192 matches
-
Și atunci am avut norocul să mai găsesc un nebun din Scoția, care e cel mai nebun dintre noi toți, si care ne-a zis: v-am făcut rost de un spital, numai să aveți unde să-l puneți!” În hagiografia creștină există un personaj pitoresc, cuviosul Simeon, cel nebun intru Hristos. Vreau să le mulțumesc studenților de la ASER pentru că, datorită lor, l-am cunoscut pe doctorul Arafat, cel nebun intru oameni. Toată stima și respectul pentru asemenea oameni! Ma-nclin
Doctorul Arafat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82750_a_84075]
-
nici 20 de ani, îl critică violent pe Iorga, rupîndu-se definitiv de profesorul care jucase în viața lui "un rol aproape magic". În 1937, după acuza de "scriitor pornograf" care-l va îndepărta de cursurile de la Universitate, cade în păcatul "hagiografiei", proiectînd editarea operelor lui Hasdeu în... "20 de volume mari". În final își recalibrează just demersul. Lui Nae Ionescu îi succedă în rolul de lider de opinie, de "ghid spiritual" al noii generații. La nici 30 de ani, după cum observă
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15408_a_16733]
-
stîrnit atîta vîlvă cu Particulele elementare. Compus în bună parte din fragmente de jurnal ale lui Noguez, volumul este povestea unui informatician cooptat de scriitori și care devine un răsfățat pe măsură ce faima lui crește. Cartea lui Noguez e considerată „o hagiografie stilată”, dar și foarte amuzantă. În imagine, Michel Houellebecq împreună cu cel mai bun prieten, cîinele său. Fericirea autentică Fiindcă au căutare, pe piața cărții apar nenumărate ghiduri de dezvoltare personală și autocunoaștere, scrise, pe înțelesul marelui public, de psihologi, educatori
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13628_a_14953]
-
capacitățile lui invizibile de natură inefabilă: cu cît mai ascunse, cu atît mai puternice. "Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de rușine pe cele tari", proclama apostolul Pavel. Această literatură se vrea a fi o pneumatologie, o hagiografie, explicită sau implicită, a omului: o literatură profund umanistă care dezleagă misterul mereu virgin al unei puteri individuale latente a cărei actualizare depășește mereu așteptările conștiinței de sine a personajului și, dincolo de text, ale cititorului. Pentru că asistăm de mult la
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
acum atenția în chip expres, probe ale unei organicități general umane, nu neapărat demne de-a fi mitizate, cît mai curînd realiste, demitizante. E o intimizare, o "îmblînzire" a ființei înaintașului, ce risca a ajunge captivul unei efigii solemne, intușabile. Hagiografiei i se preferă tratarea nemijlocită, neretușată. în această perspectivă E. Lovinescu e pus sub semnul unei confesiuni a lui Montaigne: "Je m'engage difficilement". Deoarece, crede criticul, marele nostru predecesor nu s-ar fi aflat la largul său cînd era
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
intenție nu i s-au intentat, mai ales pentru greșelile de tinerețe, așa-zisele simpatii fasciste? Pentru a răspunde detractorilor, Marie-France Ionesco a scris un fel de scrisoare de dragoste, dar și de punere la punct. Mai mult decât o hagiografie, este vorba de un eseu despre marele dramaturg, despre care se spune că nu aprecia o operă decât în funcție de Ťgradul de demonismť pe care îl conținea. Să fie vorba de o provocare? În momentul de față, când noile montări cu
Călătorind prin Ionesquie by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12144_a_13469]
-
vorbind, nu foarte diferit stau lucrurile cu cea de-a doua secțiune a volumului, Bucla, o biografie în versuri a unui personaj de cartier, pe cît de fictiv pe atît de memorabil - și care, spre final, se transformă într-o hagiografie minimalistă -, dar și o monografie parțială a umilului său univers de hîrtie. Cu tot artificialul lumii sale reconstruite din resturi și prefabricate, destinul livresc al lui Nea Gică ,frizerul cel mai mare din lume" (urmașul unor mopete sau Julien Ospitalierul
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
Mihai Zamfir Detest hagiografia și am oroare de articolele aniversare; tocmai de aceea rîndurile de față înseamnă nu atît chinul pentru găsirea cuvintelor, cît mai degrabă o supremă eliberare. Profesorul Paul Cornea împlinește 80 de ani (n. 5 nov. 1924): nu mai este un
Profil și efigie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Imaginative/12352_a_13677]
-
unchiului său Nikola Parčanin, visător și plin de imaginație, tânărul Obradović a urmat un timp cursurile școlii din Ciacova. Citea atât în limba sârbă, cât și în cea română, spun diferitele surse documentare. Cel mai mult i-a plăcut însă hagiografia - viețile sfinților. Unchiul său îl vedea preot. El se vedea însă monah. L-a cunoscut pe un anume Isaja, călugăr la mănăstirea Dečani, venit la Ciacova să cerșească. Va fugi împreună cu monahul, în ideea să ajungă la Dečani, numai că
