100 matches
-
Acum mai bine de treizeci și ceva de ani sorții și meseria mi-au purtat pașii, prin codrii comunei Mironeasa, jud. Iași, chiar în inima pădurii în locul numit „Schitul Hadâmbului”. Împreună cu alți colegi, polițiști și pădurari(buni cunoscători ai locului) eram în căutarea unui criminal periculos. Individul fusese semnalat în cătunul Domnița ce aparținea tot de Mironeasa dar aflat la o distanță considerabilă de comună, în pădure, aproape de acel misterios
O povestire adevărată și un…tablou! by http://balabanesti.net/2015/12/03/o-povestire-adevarata-si-untablou/ [Corola-blog/BlogPost/340047_a_341376]
-
colegi, polițiști și pădurari(buni cunoscători ai locului) eram în căutarea unui criminal periculos. Individul fusese semnalat în cătunul Domnița ce aparținea tot de Mironeasa dar aflat la o distanță considerabilă de comună, în pădure, aproape de acel misterios schit al Hadâmbului. Era o toamnă târzie din câte îmi aduc aminte. La ora patru toți eram în picioare și ne-am “îmbarcat” în căruța unui localnic destoinic trasă de doi cai, obisnuiți cu acele poteci șerpuite prin desișul pădurii. O noapte rece
O povestire adevărată și un…tablou! by http://balabanesti.net/2015/12/03/o-povestire-adevarata-si-untablou/ [Corola-blog/BlogPost/340047_a_341376]
-
mai informat același om binevoitor. În situația dată, nu ne mai rămânea decât varianta să scotocim desișurile pădurii, ghidați cât se putea de un pădurar. Și uite așa am ajuns și în acel loc numit de localnici “la schit”. Schitul Hadâmbului vine de la faptul că este așezat în sătucul Hadâmbu ce ține de comuna Mogoșești, limitrofă cu Mironeasa. Acolo ce să vezi?! ... un zid înegrit de vreme pe jumătate ruinat construit din piatră și în rest bălării cât casa. Într-un
O povestire adevărată și un…tablou! by http://balabanesti.net/2015/12/03/o-povestire-adevarata-si-untablou/ [Corola-blog/BlogPost/340047_a_341376]
-
Hlincea, Lunca Cetățuii, Picioru Lupului, Slobozia Comuna Dobrovăț Sat: Dobrovăț Comuna Grajduri Sate: Grajduri, Corcodel, Cărbunari, Lunca, Poiana Cu Cetate, Pădureni, Valea Satului Comuna Holboca Sate: Holboca, Cristești, Dancu, Orzeni, Rusenii Noi, Rusenii Vechi, Valea Lungă Comuna Mironeasa Sate: Mironeasa, Schitu Hadâmbului, Urșița Comuna Miroslava Sate: Miroslava, Balciu, Brătuleni, Ciurbești, Cornești, Dancaș, Găureni, Horpaz, Proselnici, Uricani, Valea Adâncă, Valea Ursului, Vorovești Comuna Mogoșești Sate: Mogoșești, Budești, Hadămbu, Mânjești Comuna Rediu Sate: Rediu, Breazu, Horlești, Tăutești Comuna Scânteia Sate: Scânteia, Bodești, Boroșești, Ciocărlești
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
este o mănăstire ortodoxă din România, întemeiată de boierul grec Iani Hadâmbul în anul 1659 în satul Schitu Hadâmbului, comuna Mironeasa (județul Iași). Mănăstirea se află la o distanță de 30 de kilometri de municipiul Iași. Ansamblul Mănăstirii Hadâmbu a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
este o mănăstire ortodoxă din România, întemeiată de boierul grec Iani Hadâmbul în anul 1659 în satul Schitu Hadâmbului, comuna Mironeasa (județul Iași). Mănăstirea se află la o distanță de 30 de kilometri de municipiul Iași. Ansamblul Mănăstirii Hadâmbu a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, cu și este alcătuit din următoarele 3
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
Mănăstirii Hadâmbu a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, cu și este alcătuit din următoarele 3 obiective: După unele documente domnești, voievodul Gheorghe Ghica (1658-1659) i-a dăruit în februarie 1659 boierului grec Iani Hadâmbul, fost chelar, un loc "în pădurea Iașilor, la Dealul Mare", pentru a construi o biserică cu hramul "Nașterii Precistei și Născătoarei de Dumnezeu". Un apropiat al domniei, boierul avea câteva moșii în județele Iași și Vaslui, numai în Iași având
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
pe Ulița Mare, case în Târgul vechi de jos. Boierul Iani Hadâmbu a zidit această biserică pe locul unui schit mai vechi, cu hramul "Sfântul Ierarh Nicolae". Acest lucru reiese și din pisania veche în care se spune că Iani Hadâmbul a reînnoit o biserică, numai anumite părți din zidărie fiind construite din nou. Deasupra ușii de la intrarea în biserică se află o pisanie în limba slavonă, dăltuită în piatră, cu următorul conținut: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
