2,626 matches
-
sau coridoare strategice), foarte importante, consideram noi, ieri, în epocile invaziilor și cuceririlor armate, ca și azi, în epoca globalizării și a bătăliilor intereselor inter-civilizaționale pentru putere, influența, piețe și, mai ales, resurse. În vremea celor trei mari imperii (Rus, Habsburgic și Otoman), dar nu numai, aceste culoare strategice au avut o importanță colosală (desigur, pentru ele) și efecte dramatice pentru spațiul românesc, spațiu pe care, totuși, nu au reușit nici să-l asimileze, nici să-l distrugă, ci doar să
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de siguranță strategică 5 (spațiu-tampon) între aceste imperii. Astfel, Moldova dintre Prut și Carpați a fost spațiu de siguranță strategică pentru Imperiul Rus, iar Țara Românească (Muntenia) era considerată un fel de zonă de siguranță strategică pentru Imperiul Otoman. Imperiul Habsburgic nu a mai avut unde să-și realizeze o zonă de siguranță strategică exterioară și a creat una interioară, în zona adiacenta arcului Carpaților de Curbura, cam pe unde se află astăzi județele Harghita, Covasna și o parte din Mureș
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
află astăzi județele Harghita, Covasna și o parte din Mureș. Această zonă de siguranță strategică interioară, în care au fost aduși inițial, teutoni, apoi secui avea, în principal, trei funcții importante: să asigure flexibilitatea strategică în cazul în care Imperiul habsburgic (austro-ungar) ar fi fost atacat de cele două imperii; să permită manevră strategică pe linii interioare; să asigure manevră strategică către cele trei culoare strategice, respectiv, catre Galiția Occidentală, catre Gurile Dunării și, prin acestea, catre Marea Neagră. De altfel, între
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
apărută în 2002, într-o formulă care continuă proiectele anterioare ale profesorului timișorean din Imediata noastră apropiere I și II. Mitteleuropa e un concept astăzi contestat, întrucît ar trimite în prea mare măsură la ideea pangermanismului și la un Imperiu habsburgic gravitînd în jurul unei Viene atotputernice; în același timp însă, și termenul de Europa Centrală, care și-a trăit momentul de glorie o dată cu celebrul eseu al lui Milan Kundera (Tragedia Europei Centrale, 1983), este acum respins ca fiind prea izolaționist în
Scurt popas în lumea de lîngă noi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15314_a_16639]
-
acestui nou început de mileniu, dincolo de imbatabilul argument al celor "70% din rezervele atestate de petrol și peste 40% din rezervele de gaze naturale". Asemenea lui Rüdiger Wischenbart, Kaplan își începe "calea estului" într-o discuție la marginea fostului Imperiu Habsburgic, care pune o evidentă pecete asupra înțelegerii celorlalte foste imperii, Bizantin, Persan și Otoman. Analizele sale sunt deseori premonitorii - de exemplu, în lumina rezultatelor recentelor alegeri din Turcia, cu victoria islamiștilor, frapează clarviziunea observațiilor călătorului, dintr-o perioadă în care
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]
-
ei, transformase România dintr-o țară înapoiată turcizată într-o țară europeană aflată în plină ascensiune. Cele mai reușite pagini sunt cele în care Petru Groza își deapănă amintirile din copilărie și adolescență. Evocarea vieții în Transilvania aflată sub stăpânirea habsburgică, a atmosferei din școlile urmate, a studiilor universitare la Budapesta are un farmec care te face să regreți decăderea într-un limbaj de lemn care nu face altceva decât să reia stupidele stereotipuri socialiste. În finalul primului capitol Profilul locului
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
