2,011 matches
-
limita legii, înconjurat de aura violenței și a abuzului. De la Toma Alimoș la Miron Cozma, imaginația populară a exaltat astfel de figuri. Dacă Părinții Întemeietori ai Americii sunt o seamă de oameni ai spiritului, ,descălecătorii" români trebuie căutați în zona haiducilor ce hălăduiesc prin codri în căutarea prăzii. Din acest motiv, să nu fim mirați că destui români îl privesc pe Bogdan Iancu nu cu compasiunea acordată victimei, ci cu regretul că n-a reușit să-și ducă la bun sfârșit
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
popor asuprit de secole nu mai dă așa bine în era asta a publicității. Dar parcă nici ‘sloganul’(ce urât sună) asta în engleză, de țară nouă în Uniune nu se mulează pe ideea de promovare a pășunilor, plaiurilor mioritice, haiducilor, frumuseții pe care țara noastră chiar o posedă.. Un potențial nevalorificat la timp este pe jumătate pierdut..
The end of choice by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82744_a_84069]
-
la Palatul Parlamentului o audiere publică în legătură cu taxă de poluare auto. Audierea a fost inițiată de primul ministru, miniștrii Korodi și Vosganian și președintele Academiei de Advocacy. Din comisia de experți care vor audia depozițiile martorilor fac parte profesorul Ionel Haiduc, presedintele Academiei, profesorul Dan Manoleli, Mircea Toma, profesorul Sorin Dimitriu și Corina Dragomirescu. Mai multe detalii la www.taxapoluare.audieripublice.ro. Am mai scris despre taxa auto aici. Felicitări Academiei de Advocacy pentru astfel de practici. Și mulțumim ție de
Audiere publică pentru taxa auto by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82867_a_84192]
-
cazemată. Totul este proiectat înăuntru. Megalomania nu suportă în jur decât o lume liliputană. Geniul, poate?... Poetul mic de statură, cu o figură inocentă și rotundă de copil. Umblă cu cizme mari în picioare și își lasă, fioros, mustăți de haiduc ca să pară mai matur. Nu mai țin minte anul și ziua. Îmi amintesc locul, bodega Ambasador unde l-am văzut pe Labiș bând la o masă cu Păstorel Teodoreanu. Stam și mă uitam la ei uimit cum ciocneau, beau vin
Schneider by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14955_a_16280]
-
caldă, și care, cu o pompă de benzină stârpea generos ploșnițele de prin odăile prietenilor săi în general niște amărâți ca el. Numai Schneider putea să-l întreacă pe Păstorel în ce privește respectul, sfios, pe care poetul-copil, cu mustățile lui de haiduc și cu ciubote ca-n basme, i-l arăta amândurora... Slab, famelic, o umbră ce se târa pe străzile Capitalei, alt soi de om decât conaționalii săi de tristă calitate ocupând în epocă posturi grase în propagandă și cultură, Schneider
Schneider by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14955_a_16280]
-
sclipitoare." Danezul Georg Brandes împrumută dimensiunile mitologiei, cînd îi evocă dimensiunile prieteniei. Jean Richard Bloch se avîntă într-o surprinzătoare clasificare: "Homer - negustor de fistic", apropiere propusă și de Camil Petrescu, atunci cînd gîndul îl duce la faptele și portretul haiducilor de "o măreție cu adevărat homerică." Mai ponderat, G. Ibrăileanu îi apreciază scriitorului român "naturalul din opera sa", dimensiunea fiind rezultată din faptul că scrie "dinlăuntrul vieții". M. Sadoveanu și-l aproprie fratern prin legăturile cu pămîntul țării. T. Vianu
O geografie dramatică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15270_a_16595]
-
trimit cu gândul la Caragiale, Costache Olăreanu sau Tudor Octavian, autori care, între ei, pot avea prea puține în comun. Să mai luăm un fragment: "[...] a trebuit să dezvolt o activitate furibundă - eram titular în echipa de fotbal a universității (Haiducul ), făceam coregrafie (dansam în ansamblul Zefirașul), eram membru al cercului de lingvistică Mioara Avram, precum și conducătorul "Cenaclului literar de sâmbătă seara", iar dacă mai adaug că eram și liderul sindicatului studențesc de la facultate și mai dirijam și o organizație nonguvernamentală
Un basarabean... târgoviștean by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14460_a_15785]
-
Țepeș (devenit aici Vlad Dracula), racolat de vampiri într-un moment de slăbiciune, și răzbunîndu-și, peste veacuri, condiția... Drept care asistăm la dueluri repetate între Bine și Rău. Binele (Țepeș, vampirul benefic) e jucat de Marius Bodochi, cu un aer de haiduc romantic, iar Răul (vampirul malefic) capătă frisonul romantic din recuzita lui Adrian Pintea. Femeia care îi obsedează pe ambii e interpretată de Andra Negulescu - actriță de o remarcabilă expresivitate cinematografică; fără să facă nimic special (dimpotrivă, s-ar putea spune
