26 matches
-
Traducere și cuvânt înainte de Prea Sfințitul Dr. Irineu Pop Bistrițeanul, colecția Bioetica, Edit. Patmos, Cluj-Napoca, 2001, p. 81. 41 Ibidem, p. 83. 42 Marko I. Rupnik și Serghei S. Averințev, Adam și coasta sa. Spiritualitatea iubirii conjugale, trad. de Constantin Hadarag, Edit. Ars Longa, Iași, 1998, p. 14. 6 ale cărei consecințe nefaste nu vor întârzia să apară. De aceea, de sexualitate nu se cade a fugi, ci trebuie să ne-o asumăm cu toată hotărârea 43 pentru că sexul nu trebuie
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
se lăuda tot timpul că el poate să ia ce vrea și când vrea de la magazinul partidului... Foarte bine, îi spuneam. Ce, eu n-aș fi fost în stare să fac o școală de partid? Dar, decât să dau la hadarag toată viața numai minciuni, mai bine să stau la coadă, să mai iau pe sub mână sau să mănânc mai puțin... De copii mi-era mai milă, dar nu prea aveam ce să fac... (S1) Plecând de la relația dintre coadă și
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
gâște La dumneavoastră în curte! La anul Și la mulți ani! Ursul Personajele: Ursul. Masca și corpul acestuia se confecționează din blană de oaie. Pe cap sunt aplicate diferite podoabe ca: hurmuz, oglinzi, beteală, ținte alămite, etc. Ursul are un hadarag. El este legat cu un lanț de care îl duce ursarul. Ursarul. Poartă haine de culoare închisă. În picioare are cizme. Pe cap are căciulă neagră. Folosește o tobă. Fluierarul. Are haine țărănești obișnuite. Fluier arul cântă melodia specifică la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
gâște La dumneavoastră în curte! La anul Și la mulți ani! Ursul Personajele: Ursul. Masca și corpul acestuia se confecționează din blană de oaie. Pe cap sunt aplicate diferite podoabe ca: hurmuz, oglinzi, beteală, ținte alămite, etc. Ursul are un hadarag. El este legat cu un lanț de care îl duce ursarul. Ursarul. Poartă haine de culoare închisă. În picioare are cizme. Pe cap are căciulă neagră. Folosește o tobă. Fluierarul. Are haine țărănești obișnuite. Fluier arul cântă melodia specifică la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
realitatea italiană (excluzând aici aceleași probleme care apar la reînnoirea permisului de ședere sau alte probleme birocratice cu care ne loveam în fiecare zi). În rest, excluzând pe prietenii mei români din spațiul universitar de la Roma ca Radu Motoca, Constantin Hadarag și alții, cu care mă întâlneam periodic la sfârșitul săptămânii sau cu profesori și colegi de la Universitate nu am avut niciodată contact cu lumea emigrației românești de "masă", de care oricum eram conștient că există. Pot doar să spun că
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
prelucrării cânepii; erau cămăși de câlți, in (mai fin) și borangic (mătase) scumpe; ciutură lanț cu găleată (din lemn); codâlghit greșit; corobană scorbură; dărângă prăjină groasă (din lemn) de care se agață găleata pentru fântână; gioglee picioare goale, pe frig; hadarag ciomag pentru moșnegii caprelor de Anul Nou; hales bules nimic; harag nuia mai groasă, măsură pentru pământ în loc de compas; hlujeni coceni de porumb; hoină oină; nesfadnic pașnic; palmac măsură cu palma și degetul mare îndoit, aprox. 40 cm.; prăjină și
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
nu avea voie să pună mâna pe noi, sau să ne supere, că se întâlnea cu Ion, cu care nu se putea negocia nimic, indiferent cine era și ce voia. Numai cu mamaia (mătușa Anuța) nu-i mergea. Avea un hadarag, așa i zicea dânsa și când se supăra, bătea cu el ca la fasole în ei, că și -fetele o luau la goană când era supărată. Toate astea, cât am mai fost minori, că după ce am crescut, aveam alte preocupări
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
diverselor parteneriate. Revista catedrei de limba engleză Jack and Sam este concepută tip "mozaic" ce cuprinde atât aspecte culturale, artistice, sociale din spațiul angoamerican cât și creații proprii ale elevilor (articole, poezii, eseuri). Revista Eco rev, coordonată de prof. Marnela Hadarag, este o materializare firească a preocupărilor școlii noastre, în privința educației pentru conservarea mediului și a dezvoltării durabile. De altfel, liceul nostru, în urma desfășurării activităților din cadrul programului Eco-școala, a obținut în 2010 distincția Steagul verde. În linii generale, Eco rev ar
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Săndica Bizim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1863]
-