variantă, -evici) este de origine sîrbă (în rusă, el indică patronimul) și înfățișează împrejurările în care episcopia românească a Bucovinei trecuse de iure sub ascultarea Mitropoliei sîrbești de la Sremski Karlovci (Karlowitz), ceea ce ar explica influența (adăugîndu-se la asta patenta imperială habsburgică din 1776 care statornicea regula perpetuării numelui din generație în generație, adică apariția numelui de familie), dl Dănilă ia în discuție radicalul Emin- din numele poetului. Ideea dlui Dănilă este că nu trebuie căutat un etimon identic cu Emin-, ci
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
la Budapesta (rîde) sau la Viena. Am ajuns și acolo curînd după ce am plecat din România. Budapesta și Viena joacă un rol important în scrierile mele și este foarte logic să fie așa, fiindcă ele erau centrele culturale ale Imperiului Habsburgic de care Banatul era legat. Un loc care era un fel de topos al fanteziei, un topos literar înainte de toate, și unde după aceea am călătorit de mai multe ori este orașul Trieste. Am citit foarte mult despre Trieste, în
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
o carte pe care el a realizat-o cu mai mulți autori despre acele zone literare ale orașului... Am mai călătorit la Trieste pe urmele lui Italo Svevo, și ale celorlalți care au trăit acolo și mă interesa acel sentiment "habsburgic" al existenței, așa cum era el redat în literatură și cum mi-a fost dat să-l descopăr și în Banat, sentimentul unei Mittel Europa... R.B.: Se pare că și experiențele literare v-au orientat spre aceste ținuturi ale nostalgiei... Dar
Richard Wagner - Vămuiala unui ,geamantan literar" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/10380_a_11705]
-
la un arbitru, William M. Johnston, pe cât de documentat, pe atât de imparțial: „Între 1920 și 1944 - scrie acesta - regentul a reușit să facă din Ungaria cel mai rău format și cel mai puțin reformat dintre statele succesoare ale Imperiului Habsburgic, prezidând peste unul dintre sistemele politice rarisime ale secolului XX: restaurația monarhică [...] Evenimentul cel mai detestabil al primului deceniu horthyst a fost Teroarea Albă din anii ’20, șcândț a fost folosită tortura, a fost reintrodusă biciuirea publică și au apărut
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
fi abordat, în discursul de la Cluj ce i-a fost imputat ca o gravă "deviere" de la "linia" partidului său, "proza națională" sau, mai pitoresc zis, o "mixtură de Marx și Stelian Popescu". La rîndul lor, ardelenii beneficiază de o educație habsburgică în spirit latinist și catolic. într-un cuvînt, pe sol românesc, "capetele cele mai prestigioase politice sau literare au fost capete conservatoare. Liberalii și progresiștii, desțărații și revoluționarii s-au recrutat dintre munteni și de predilecție dintre meteci". Așadar nu
Glose la Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12756_a_14081]
-
pățit asta. Deci nu vom juca așa. Dar daca venim aici și aflăm că trebuie să dăm șpagă - am plecat. Vă place să credeți că sunteți cea mai coruptă țară din lume, dar nu e așa. Ați trăit în Imperiul Habsburgic, în cel Otoman, sub ruși, sub Ceaușescu. Sunteți liberi doar de 25 de ani. Și SUA are corupție. Problema e corupția endemica, nu cea accidentala. Cred că românii au înțeles asta, chiar dacă nu le place.” “Investitorii americanu nu vor participa
Analistul american George Friedman ne avertizează: „Gazele de şist sunt arma cu care puteţi preveni războiul” [Corola-blog/BlogPost/93798_a_95090]
-
Învățământul în limba română va lua avânt în Transilvania în special după intrarea în vigoare a celebrei “Ratio educationis” (1777) a Mariei Tereza, o reformă ce avea să pună în valoare perioada monarhiei luminate a împărătesei austriece. De altfel, dominația habsburgică în Transilvania avea să se arate net superioară, prin consecințele ei, autorității țariste sau otomane care s-au exercitat asupra Moldovei sau Țării Românești. În prima jumătate a secolului al XIX-lea se organizează învățământul românesc pe lângă biserici, în locuințele