din nou. Deasupra ușii de la intrarea în biserică se află o pisanie în limba slavonă, dăltuită în piatră, cu următorul conținut: ""Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, a înnoit și făcut această biserică dumnealui Iani Hadâmbul, în Codrii Iașilor, la Dealul Mare, unde este hramul Nașterii Precistei și Născătoarei de Dumnezeu, în zilele lui Io Ghiorghe Ghica Voievod, în anul 7168 (1659), septembrie 8"". Mănăstirea care s-a numit "Hadâmbu", după numele ctitorului ei, este un
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
și'și fac câte o cruce, murmurând un "Doamne-ajută!"" În anii '30 ai secolului al XX-lea, istoricul Nicolae Iorga găsește aici aceeași stare de degradare: un zid de cărămidă tare stropită cu pete albe de var, care înconjura biserica Hadâmbului, de la care se vedea, între copaci, acoperișul de șindrilă spartă, loc tocmai bun pentru școală. Mănăstirea Hadâmbu a fost reînființată abia în anul 1937, aici stabilindu-se primii călugări români, în frunte cu ieromonahul Iov Mazilu (1891-1974). Aceștia au reparat
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
tributului către Poartă în 1473, a condus două campanii majore antiotomane - cele din 1475 și 1476, precum și alte patru campanii minore - cele pentru apărarea Chiliei și Cetății Albe din 1475 și 1484, precum și luptele împotriva oștilor turcești conduse de Ali Hadâmbul, beilerbey-ul Rumelie și Malcoci, pașa de Silistra, din în 1485-1486. La începutul anilor 1480, contextul regional începea să se schimbe. Polonia înclina tot mai mult să coopereze cu turcii, Ungaria acorda prioritate Europei Centrale, Țara Românească fusese readusă sub controlul
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
Moldova. La 5 octombrie, într-o primă ciocnire cu Laiotă, Țepeluș este înfrânt. Sprijinit în urmă de Ștefan și de transilvăneni, el reușește să-l alunge pe Laiotă, la 20 octombrie. Victoria lui Țepeluș este însă de scurtă durată. Suleiman Hadâmbul se apropia de Dunăre și între oamenii săi se afla și Laiotă, pe care-l repune în scaunul Țării Românești. După încercarea nereușită de înscăunare a lui Țepeluș, Ștefan cel Mare se retrage la Vaslui, pentru a pregăti țara de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Belgrad, în sus, pe Dunăre, unde câmpia lăsa spațiu suficient călăreților să se desfășoare sau prin cucerirea Moldovei. De aceea, Suleiman pașa primise firmanul împărătesc să părăsească munții Albaniei și să se îndrepte cu întreaga lui putere asupra Moldovei. Hadâmbul a trimis mai întâi un pâlc de câteva mii de călăreți, ca să-1 repună în scaunul Țării Românești pe Laiotă. Acesta urma să organizeze detaliile întreținerii oastei turcești în trecere spre Moldova. Fiind vreme de iarnă și neputându-se hrăni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pustiirii locurilor, pe unde trebuia să treacă oastea otomană, turcii și caii lor au suferit de foame. Înaintarea lui Suleiman spre Vaslui s-a făcut cu mare greutate și din pricina numărului mare de oameni din care era alcătuită oastea sa. Hadâmbul pătrunsese în Moldova convins că-1 va înfrânge pe Ștefan și va supune Moldova. Dovadă stă faptul că, de la început, el a urmărit să-1 întâlnească pe voievod cît mai grabnic. Lupta avea să pună capăt campaniei și, odată cu aceasta, lipsurilor îndurate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
folosește, fac ca situația să se agraveze, ajungând ca sultanul să ordone, lucru neobișnuit, o campanie de pedepsire (îl considera pe Ștefan un adversar redutabil), pe timp de iarnă, condusă de cel mai bun general turc, Suleyman (Soliman) Pașa, zis Hadâmbul, beglerbegul Rumeliei. Drumul străbătut de armata otomană, până la granița de sud a Moldovei, faptul că a luat cu sine și armata din Țara Românească, poate numai unele contingente, nu 17.000 de ostași, cum se arată în cronici și de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
va primi nimic, ca să poată lua cu mâna lui"418 (Ecclesiatul, 5, 14) etc. 2.4.1.2. În această parte a romanului întâlnim încă două texteme, de o importanță capitală. Primul dintre ele se găsește în discursul indirect al hadâmbului Stavrikie, sfetnicul împărătesei Irina: "[16] După socotința acestui mare sfetnic, alcătuirile legii lui Dumnezeu sunt una - iar cele ale stăpânirii pământești alta. Domnul și împăratul lui își face [sic] legea lui pentru buna rânduială a norodului și a lumii. Ține
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
orbecăiau prin neguri ca bezmeticii, mocirliți în sânge, blestemând, horcăind. "Allah! Allah!" mai apucau să bolborosească cu ultima lor suflare scuipând noroi și sânge! Au mușcat țărâna Moldovei să-i țină minte gustul și-n Raiul lui Allah! Și Soliman Hadâmbul, cu rămășițele falnicei armii împărătești, dădea dosul să-și mântuiască viața prin fugă: "La Dunăre!! La Dunăre!!" Atunci, am auzit buciumele buciumând vesel: "Izbânda!" Și,răcnete din mii de piepturi, și mii de căciuli aruncate în cer! Izbândă!! Izbândă!! ... Sssst