Pentru un revelion la Budapesta by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14474_a_15799]
-
scris. Dacă uriașele sume ar fi provenit dintr-un succes comercial real, n-ar fi fost nici o problemă. Dar în majoritatea covârșitoare a cazurilor era vorba fie de maculatură propagandistică, fie de bani scoși pe scenariile unor filme idioate (gen haiducii idilici ai lui Eugen Barbu). I-aș fi lăsat în plata Domnului, dacă acele gloabe ideologice n-ar continua să ridice și astăzi spre izvoarele secate ale finanțărilor de la Ministerul Culturii fliturile lor veșnic însetate. Scriind prea mult despre propagandiștii
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
temele și topos-urile literaturii române clasice: de la basme cunoscute, la moșii hîtri ai lui Ion Creangă sau scrisorile lui Eminescu (într-o zurbă în versuri), la Florica din codru din basmul lui Slavici (colorat cu triluri tiroleze, coruri de haiduci și cîntece de păsări și animale) sau chiar la Caragiale și Ion Barbu. Deși se joacă în permanență cu aluziile la lumea literară, Zurba lui Meer-Tscha este autentică. Iată un descîntec din unul din cele mai frumoase basme din colecție
Șase critici în căutarea unui autor () [Corola-journal/Journalistic/14161_a_15486]
-
la un milion de locuitori), în urma unor țări ca Bulgaria, Iugoslavia, Ucraina, Belarus, Croația, Ungaria, Cehia, Slovacia și Polonia. Suntem mult în urma Bulgariei, Ungariei și Poloniei în ceea ce privește numărul lucrărilor științifice publicate în reviste internaționale (pentru detalii, a se vedea Ionel Haiduc, " Cercetarea științifică din România oglindită într-un raport american", Academica, iulie 2002, 55-60). Baza de date a I.S.I. include pentru perioada 1945-iunie 2002 un număr de aproximativ 25 de milioane de lucrări științifice în domeniul științelor naturii, 4.600.000
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
milioane de documente din domeniul umanist pentru perioada 1975-iunie 2002. România contribuie la aceste evaluări cu 34.215 de titluri în științele naturii, 809 în științele sociale și 740 de profil umanist. Am extras aceste date din articolul acad. Ionel Haiduc "Cercetarea științifică românească în context internațional" (Academica, mai-iunie 2002, 56-59), care le însoțește de următorul comentariu: "Este evident că cercetătorii români, relativ activi în domeniul științelor naturii, scriu foarte puțin despre istoria, limba, literatura și arta românească în revistele internaționale
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
de demonstrativ, nu vrea să facă dreptate și aici e marele său atu: impresia de gratuitate. Iar în urma acestor expuneri de argumente cititorul se simte bine, ca într-o cameră proaspăt aerisită. Mai mult, Dan Petrescu are ceva dintr-un haiduc, așa cum văd copiii de școală haiducul: un ins care ia de la cei avuți pentru a le da celor săraci. Doar că autorul nostru nu lucrează cu bani sunători, ci cu imagine și prestigiu. Iată pe cine prinde la cotitură de
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
dreptate și aici e marele său atu: impresia de gratuitate. Iar în urma acestor expuneri de argumente cititorul se simte bine, ca într-o cameră proaspăt aerisită. Mai mult, Dan Petrescu are ceva dintr-un haiduc, așa cum văd copiii de școală haiducul: un ins care ia de la cei avuți pentru a le da celor săraci. Doar că autorul nostru nu lucrează cu bani sunători, ci cu imagine și prestigiu. Iată pe cine prinde la cotitură de data asta: pe Adrian Marino, pe
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
început să curgă, prin grația Prefecturii și a primăriilor de sector, avalanșe de ceapă verde, grămezi de spanac, baloturi de ștevie, coșuri de albitură și buchețele de leurdă, frumos înflorită ca niște mărgăritare. Nici mai mult, dar nici mai puțin, haiducii administrației și ai Prefecturii au luat de la cei răi și au împărțit celor buni, fixînd, totodată, cu multă responsabilitate, prețuri maximale, taman ca pe vremea mercurialelor ceaușiste care țineau loc și de marfă, și de libertate, și de bunăstare. Dacă
Lupta cu mercurialul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15225_a_16550]
-
și abia atunci, cînd producătorului i se va ridica marfa de la capătul parcelei, vom avea și producție mai mare, și prețuri mai mici, și mai puțini oameni fără statut social și fără orizont economic. Pînă atunci nu vom avea decît haiduci festivi, propagandiști mitomani și gladiatori utopici în trista arenă a mercurialelor.