Agenda2003-47-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281730_a_283059]
-
cititorului că poezie în the true "Dada tradition". Volumul se împarte în poezii de tip "predică" dadaista (cu toate îndemnurile cunoscute și obiectele de cult consacrate: droguri, sex, anarhie, magicieni, sirene, îngeri foarte high, levitație etc.) și altele de tip hagiografie (grupajul intitulat Saints of Dada). Aici poemele șunt dedicate marilor spirite tutelare: Tristan Tzara (Thus Spoke Tzara-truthra), Allen Ginsberg (The Lion of the Beats, Transgression Between the Trancedental and Trance Reality), Marcel Duchamp (Imposters on Planet Dada). E un amestec
Dada for ever by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17713_a_19038]
-
asupra morții: Când azi, ca și ieri, ca și mâine, de altfel, cu adevărat, își surâd, pe toate căile, semnele morții...". Mai mult, Aristotel, asemeni unui personaj baroc, își compune viața ca un spectacol exemplar, scriindu-și, de fapt, propria hagiografie și propria moarte: Singurul om realmente liber este cel care nu posedă nimic. În prezența acestor moaște, ale mele, cine a îndemnat mintea Voastră să-mi cerceteze viața?" Într-adevăr, trupul în stare de descompunere din scena răstignirii devine un
O meditație pentru zilele noastre by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17279_a_18604]
-
îmblânzire a subiectivității, ca să spunem așa, date fiind deșele alunecări spre literatura: vechile letopisețe de curte, scrierile lui Grigore Ureche, Miron Costin și Ion Neculce, cronicile muntenești (Stoica Ludescu, Radu Popescu, Radu Greceanu), dar și tratate de istorie, cosmografie, biografii, hagiografii, proza oratorica, literatura parenetica, jurnale de călătorie, acte de cancelarie sau codice de legi. (Am operat, la rându-ne, o selecție, corpusul pe care Dan Horia Mazilu îl considera cu modestie, oricând amendabil, dar "îndestulător pentru intențiile sale" fiind cu
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
duioșie agresivă, plumbuita de superlative, ori într-un stil solemn, plictisitor de la primele rînduri. Mai sînt și evocările exaltate - cele care fac mai mult rău decît bine memoriei persoanei dispărute, dar acestea au măcar un umor involuntar, asemănător aceluia al hagiografiilor naive. Cu asemenea temeri am deschis cartea - de fapt, un număr al revistei Apostrof - în care e evocat Marian Papahagi. Cu un an în urmă am avut cu el mai multe convorbiri telefonice mai curînd protocolare, dar în care conveniserăm
Papahagi în viată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18079_a_19404]
-
frecvent manipulata. Iată de ce ni s-au părut pline de interes intervențiile celor câțiva tineri inteligenți și cultivați din Dilemă, ăn legătură cu Eminescu, care, ăn pofida unor note poate prea ăngrosate, au avut meritul de-a da un brânci hagiografiei, din ce an ce mai ostenite, ănchinate genialului poet. ănfruntănd scandalul ăntrutotul previzibil, ei au deschis o cale către Eminescu cel viu, cel autentic. Mitul n-a fost anulat (nici nu s-ar fi putut ăntămpla așa ceva), ci doar supus
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
romanești nu-și găsesc cititorii. Dar, cine știe?, poate că pronosticul meu va fi invalidat. Dl Mircea Popa consideră, în buna sa prefață, că acest roman din 1898 prevestește Craii de Curtea Veche, găsind ca trăsătură de unire propensiunea spre hagiografia genealogică a lui Mateiu I. Caragiale. Nu cred că are dreptate. Fixația pentru genealogia de stirpe înaltă e a lui Mateiu I. Caragiale și nu pătrunde în țesătura substanței vestitului său roman. Pe cînd în romanul lui Nottara genealogia de
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
vrăjmașii valorilor în cauză pe care le reduc la pura convenție, la o ritualitate vidă și tot mai agasantă. Nimeni nu neagă faptul că Marin Preda e un autor de seamă, dar a-l feri de o analiză neinhibată de hagiografie, a ocoli chestiunea inegalității scrierilor sale, a cere tuturor să-l guste la fel nu sînt decît erori profund dăunătoare operei în cauză. Cu atît mai dăunătoare cu cît sînt cauționate de instituții precum Academia și Învățămîntul, dominate acum de
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
teorie conform căreia faptele cele mai glorioase ale istoriei s-au înfăptuit la noi în patrie - de ce întrebi, cum de-am decăzut în asemenea hal -, asemenea protocronismului care, chipurile, demonstrează peremptoriu că în domeniul culturii prioritățile noastre sunt practic nelimitate, hagiografia eminesciană are ca finalitate justificării unei politici de izolare a țării: din moment ce suntem unici, este cazul să rămânem unici, neacceptând integrarea în structurile civilizației europene. Astfel aproape o jumătate de secol de pervertire spirituală sistematică își arată și din acest
