96 matches
-
limba maternă. ciao. nelli Pe când o campanie “Mari Românce”? shut the f**k up mân ! habar n-ai de vreo definiție a termenului ‘habotnic’ . Altfel post-ul tău ar fi trebuit intitulat : “Între doi habotnici, votează intelectualul susținut de un habotnic!”. Da meshtere, măi habotnic decât SCM și RW ești tu, ăla care face zilnic temenele posterului cu Che Guevara pe care probabil îl ai la loc de cinste pe vreun perete din camera ta... E amuzant că Bucurenci care ‘se
Intre doi habotnici, voteaza intelectualul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83043_a_84368]
-
Pe când o campanie “Mari Românce”? shut the f**k up mân ! habar n-ai de vreo definiție a termenului ‘habotnic’ . Altfel post-ul tău ar fi trebuit intitulat : “Între doi habotnici, votează intelectualul susținut de un habotnic!”. Da meshtere, măi habotnic decât SCM și RW ești tu, ăla care face zilnic temenele posterului cu Che Guevara pe care probabil îl ai la loc de cinste pe vreun perete din camera ta... E amuzant că Bucurenci care ‘se închină’ la ‘zei’ precum
Intre doi habotnici, voteaza intelectualul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83043_a_84368]
-
bazate pe Cabala Lurianică. Ca hasidim, ei susțin că urmează calea hasidică a lui Israel ben Eliezer Baal Shem Tov. Datorită entuziasmului religios și a păstrării cu strășnicie a datinilor, cuvăntul „habadnik” a fost preluat de limba română, sub forma "„habotnic”".
Habad () [Corola-website/Science/321226_a_322555]
-
la 60 km nord de orașul Cluj, Într-o familie de evrei ortodocși. În Dej era o comunitate mare și toți erau ortodocși. Există și neologi, și ortodocși - neologii erau mai puțin... Susana Diamantstein: Jabotnici... Tusa Etelka: Hai să zicem habotnici - În tot cazul, neologii erau mai puțin evlavioși. În Dej toată lumea era ortodoxă. Tatăl meu era comerciant de lemne: exploata pădurea și pe urmă vindea lemne, știu eu, avea o firmă. Eu m-am născut din a doua lui căsătorie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
compusă din vro 6 inși (toți barbați), are un repertoriu caracteristic, care atinge numai viața casnică și religioasă a evreilor. Astfel joi în 19 august s-a jucat: 1) "Lumea ca un paradis" (cîntecel satiric), 2) " Filozoful amorezat și hasidul (habotnicul) luminat", dialog, 3) "Socrul și ginerile", 4) "Fișel harabagiul cu rândașul său Sider", comedie. Despre piese avem puțin de zis, ele nu prezintă vrun mare interes dramatic, dar jocul actorilor a fost escelent. Astfel în piesa a doua actorul ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și cărți de toată mâna), meditează la „înduhovnicirea cosmosului” și nu uită să mai spună o dată că a fost fericit în detenție pentru că acolo a cunoscut taina botezului. „Convertirea este un acces la fericire”, explică el. Nu îi acceptă pe habotnici și, la urmă, „descotorosit de ură”, se roagă și pentru evrei, și pentru prigonitorii lor, legionarii asasinați din porunca lui Carol al II-lea, zicând că toți au dreptul la iertare. Această mărturisire va produce multă iritare. S. se apără
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
diverse registre de limbaj care, în mare parte, se doresc expresive sau strălucitoare. Aceste adjective sînt cel mai adesea foarte ironice sau, mai rău, depreciative: observatorul nu se poate abține să nu rezume viziunea să asupra bisericii utilizînd termenul de "habotnici". Acest termen are o conotație anticlericala, pe care observatorul nu trebuie să o ia în calcul. Dar dacă acest termen era folosit de o persoană observată sau intervievata, cercetătorul trebuie să-l redea fără ezitare, încadrîndu-l între ghilimele. • Dificultățile utilizării
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
I) Că Toader Zippa Logofătul, din ignoranță și naționalism, altă țară, legată de țară, numai prin sedilă, afirmă enormități într o materie în care eu vroiam să-l reda u erudit. II) Că eu (Al. O. Teodoreanu) aș fi regionalist habotnic (circumstanță agravantă) și că m aș fuduli în volu mul meu că sunt din Iași, și nu din Giurgiu. Ripostă. Când afirma logofătul Toader Zippa că, după d oi ani d e pivniță, Pouilly-l s-a făcut Cotnar, eu n-
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de măsură Predania, canoanele și dogma, nu poate decât să contribuie la îndreptarea disfuncționalităților care riscă să pericliteze comunitatea spirituală. Păstrătoare atentă și lucidă a Tradiției creștine, intelectualitatea interbelică criterionistă, patronată de Nae Ionescu 25, denunțând pietismul și psihologismul, ortodoxia habotnicilor și științificitatea inovatorilor, a reprezentat vârful de lance al Bisericii, aducând o prospețime și o noutate în exprimare, izvorâte din trăirea directă a valorilor religioase. Dezbaterile teologice realizate la un nivel maximal de competență, într-un limbaj modern, precum în