Lupta cu mercurialul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15225_a_16550]
-
M-am gîndit adeseori, în disperarea clipelor de coșmar petrecute în ambianța sonoră produsă de acești iresponsabili din cartier (am reținut dintr-un apel telefonic din cadrul unei emisiuni în direct a TvRM că fapte similare se petrec și în preajma restaurantului Haiducilor din același sector 4), la scena-paliativ povestită de un prieten, grafician de real talent emigrat în America, pățit și el: „Fiindcă vecinii mei puseseră muzică de petrecere la maximum aseară, am scos pe balcon boxele, mi-am îndesat vată în
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
pe Pisicuța, o iapă la fel de costelivă ca și Rosinanta. Drumeții merg pe la hanuri și stîne în care descoperim ușor cîte o notă din Caragiale (cu hangițele lui malefice) ori din Sadoveanu (ciobani sculpturali printre picioarele cărora se vede panorama munților, haiduci moderni și călugări plesnind de sănătate). E greu de uitat părintele Ghermănuță, care aduce apă de la izvor în comănacul său de tinichea, mai ales după strașnicul chef din chilia în care-și invită oaspetele. Bătălia Pisicuței cu musca e o
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
Telefil Nu Știu alții cum sunt, dar eu", când văd câte-un crainic de televiziune, prezentând jurnalul, îmi vine să mă fac haiduc, să-mi iau durda în spinare și spre codri s-o apuc, să aștept la o intersecție de drumeaguri ogașenizate vârtos și să aplic legea vestului sălbatic în variantă chineză. Glumesc, desigur, pentru că ei, crainicii, sunt cei care mă înseninează
Crainici și analiști by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13995_a_15320]
-
nu posedă arme de foc. Unul dintre ei se laudă că a tăiat o mahala întreagă, dar minte. În urma influenței turcești, în Țările Române se utilizează ca armă albă hangerul. La Sadoveanu, o boieroaică pregătește hangerul pentru a ucide un haiduc, pe Cosma Răcoare. Dar cînd îl vede renunță la intenția inițială. Frații Kirei Kiralina din balada dunăreană ucid cu hangerele turcul care le răpise sora, dar și pe aceasta, prihănită de venetic. Haiducii umblă exclusiv înarmați. Manea și Toma Alimoș
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
boieroaică pregătește hangerul pentru a ucide un haiduc, pe Cosma Răcoare. Dar cînd îl vede renunță la intenția inițială. Frații Kirei Kiralina din balada dunăreană ucid cu hangerele turcul care le răpise sora, dar și pe aceasta, prihănită de venetic. Haiducii umblă exclusiv înarmați. Manea și Toma Alimoș au arme albe cu care se taie reciproc. Dar Andrii Popa deține o pușcă cu cartușe de tipul numit de vînători "trei la fund". El mai are o armă inedită: murgul de patru
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
Toma Alimoș au arme albe cu care se taie reciproc. Dar Andrii Popa deține o pușcă cu cartușe de tipul numit de vînători "trei la fund". El mai are o armă inedită: murgul de patru ani care mușcă din dușmani. Haiducul Pintea, în principiu invulnerabil ca Sigfried, e totuși împușcat cu un glonț magic, din argint, singurul care îi vine de hac. Preda Buzescu și hanul tătar se bat cu spadele care se frîng. După Bolintineanu, tătarul scoate o secure mică
Agresiuni, încăierări și arme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10392_a_11717]
-
cel rădvan. Aron Cotruș, în mâini cu flori de mină. Un Blaga, împăcând dorul cu mintea - În loc de-alt trup, doar munți și mări să-i dai! Mihai Beniuc, de-o vreme uite-l, nu e... Și-un anonim, despre haiducul Pintea, Poet, spunând, mânând păduri, nu cai, Proptit în hățuri și strigându-mi: - S-uie! 1 Citatele, dintr-un sonet de Merill Moore, în traducerea Margaretei Sterian (Antologie a poesiei americane moderne, București, 1947)
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
să fugă cu ai săi în păduri și munți. Experiența tatălui și a strămoșilor săi i-a dat lecția că nu merită să fii prea harnic. Iar românul hoț? Nu țin minte să fi dat de un asemenea stereotip. Românul haiduc, bandit, răzbunător, cîteodată sălbatic în anumite circumstanțe, în anumite situații istorice, cînd era asuprit - asta da. Și să nu uităm laturile pozitive ale imaginii: cum ar fi blîndețea, omenia, ospitalitatea, toleranța și altele. De altfel, în cărțile citate de mine
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
și nu li se întâmplă nimic. Se revoltă pe o societatea nociva, care îi manipulează și care îi vânează, dar, de fapt, indiferent de căte legi îi sunt încălcate ea, societatea, nu îi atinge decât la nivel mental pe acesti haiduci narcotici. Ceva lipsește din acest tablou! Ce nu pare să știe (încă) Alexandru Vakulovski este faptul că nu e de-ajuns să înjuri și să urli împotriva societății (sub toate formele ei), să-ți înțepi vena și să te îmbeți
Roman contrafăcut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12714_a_14039]