cele două ființe se confundau sub lucirea înșelătoare a zilei. LINGURARUL Șandramaua se clătina în zmucitura roții care, din cupe, azvârlea șuvoaiele pline de spumă. Cu promoroacă de omètiță, pânzele de păianjen tremurau pe poduri. Pietrele râșneau grăunțe. în teică, hadaragul clămpănea iar, pe crainic, lampa atârnată în cuiul unsuros fumega în pâcla care de abia scotea chipurile din umbră. Pe podul coșului tăifăsuiau o fată ș-un bărbat ghebos. Strânsă la tâmple cu testemel roș și cu sânii ținuți de
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
doamna profesoară Prisacaru Pansela, începând cu anul 2003, revistă premiată la concursul județean al revistelor școlare. Revista „Eco-Rev” care este inițiată de doamnele profesoare Agheorghiesei Tatiana și Hadarag-Necoară Marnela începând cu anul 2003 și coordonată în prezent de către doamnele profesoare Hadarag Necoară Marnela și Dumitru Mariana. Revista „În pas cu știința” este realizată de elevi ai claselor de liceu sub coordonarea doamnelor profesoare Condrea Adriana, Agheorghiesei Tatiana, Roman Marnela, Dobre Viorica, Vulpoi Genovica începând cu anul 2004. Această revistă a obținut
Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Agheorghiesei Tatiana () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1838]
-
-o-ntoarse Bărzăunul scărpinîndu-se cu năduf undeva, la spate, tu, dacă nu te-ai crede așa deștept, zău că n-ai fi prost! De data asta toți au fost siguri, sută-n sută, că Vlad va pune mîna pe un hadarag să-l trăsnească pe Bărzăun de să-i meargă fulgii. Insulta era prea directă și avu un efect paralizant asupra fiecăruia. Auzi tu, să-l insulți pe Vlad în fața Ilincăi! Dar Vlad nu s-a lăsat împins de primul acces
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
performantă din sat, oamenii stăteau la rând ca să râșnească, să macine grâul sau porumbul, dacă aveau. Tata nu le lua nimic. Se bucura de invenția lui și chiar era lăudat în sat pentru morișca făcută. Alți gospodari aveau râșnițe cu hadarag, așa se numea un par, un lemn gros cât mâna care era fixat pe roata ce trebuia învârtită peste cea de jos, iar capătul de sus se sprijinea de o grindă. La morișca noastră se scotea o făină bună care
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
doamna profesoară Prisacaru Pansela, începând cu anul 2003, revistă premiată la concursul județean al revistelor școlare. Revista „Eco-Rev” care este inițiată de doamnele profesoare Agheorghiesei Tatiana și Hadarag-Necoară Marnela începând cu anul 2003 și coordonată în prezent de către doamnele profesoare Hadarag Necoară Marnela și Dumitru Mariana. Revista „În pas cu știința” este realizată de elevi ai claselor de liceu sub coordonarea doamnelor profesoare Condrea Adriana, Agheorghiesei Tatiana, Roman Marnela, Dobre Viorica, Vulpoi Genovica începând cu anul 2004. Această revistă a obținut
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
care depășesc bariere și care-și asumă viața așa cum este ea. A învăța să iubești, să devii și să creezi este tot ceea ce poate fi mai frumos pentru ființele minunate care suntem. Profesor, Constantin Petroșanu CATEDRA DE GEOGRAFIE Profesor, Marnela Hadarag Necoară Profesor, Constantin Grădinaru Motto: Natura este cel mai desăvârșit maestru ce de nenumărate secole lucrează pentru a îmbrăca pământul cu formele cele mai artistice, a-l înfrumuseța cu ornamente neînchipuite, tăind monumente nepieritoare”. (Gh Munteanu-Murgoci) Așa cum se sugearează aceste
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
de specialitate este o altă preocupare a profesorilor de geografie. Domnul prof. Constantin Grădinaru a publicat în revista ,,Repere geografice” articole precum ,,Grupuri etnice din Munții Banatului: sârbii și șvabii”, ,,Toponime și onomastice din Podișul Central Moldovenesc”. Doamna prof. Marnela Hadarag Necoară a publicat lucrările ,,Studiul elementelor fizico-geografice prin activități școlare și extrașcolare”, ,,Minighid de proiecte pe teme ecologice”, dar este și coordonator al revistei „Eco-rev”. Pentru organizarea de activități școlare și extrașcolare în cadrul catedrei de geografie, a ariei curriculare ,,Om
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
ne așteptă, încă, generoasă. Dar să pătrundem în ea, astăzi și mâine, așa cum intrau anticii în temple, fără să tulbure nimic, ci doar luând parte la viața tainică a stâncii, a arborelui, a zmeurei, a ferigii...” (Silviu Neguț) Profesor, Marlena Hadarag Necoară CATEDRA DE INFORMATICĂ ȘI EDUCAȚIE TEHNOLOGICĂ Profesor, Simina Asofiei Profesor, Ioan Porof Profesor, Irina Antal Profesor, Alina Scutaru Motto: Comunicarea este talentul de a înțelege că nu suntem la fel. (Octavian Paler) Mai există domenii în care să nu
ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
pârăște cine știe cine. Rușii care umblă cu rechezițiile trebuie să aibă pe unul din sat care să știe rusește. Altfel nu umblă ei așa horhăind ca chiorii. Asta-i drept, fiindcă am auzit eu în sat că rusul umblă cu moșneagul Hadarag, care zice că le știe graiul. Umblă din casă în casă, dar n-o pârât pe nimeni până amu’. Poate nu l-o mânca limba tocmai când a ajunge la noi. Da’ știi ceva? Trebuie curățat grajdul, să nu rămână
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
-o pe Maranda din casă. Toaibă s-a băgat repede sub țolul de pe laiță, gemând din greu. Rusul, un zdrahon cam pe măsura lui Toaibă, cu Naganul bălăbănindu-i se la șold, a intrat țanțoș în curte, urmat îndeaproape de Hadarag, care își rotea privirea cam înspăimântată prin curte. În cele din urmă, și-a oprit-o întrebătoare asupra Marandei, care a clătinat ușor din cap a „nu”. Răspunsul lui Hadarag a fost un clipit apăsat, ceea ce ar fi însemnat „am
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
la șold, a intrat țanțoș în curte, urmat îndeaproape de Hadarag, care își rotea privirea cam înspăimântată prin curte. În cele din urmă, și-a oprit-o întrebătoare asupra Marandei, care a clătinat ușor din cap a „nu”. Răspunsul lui Hadarag a fost un clipit apăsat, ceea ce ar fi însemnat „am înțeles”. Rusul s-a dus glonț spre grajd. Unde sunt animalele: vitele, caii, oile? a întrebat răstit. Hadarag, care a auzit geamătul lui Toaibă, a răspuns pe limba rusului: 101
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
asupra Marandei, care a clătinat ușor din cap a „nu”. Răspunsul lui Hadarag a fost un clipit apăsat, ceea ce ar fi însemnat „am înțeles”. Rusul s-a dus glonț spre grajd. Unde sunt animalele: vitele, caii, oile? a întrebat răstit. Hadarag, care a auzit geamătul lui Toaibă, a răspuns pe limba rusului: 101 Aiștia nu au animale. Bărbatul îi bolnav de multă vreme și fimeia muncește pe la alții cât poate și ea. De unde să aibă animale? Rusul nu s-a lăsat
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
singur. A deschis larg ușa grajdului, cercetând amănunțit încăperea și... Cum nu are cal? Uite colo căpăstrul!... Albă ca un perete abia văruit, Maranda și-a aruncat privirea spre cuiul din perete, unde atârna căpăstrul... Cu ochii larg deschiși, bătrânul Hadarag s-a uitat mustrător la Maranda. Apoi, revenindu-și, a răspuns: Ehei! Aista-i de dinainte de război, când aveau și ei o mârțoagă, dar au vândut-o de multă vreme. Rusul a dat din mână a lehamite și a făcut
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
vândut-o de multă vreme. Rusul a dat din mână a lehamite și a făcut stângamprejur, îndreptându-se spre poartă. Când a ajuns dincolo, s-a oprit brusc, privind insistent în țărâna drumului... Uite aici urme de potcoave de cal! Hadarag s-a apropiat și a privit înmărmurit la urma de potcoavă. Rusul a revenit cu întrebarea: Ei! Ce ai de spus? Este urmă de cal potcovit ori ba? Prins la înghesuială, Hadarag a tușit cu chip să-și dreagă glasul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
drumului... Uite aici urme de potcoave de cal! Hadarag s-a apropiat și a privit înmărmurit la urma de potcoavă. Rusul a revenit cu întrebarea: Ei! Ce ai de spus? Este urmă de cal potcovit ori ba? Prins la înghesuială, Hadarag a tușit cu chip să-și dreagă glasul. A înghițit în sec, căutând un răspuns... Și-a trecut dosul palmei peste frunte și, făcând-o pe miratul, a îngăimat: Aaa! Da, da! Mi-am adus aminte! Ieri sau alaltăieri a
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
miratul, a îngăimat: Aaa! Da, da! Mi-am adus aminte! Ieri sau alaltăieri a fost la dânșii un camarad călare, care căuta holercă... Și a găsit? Nuuu! De unde să găsească?... Ai prin casă vreo gură de rachiu, Marandă? - a întrebat Hadarag, pentru a abate gândurile rusului. Apoi să văd dacă o rămas un strop de la Paști. Spunând acestea, a intrat în casă val-vârtej și s-a întors repede cu o sticlă pe fundul căreia mai licăreau câteva înghițituri de rachiu... Rusului
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
au început să-i sticlească ochii ca motanului lângă oala cu smântână. A înhățat sticla din mâna Marandei și cât ai clipi a dat-o de dușcă. Apoi, cu un „uah!” apăsat, a luat-o din loc. Cu pas mărunt, Hadarag a pornit după rus, în timp ce cu mâna făcea semne de dojană către Maranda. Din așternutul lui, Toaibă auzea toată discuția și inima îi bătea cu putere ca pe vremea când se găsea în spatele inamicului. Când Maranda a intrat în casă
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]