apoi obligatoriu o hațegană, toate joc de doi. După acea se poate trece la jocuri de grup în care se prinde toată suflarea, brâul, hora și jocul foarte iubit de băcițe și de ciobani, jieneasca. înainte de spargerea petrecerii, un nuntaș mai apropiat de miri
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
2. Galda de Jos - Galda de Sus - Lupseni - Măgura - Poiana Galdei - Răicani - Zagris 3. Ighiu - Ighiel - Telna 4. Pianu - Plaiuri - Purcareti - Strungari 5. Stremt - Față Pietrii - Geoagiu de Sus - Geomal 6. Vîntu de Jos - Ciocasu - Crișeni - Dealu Ferului - Gură Cutului - Hațegana - Inuri - Laz - Mătăcina - Parau lui Mihai - Poienița - Stauini - Valea Goblii - Valea lui Mihai - Valea Vintului JUDEȚUL ARAD Orașe A. Integral -------- 1. Sebis B. Parțial ------- 1. Lipova - Radna - Soimos Comune A. Integral -------- 1. Almas 2. Archis 3. Bată 4. Beliu 5
ORDIN nr. 102 din 4 martie 2002 privind aprobarea listei cuprinzând localităţile din zona montană din care vor face parte beneficiarii sprijinului ce se acordă producătorilor de lapte şi ai sprijinului ce se acordă producătorilor agricoli pentru creşterea producţiei de carne şi a efectivelor de animale, pentru anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140457_a_141786]
-
etnofolclor, Bumbești-Jiu, sat Curtișoara - costum popular, crestături În lemn, Crasna - centru etnografic, Novaci - vatră folclorică gorjenească și pastorală, Baia de Fier - port popular ciobănesc, (Gorj); Uricani-CÎmpul lui Neag - zonă etnografică a momîrlanilor cu elemente și arhitectură pastorală, Pui - zonă etnografică hațegană (costumul popular și unelte de uz gospodăresc, furci de tors sculptate, războaie de țesut etc.), Bănita - artă populară momîrlenească, Boșorod - cu satele Luncani, Ursieni, Alun - unde predomină arhitectura populară (case, ocoale, șuri - inspirate din vechile stîni dacice), Orăștioara de Sus
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
muzică populară talentații soliști Victor Budac, Ion Budac, Livia Cârțan, Lenuța Tutor și alții. S-au întrecut pe ei înșiși, membrii echipei de tineri fluierași, și a rupt podelele scenei improvizate, echipa de dansuri naționale cu suitele lor de Învârtite, Hațegane, Feciorești și Pe sub mână, în regia maestrului coregraf Gheorghe Tutor. Succesul tinerilor artiști amatori a fost debordant, aclamațiile spectatorilor consăteni nu mai conteneau. Tânăra învățătoare, domnișoara Silvia Grovu cu mai vârstnica ei colegă, doamna Maria Budac împreună cu directorul de atunci
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
2 sate componente: Ighiel, Țelna 5. Pianu - cu 3 sate componente: Plaiuri, Purcăreți, Strungari 6. Stremț - cu 3 sate componente: Fața Pietrii, Geoagiu de Sus, Geomal 7. Vințu de Jos - cu 14 sate componente: Ciocașu, Crișeni, Dealu Ferului, Gura Cutului, Hațegana, Inuri, Laz, Mătăcina, Pârâu lui Mihai, Poienița, Stauini, Valea Goblii, Valea lui Mihai, Valea Vințului JUDEȚUL ARAD Comune integral în zona montană - 9 1. Almaș 2. Brazii 3. Dieci 4. Dezna 5. Gurahonț 6. Hălmagiu 7. Hălmăgel 8. Pleșcuța 9
ORDIN nr. 328 din 18 mai 2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160498_a_161827]
-
2 sate componente: Ighiel, Țelna 5. Pianu - cu 3 sate componente: Plaiuri, Purcăreți, Strungari 6. Stremț - cu 3 sate componente: Fața Pietrii, Geoagiu de Sus, Geomal 7. Vințu de Jos - cu 14 sate componente: Ciocașu, Crișeni, Dealu Ferului, Gura Cutului, Hațegana, Inuri, Laz, Mătăcina, Pârâu lui Mihai, Poienița, Stauini, Valea Goblii, Valea lui Mihai, Valea Vințului JUDEȚUL ARAD Comune integral în zona montană - 9 1. Almaș 2. Brazii 3. Dieci 4. Dezna 5. Gurahonț 6. Hălmagiu 7. Hălmăgel 8. Pleșcuța 9
ORDIN nr. 321 din 5 august 2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160510_a_161839]
-
2 sate componente: Ighiel, Țelna 5. Pianu - cu 3 sate componente: Plaiuri, Purcăreți, Strungari 6. Stremț- cu 3 sate componente: Fața Pietrii, Geoagiu de Sus, Geomal 7. Vințu de Jos - cu 14 sate componente: Ciocașu, Crișeni, Dealu Ferului, Gura Cutului, Hațegana, Inuri, Laz, Mătăcina, Pârâu lui Mihai, Poienița, Stauini, Valea Goblii, Valea lui Mihai, Valea Vințului JUDEȚUL ARAD Comune integral în zona montană - 9 1. Almaș 6. Hălmagiu 2. Brazii 7. Hălmăgel 3. Dieci 8. Pleșcuța 4. Dezna 9. Vârfurile 5
ORDIN nr. 1.019 din 21 noiembrie 2005 privind înlocuirea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al ministrului de stat, ministrul administraţiei şi internelor, nr. 328/321/2004 pentru aprobarea delimitării municipiilor, oraşelor şi comunelor din zona montană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/172665_a_173994]