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
însă, o asemenea nevoie poate periclita sau nu o așezare religioasă, în structura sa interioară, rămâne să analizăm în continuare. O cercetare minuțioasă, obligată să se detașeze atât de ceea ce s-ar putea numi "științificitatea" inovatorilor, cât și de "ortodoxia" habotnicilor, are menirea de a stabili cu claritate rostul și în special limitele acestei înnoiri 1. Ceea ce se omite cu bună știință este tocmai îndreptarul infailibil în materie de "actualizare" a Ecclesiei, îndreptar care evită toate erorile ce s-ar produce
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Atât a rămas din poveștile verii: prispa cu greieri Toamnă de aur. În mâna care cere doar o monedă În cele două texte se pot lesne observa două metafore. După gustul liricii occidentale ele sînt banale și obosite. Dar pentru habotnicii regulilor haiku-ului ele ar fi de-a dreptul afurisite. Și totuși, cine are gustul format pentru micul poem nipon va sesiza că ele nu sînt nici vreun ornament expirat și nici vreo păcătoasă și frivolă podoabă. Prispa cu greieri
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
lamentabil, urlînd pur și simplu, ținîndu-mă apoi continuu sub tir și, culmea, bîrfindu-mă că sînt obraznic etc., adică nu sînt docil etc. Cauza atitudinii sale ține de caracterul lui, despre care Al. Dima se pronunța că e foarte lunecos, de habotnic și mare egoist. Văzînd că am anunțate două cărți s-a dat la mine ca să mă intimideze, să-mi creeze presă proastă ca atunci cînd va veni momentul să se rezolve situația cursului Marii clasici să aibă argumente: nu mă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de blocaj total al mușchilor din partea dindărăt a gâtului, manifestat printr-o contracție permanentă și foarte dureroasă a mușchilor din zona cervicală, ca la tetanos, nepermițându-ne să ne uităm decât într-o singură direcție, spre un punct fix, asemenea habotnicilor și bigoților creștini loviți de scrofuloză, stând cu ochii bleojdiți spre Ierusalim, ori ai reprezentanților jihadului aflați în aceeași stare de prostrație, cu mintea rătăcită, privind spre salvatoarea Mecca! Pentru noi, în momentele acelea, nu mai existau alte evenimente, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
este populată mai mult de jidani”, cărora nu le place mirosul florilor, ci sunetul banilor și putoarea usturoiului. „Apucă-te a cultiva usturoi - Îl sfătuiește amicul - ; la astă plantă vei avea cumpărători cât păr pe cap, fiindcă jidanii, mai ales habotnicii rusești, nemțești și leșești, de care vă e plin orașul [Iași] și Moldova, țin mult la ea din punctul de vedere religios, iar În realitate produce copii mulți.” „Eu bucuros aș cultiva pentru acest neam - răspunse cultivatorul - și zece soiuri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că toate aceste stereotipuri ambigue au supraviețuit până În zilele noastre. Clișee pozitive și negative conform cărora evreii ar fi foarte inteligenți, vicleni, instruiți, buni familiști, solidari Între ei <endnote id="(vezi nota 286)"/>, foarte religioși (pentru sensul termenului habadnic, devenit habotnic, <endnote id="vezi nota 283"/>), fricoși („E un erou, măcar că e ovrei” ; <endnote id="vezi 293"/>), lacomi de bani și Însetați de putere, harnici și, mai ales, buni afaceriști (Geschäftstüchtigkeit) apar practic În toate răspunsurile date de oamenii simpli <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un evreu să sară de sabat cu parașuta ? - Sigur că da, dar n-are voie să o deschidă. Însă ecourile reformei nu au ajuns prea curând (uneori, deloc) În stetl-urile din estul Europei. Totuși, evreii mai activi și mai puțin habotnici Își permiteau să Încalce din când În când opreliștile religioase, inclusiv pe cele legate de sabat. Conform unui proverb evreiesc, ei deveneau „neevrei” : „ăsta-i un neevreu [= a goi], nu știe nici de sărbătoare, nici de sâmbătă” <endnote id=" (300
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prin angajarea unui șabăs-goi, unii birjari mai puțin habotnici cedau pentru un preț bun și Încălcau interdicția : „Opt ruble, prețul cu care ne-am Învoit până la Hotin - comentează Nicolae Iorga cu ironie -, nu sunt bani de lepădat nici pentru un habotnic, care știe Însemnătatea unui șabăs bine păzit” <endnote id="(429, p. 12)"/>. Astfel de Încălcări ale regulilor tradiționale erau de neimaginat cu câteva secole Înainte. Nu numai că evreul nu avea voie să călătorească (muncească) de sabat, dar el nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