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
m-am milostivit, am dat și am miluit pe rugătorii noștri călugări de la sfânta mănăstire numită Sfântul Sava...din târgul Iașilor, cu casele acelea care sânt aproape de sfânta biserică, pe care le-a făcut mai înainte, de demult, Iani vistiernicul (Hadâmbul), apoi au rămas domnești.” - Nu-i de ici de acolo, mărite Spirit, nici dania făcută de Toader, fiul Perioaiei. Daniea întărită la 23 mai 1605: „Eremia Moghila voievod...iată am văzut domniia mea o carte de mărturie de la Toader fiul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
toate mănăstirea asculta de poruncile Patriarhului Ierusalimului, pentru că așezământul era închinat Sfântului Mormânt de la reclădirea ei în 1625.Așa se face că în noiembrie 1704 Hrisant, Patriarhul Ierusalimului, a pus sub ascultarea mănăstirii Sfântul Sava din Iași, mănăstirea lui Iane Hadâmbul de la Dealul Mare, care era închinată de ctitor Sfântului Mormânt. Ascultarea de Sfântul Mormânt mergea foarte departe. Nimic nu se făcea fără știrea și aprobarea lui. - Să adăugăm acum și câteva din moșiile pe care le avea această mănăstire, dragule
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstirea Zlataustului. - Atunci, spune încotro s-o apucăm acum. Că doar n-avem să ne oprim tocmai acum, când nu mai este așa de mult până departe. - Ce ar fi să mergem la Dealul Mare, mărite Spirit? - Adică la mănăstirea Hadâmbul? - Chiar așa. La mănăstirea vistiernicului Iane Hadâmbul. Despre acest vameș aflăm pentru prima oară din zapisul de la 1657 sept.1-1658 aug.31 (7166), prin care Dumitrașco vătaful de paici, fratele lui Iacov cizmarul, îl lasă pe Iane Hadâmbul să ție
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
apucăm acum. Că doar n-avem să ne oprim tocmai acum, când nu mai este așa de mult până departe. - Ce ar fi să mergem la Dealul Mare, mărite Spirit? - Adică la mănăstirea Hadâmbul? - Chiar așa. La mănăstirea vistiernicului Iane Hadâmbul. Despre acest vameș aflăm pentru prima oară din zapisul de la 1657 sept.1-1658 aug.31 (7166), prin care Dumitrașco vătaful de paici, fratele lui Iacov cizmarul, îl lasă pe Iane Hadâmbul să ție pe mai departe casele din „Târgul Vechi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
la mănăstirea Hadâmbul? - Chiar așa. La mănăstirea vistiernicului Iane Hadâmbul. Despre acest vameș aflăm pentru prima oară din zapisul de la 1657 sept.1-1658 aug.31 (7166), prin care Dumitrașco vătaful de paici, fratele lui Iacov cizmarul, îl lasă pe Iane Hadâmbul să ție pe mai departe casele din „Târgul Vechi” ce au fost ale lui Iacov cizmarul. - Cum văd eu, dragule am și început să vorbim despre ctitorul mănăstirii Hadâmbul. Si asta mă bucură. Pentru început lasă-mă să-ți spun
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vătaful de paici, fratele lui Iacov cizmarul, îl lasă pe Iane Hadâmbul să ție pe mai departe casele din „Târgul Vechi” ce au fost ale lui Iacov cizmarul. - Cum văd eu, dragule am și început să vorbim despre ctitorul mănăstirii Hadâmbul. Si asta mă bucură. Pentru început lasă-mă să-ți spun ce scrie în pisania bisericuței lui Hadâmbul: „Cu voia Tatălui și ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh a făcut această biserică dumnealui Iane Hadâmbul în pădurea Iașilor, Dealul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
din „Târgul Vechi” ce au fost ale lui Iacov cizmarul. - Cum văd eu, dragule am și început să vorbim despre ctitorul mănăstirii Hadâmbul. Si asta mă bucură. Pentru început lasă-mă să-ți spun ce scrie în pisania bisericuței lui Hadâmbul: „Cu voia Tatălui și ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh a făcut această biserică dumnealui Iane Hadâmbul în pădurea Iașilor, Dealul Mare...în zilele lui Io Ghica (Gheorghe) vodă în anul 7168 (1659), sept.8.” - Imi amintesc, mărite Spirit
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
vorbim despre ctitorul mănăstirii Hadâmbul. Si asta mă bucură. Pentru început lasă-mă să-ți spun ce scrie în pisania bisericuței lui Hadâmbul: „Cu voia Tatălui și ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh a făcut această biserică dumnealui Iane Hadâmbul în pădurea Iașilor, Dealul Mare...în zilele lui Io Ghica (Gheorghe) vodă în anul 7168 (1659), sept.8.” - Imi amintesc, mărite Spirit, că în revista „Floarea darurilor”, la rubrica „Descrieri de călătorie”, Nicolae Iorga a publicat articolul: „La Schitul Hadâmbul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]