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]
-
partid/ va năuci dactilografele/ sudate de neoanele/ tranziției// În centru la margine aici la marginea imperiului sovietic/ am văzut cum un copil a sărutat un pepene/ aici la marginea ortodoxiei/ am văzut un cerșetor/ mîncînd lumînări/ aici la marginea imperiului habsburgic/ am văzut cum un țăran/ a răstignit pe gard/ mîinile victimei sale/ și capul decpitat/ i l-a expus/ într-o găleată/ de zinc/ aici/ în plină republică/ am văzut un om/ mîncat de viu/ de cîini/ aici la poalele
Poezie by Ion Chichere () [Corola-journal/Imaginative/14796_a_16121]
-
de lemn ridicat de vornicul Oană la începutul sec. al XV-lea este înlocuit în 1530 cu actuala biserică a mănăstirii ctitorită de logofătul Teodor Bubuiog. Viața monahală a călugărilor a fost întreruptă în 1785, la anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic; biserica s-a menținut cu îndeletnicirile parohiale până la 1 august 1991, când și-a recăpătat statutul de mănăstire, acum fiind slujită de călugărițe. Mănăstirea Moldovița. Pe locul unei biserici de lemn, Alexandru cel Bun ctitorea o biserică de piatră, o
Agenda2003-38-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
-
loc a fost preluat după cel de-al doilea război mondial de Organizația Națiunilor Unite). Luni, 26 ianuarie TRATATUL DE PACE DE LA KARLOWITZ În 1699 a fost semnat tratatul de pace de la Karlowitz, care a încheiat războiul ruso-turc. Împăratul Imperiului Habsburgic, Leopold I, a primit toate teritoriile ocupate în cei 14 ani de război - Croația, Slovenia, Transilvania. Marți, 27 ianuarie BLOCADA LENINGRADULUI În urmă cu 60 de ani a fost lichidată definitiv blocada Leningradului, care fusese impusă de armatele germane la
Agenda2004-4-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281993_a_283322]
-
multă vreme intravilanul va fi mult extins, cel puțin în zona de nord. Transformările Evoluția urbanistică a Timișoarei poate fi segmentată, fără teama de a greși, în trei mari perioade: până la cucerirea turcească, perioada pașalâcului și etapa de după instaurarea stăpânirii habsburgice. Curtea de la Viena avea să manifeste un interes aparte pentru oraș, explicabil fără îndoială prin valențele sale strategice, Banatul istoric în general și Timișoara în special reprezentând un teritoriu ideal pentru experiențele austriecilor în multe domenii, inclusiv cel urbanistic. Planul
Agenda2004-8-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282080_a_283409]
-
sale strategice, Banatul istoric în general și Timișoara în special reprezentând un teritoriu ideal pentru experiențele austriecilor în multe domenii, inclusiv cel urbanistic. Planul noului oraș, pornind, în mod logic, de la importanța sa în obiectivele strategice, militare, stabilite de oficialitățile habsburgice, avea să fie unul simplu, de o anume sobrietate, cu trasee drepte și un ansamblu împărțit ca o tablă de șah. O nouă direcție în urbanistica timișoreană avea să fie posibilă doar după un secol și jumătate, în urma defortificării și
Agenda2004-8-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282080_a_283409]
-
este evidentă și preocuparea de a imprima o evoluție pe verticală, aceasta fără însă a se atinge dimensiunile din marile centre urbane de la începutul secolului al XX-lea. După despotismul stăpânirii otomane ce a lichidat structurile medievale gotice, după absolutismul habsburgic ce a reconstruit Timișoara ca un o-raș nou, în conformitate cu planurile și potrivit concepției arhitecților vienezi, a urmat perioada modernă când, după 1918, dar mai cu seamă ulterior instaurării comunismului, s-a căutat marginalizarea valorilor din timpul regimurilor austriac și maghiar
Agenda2004-8-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282080_a_283409]
-