Mitul Eminescu by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12019_a_13344]
-
de o bizarerie revolută - închisă în granițele autoproclamatei republici Transnistria dă, aparent, tonul acestei proze. Spicuiesc, în continuare, din posibile intertitluri de capitole. Umbra statuilor lui Lenin se întinde peste fiecare kilometru pătrat al zonei cu statut juridic incert. O hagiografie comunistă binecunoscută nouă proliferează pe zi ce trece. Copilăria lui Vladimir Ilici e sinonimă cu maturitatea câtorva mii de frați mai mici ai săi. Ideologia anilor 50 pare a fi încremenit pentru mai bine de jumătate de secol. Matriarhatul conjunctural
La închiderea ediției by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8280_a_9605]
-
pămîntul crește îngeri: A izvorât un sfânt din pământ,/ Nu l-a adus nici pasăre, nici vânt.// Visul lui plămădi 'ntr'o seară/ Lumini de om cu întunecimi de țară." (Balada sfântului din câmp). Întunecimi cercetate pe rînd, în mici hagiografii plămădindu-i, fiecărui pisc și fiecărui șes, cîte-un sfînt călăuzitor: "Cum caut prin adâncuri sumbre,/ Cotite, semnele se frâng.../ Sub nori pleșuvi ce harta strâng/ Se'nchide palma peste umbre." (Chiromanție (într'un amurg pe Negoi)). Frumoase poeme de dragoste
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
pe care le-ar fi strâns și predat editurii în ordinea în care au fost recuperate. Așa se face că romanul are vreo două încheieri, după bibliografia selectivă (element cu totul neuzual în cadrul unui roman, dar menit să ofere credibilitate hagiografiilor care dau o bună parte din substanța cărții) urmează două pagini cu motto-uri (i se cere cititorului să le aranjeze după cum crede de cuviință în dreptul diferitelor capitole) și o anexă conținând trei povești care nu și-au mai găsit
Rătăciți în ficțiune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9983_a_11308]
-
ultimele sale elemente. Totul este un mare haos fictiv, universul însuși este o mare ficțiune (o borgesiană bibliotecă a tot ceea ce s-a scris și se va scrie vreodată, în care Dante devine contemporan cu Bulgakov și Daniel Bănulescu, iar hagiografiile medievale se simt mai mult decât confortabil în imediata vecinătate a prozei textualiste). La această scară, totul pare derizoriu, eroii și martirii, sfinții și dictatorii devin pascaliene trestii (mai mult sau mai puțin gânditoare) în bătaia vântului (ficțiunii), identitățile sunt
Rătăciți în ficțiune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9983_a_11308]
-
Într-un sens și mai larg, Maria Magdalena devine simbolul omenirii răscumpărate. Personajul interesează exegeza creștină timpurie nu ca model în sine, ci ca suport al unor sensuri superioare, alegorico-anagogice. Motiv pentru care, în primele secole, nu există o biografie/hagiografie a ei și nici reprezentări iconografice individuale. Ea face parte modest din grupul femeilor purtătoare de parfumuri, mirofore 10. Părinții din primele secole deosebesc, în marea lor majoritate, cele trei personaje evanghelice. Este cazul lui Clement Alexandrinul 11, Origen 12
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
preda rivalul autorităților. Mesajul piesei lui Dulk depășește sfera esteticului: fără Iuda, Isus n-ar fi murit; fără Maria Magdalena, n-ar fi existat mărturia învierii. Paul Heyse, devenit Von Heyse, laureat al premiului Nobel pentru literatură în 1910, reia hagiografia din Legenda aurea pe alte coordonate într-o nuvelă intitulată simplu Maria von Magdala. Magdalena e o femeie bogată și independentă, înconjurată de pretendenți. La doar cincisprezece ani fusese obligată să se mărite cu un soț bătrân, pe care l-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Angelo Mitchievici Cine a fost Ceaușescu? In contextul fiecărei dictaturi falsificarea, corectarea biografiei liderului maxim devine parte a hagiografiei oficiale, reifică figura acestuia acumulând atribute ritualice care ajută tranzacționării simbolice a imaginii sale. Cu timpul, un astfel de personaj devine spectral, acumulare de iconuri, prin continuă falsificare idealizantă, dimensiunea sa umană se estompează cu atât mai mult cu cât
Ceaușescu par lui-même by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6250_a_7575]
-
la rândul său, nu ratează ocazia de a-și formula un credo artistic memorabil: "trebuie să ne folosim de propria sofisticare pentru a extrage din ea în chip ingenios simplitatea". Tiziano Scarpa ne oferă fotografia neretușată a compozitorului venețian, evitând hagiografia, dar și melodrama tip telenovelă atât de ispititoare în cazul orfanei Cecilia. Așa se face că anxioasa protagonistă a cărții sfârșește prin a refuza târgul propus de însuși maestrul Vivaldi: celebritatea ei ca violonistă și interpretă în schimbul rămânerii permanente în
O carte, două premii: SUPERMONDELLO și STREGA - 2009 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6677_a_8002]