același oraș, cu care a avut, spune Anișoara Popovici, și un copil, Raul, cu acestea IC Frimu punând capăt definitiv rămășițelor de relații pe care le mai avea cu mama sa văduvă, dar și cu restul familiei. Fără a fi habotnici, putem spune că relațiile inter-religioase ale secolului XIX, erau foarte strict reglementate chiar și în lipsa unor legi oficiale, prin urmare, IC Frimu renegat de familie și rude, pleacă la București unde se aruncă în luptele politice, militând activ în mișcarea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pelerinii își fac simțită prezența mai degrabă discret. Plasat strategic la capătul vagonului, discut cu șeful de tren, bărbat în jur de 45 de ani ; detașat de la regionala CFR Galați, simte nevoia să-mi spună că „este credincios, dar nu habotnic, ca o parte dintre ăștia... Eu sunt șef de tren, dar nu sunt din regionala asta. Pelerinii sunt așa, cum să zic, oameni mai sărmani. Eu nu trebuie să mă uit la biletul lor ca să-i recunosc. Trenul are un
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
regulă ignorându-se (pur și simplu ori voluntar), nu rareori privindu-se ostil, din inerția unor tradiții de suspiciune, dispreț, antipatie, rivalitate și chiar conflict. În mod ideal, pelerinii, oricât de fermă le- ar fi credința particulară și oricât de habotnic ghidul ori însoțitorul, ar merita să știe că străbat spații hibride și fluide, palimpsestice, marcate de precedente multiple și eterogene, eventual de experiențe heterodoxe care lasă uneori urme persistente, conștientizate și recuperate sau nu, în tradiții ulterioare. Mai mult, ca
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
calea religiei. Odată îmi povestea, profund mișcat, ce virtuți extraordinare are mirtul cutare pe care i l-a adus un coleg de la muntele Athos. Eu nu pot înțelege așa ceva și oricum am o propensiune nebănuită, incredibilă să îi contrazic pe habotnici. Nu că R.T. ar fi automat un habotnic, dar dacă îi citești textele din Miorița, cam la asta te-ar duce gândul. Vorbește stins. La început, m-a enervat cumplit vorbirea asta a lui moleșită. Am făcut la facultate un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
virtuți extraordinare are mirtul cutare pe care i l-a adus un coleg de la muntele Athos. Eu nu pot înțelege așa ceva și oricum am o propensiune nebănuită, incredibilă să îi contrazic pe habotnici. Nu că R.T. ar fi automat un habotnic, dar dacă îi citești textele din Miorița, cam la asta te-ar duce gândul. Vorbește stins. La început, m-a enervat cumplit vorbirea asta a lui moleșită. Am făcut la facultate un seminar, atunci l-am cunoscut, și nu auzeam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
calea bisericii. Nu-l înțeleg de ce încearcă să facă pe cucernicul. Asta e problema lui. Pentru că e un tip fundamental cinic, un tip în fraza căruia se vede un fel de maliție bonomă. Un sarcastic care vrea să facă pe habotnicul - și nu-i iese, iar lucrul ăsta nu se iartă. L-au chemat la un simpozion, o paranghelie de tot râsul, despre literatura erotică. Păi, acum? Asta trebuia să se întâmple cu vreo douăzeci de ani în urmă. Atunci nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
diplomat francez de carieră, ambasador la Washington, la Madrid și la Berlin (1907-1914). 85 Heinrich Gotthardt von Treitschke (1834-1896). Istoric, publicist politic și deputat german. A fost un susținător înfocat al expansiunii coloniale a Germaniei, având ferme convingeri antibritanice. Naționalist habotnic, în principala sa lucrare, Istoria Germaniei în secolul al XIX-lea, publicată în 1879, el susținea necesitatea ca Germania să-și dezvolte un imperiu puternic, lucru care se putea realiza numai printr-un război. 86 Friedrich Adolf Julius von Bernhardi
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
mândru de mustățile lui, autor al cărților de citire răsfoite de mai multe generații de școlari; sau pe surorile Roșu, fete bătrâne, amabile și surâzătoare, singurele tutungioaice evreice din București, fiice ale unui erou mort la Grivița; ca și pe habotnicul tipograf Binder, care-și clădea din trestie și stuf „cuștile“ sărbătorilor de toamnă, amintindu-i cei patruzeci de ani petrecuți de poporul ales În cort și În pustietățile Sinaiului; și, În sfârșit, pe coana Rița, blănăreasa văduvă, care a trăit
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]