mănăstirii, care s-a păstrat până în prezent, este biserica, naosul și altarul, a cărei vechime ajunge până în secolul al XIV-lea. De-a lungul timpului, asupra așezării monastice au planat diferite amenințări - interesele nobilimii maghiare, invazia tătarilor, cotropirea turcească, amenințarea habsburgică și cea comunistă. După instaurarea regimului comunist, în viața mănăstirii au intervenit o serie de modificări, clădirile și dependințele fiind folosite pentru C. A.P. -ul din localitate, iar din 1959 mănăstirii i s-a interzis dreptul de a mai primi
Agenda2004-13-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282245_a_283574]
-
să mai pomenim de Abator sau Palatul Neptun - întâlnim clădiri construite sub îndrumarea „omului de știință“ pomenit. Șirul lor, spuneam, este lung și depănându-l, ajungem - pe la mijlocul veacului al XVIII-lea - la Kaspar Dissel. Intrarea orașului - la 1716 - sub stăpânire habsburgică acordă austriecilor toate avantajele pe care Timișoara, cetate cu valențe strategice deosebite, le oferea, odată cucerită. Banatul istoric și capitala sa în special aveau să fie un teritoriu ideal pentru experiențele Curții vieneze în multe domenii, inclusiv în cel urbanistic
Agenda2004-2-04-senza3 () [Corola-journal/Journalistic/281935_a_283264]
-
și pline de primejdii noile pământuri descoperite. După mai bine de două sute de ani, în plină perioadă iluministă, Timișoara, precum și întreg Banatul, se bucurau de această tristă faimă. Mormântul coloniștilor Anul de grație 1770. Iosif al II-lea, reprezentantul Coroanei habsburgice, vizitează provinciile răsăritene ale imperiului și, printre ele, Banatul. Impresia lăsată, cu deosebire cea legată de starea sanitară a ținutului, este deplorabilă: până când Timișoara nu va deveni un oraș sănătos, e păcat să trimitem acolo vreun om cumsecade; nimeni nu
Agenda2003-30-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281294_a_282623]
-
este pe cale de a se preda, dar sosirea trupelor imperiale și lupta de pe câmpia Sânandreiului salvează orașul. Supus din nou autorității austriece, Timișoara devine capitala provinciei autonome (față de Ungaria) a Voivodinei sârbești și Banatului timișean, lucru consfințit de noua constituție habsburgică. De Voivodina, reînființată prin rescriptul imperial din noiembrie 1849, aparțin comitatele Caraș, Timiș, Torontal și Bacica, precum și districtele Ruma și Illok din Sirmiu (ultimele trei din cuprinsul actualei Serbii). Timișoara dobândește poziția de Landeshauptstadt - capitală și sediu al guvernatorului întregii
Agenda2003-48-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281758_a_283087]
-
este pe cale de a se preda, dar sosirea trupelor imperiale și lupta de pe câmpia Sânandreiului salvează orașul. Supus din nou autorității austriece, Timișoara devine capitala provinciei autonome (față de Ungaria) a Voivodinei sârbești și Banatului timișean, lucru consfințit de noua constituție habsburgică. De Voivodina, reînființată prin rescriptul imperial din noiembrie 1849, aparțin comitatele Caraș, Timiș, Torontal și Bacica, precum și districtele Ruma și Illok din Sirmiu (ultimele trei din cuprinsul actualei Serbii). Timișoara dobândește poziția de Landeshauptstadt - capitală și sediu al guvernatorului întregii
Agenda2003-49-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281784_a_283113]
-
între Mihai Viteazul și Sigismund Bathory se va menționa trecerea bisericilor ortodoxe din Transilvania și Banat sub ascultarea mitropolitului din Târgoviște. Numai că presiunile vor continua, în secolul al XVIII-lea prozelitismul fiind reluat de către uniați care, sprijiniți de autoritățile habsburgice, și-au pus în gând să cucerească mănăstirile, aceste adevărate bastioane ale ortodoxiei. Represalii În 1788, spun autorii cărții amintite mai sus, situația devine dramatică după incendierea de către turci a mănăstirii Zlatița, „...călugării trăind din ajutorul primit de la parohia Zlatița
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]