34 matches
-
speriam eu (zicând că sunt șerpi) pe Bibica și pe Lilica, două colege de joacă, cu vreo 2-3 ani mai mici decât mine, fetițele lui nea Gheorghe Necunoscutu, vecinul din spatele casei noastre. Și mai prindeam și boarță și zvârlugi, cu halăul, pentru răpitori, adică pentru: biban, șalău, știucă! Am pus, deci, ”sculele de pescuit” pe mal, lângă păpuriș, la locul meu preferat, apoi m-am dus la viroagă, câțiva pași mai încolo, unde m-am băgat în apa, puțin cam rece
Amintiri de neuitat/ Colegul meu de pescuit – Așa l-am cunoscut eu pe Mihail Sadoveanu [Corola-blog/BlogPost/92731_a_94023]
-
turma să urci și iarba să-i vezi , cum turma o paște . Pașii-ți aleargă , și ochii-ți spre Măgură fug , până-n sprânceana dealului . Mi-aduc aminte cum am pus pe firul apei ce vine printre Zgleamăn și Ogrădeasa un halău din floarea soarelui , făcând apa prin el să se scurgă ,și apoi să cadă de la înălțime în locul pe unde trecea . Pe la Ogrădeasa mi-am păscut oile , acolo am fost și eu un păstor cu anii puțini , căci eu doar un
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383616_a_384945]
-
care și-au trimis consătenii la moarte pentru o sticlă de rachiu, în dimineața aceea mama lui Sandei s-a trezit cu soarele în ochi, s-a ridicat din pat, s-a dus la fântână, a turnat apă proaspătă în halăul animalelor, s-a spălat pe față, pe mâini, apoi s-a îmbrăcat și a fugit în piața satului, era o dimineață neobișnuită, cu soare strălucitor și cu o liniște nefirească, nu se clintea nicio frunză în copacii de la marginea drumului
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
munților, prin castelele voievozilor de peste lanțul muntos, dar și dincolo de Dunăre. Se furișau în cetăți și se amuzau de spaima pe care o trăgeau străjerii de pe metereze. Într-una dintre aceste nopți admirară cerul înstelat și luna înconjurată de un halău ca o cunună. Era semn că în curând va urma o vreme mohorâtă cu ploi însoțite de fulgere care vor brăzda cerul și vor lumina pentru o clipă întinderile, urmate de tunete ce vor spinteca văzduhul de se vor cutremura
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]
-
ceea ce a determinat ca acumulările de apă să se facă la adâncimi mai mari. în Podișul Moldovei, cea mai săracă în ape subterane libere este partea centrală a Colinelor Tutovei: Aici, pentru a asigura apa pătabilă, construiesc „budăie” sau „buduroaie” (halău, halăie, se zice în Lunca) - amenajări în preajma izvoarelor - și „trifuri” (grupări de fântâni pe aceeași lentil acviferă, iar așezările omenești s-au fixat în funcție de aceste posibilități. Apa acumulată în depozite deluviuo-coluviale se găsește la limita gradului de potabilitate, iar izvoarele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a determinat ca acumulările de apă să se facă la adâncimi mai mari. în Podișul Moldovei, cea mai săracă în ape subterane libere este partea centrală a Colinelor Tutovei: Aici, pentru a asigura apa pătabilă, construiesc „budăie” sau „buduroaie” (halău, halăie, se zice în Lunca) - amenajări în preajma izvoarelor - și „trifuri” (grupări de fântâni pe aceeași lentil acviferă, iar așezările omenești s-au fixat în funcție de aceste posibilități. Apa acumulată în depozite deluviuo-coluviale se găsește la limita gradului de potabilitate, iar izvoarele au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
istorie și directorul școlii din Cașvana) și familia Foșlea căreia nu și se cunoaște locul de origine. De la fântâna lui Pâțu și de la podețul lui Foșlea începe ulița Drăgăneștilor (Arsenie Drăgan a fost primar) care merge până la fântâna și halăele (halău - trunchi scobit în care se adună apa pentru vite) lui Știrbu (zis Coțac) care ar putea fi venită din satul Știrbăț, de lângă Udești; lui Anton Știrbu și se zicea Dura, iar un fiu de-al lui, Gheorghe, s-a căsătorit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
strălucea luceafărul, apoi rând pe rând steluțele își aprinseră felinarele. Pe străzile Bucureștiului era forfotă. Umbrele nopții cădeau lent peste capitala României, iar la răsărit se ivea roata roșiatică a lunii învăluită într-o oarecare tristețe ca urmare a unui halău care o înconjura cu reflexe ciudate. Aștrii cerului aveau ceva straniu în strălucirea lor. La miezul nopții cerul se înroși subit, de parcă ar fi luat foc, iar în sala de travaliu a maternității se auzi un scâncet de nou-născut. Doctorul
XXIII. GEMENII DIN BUCUREŞTI (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348681_a_350010]
-
pentru distrugerea lor, însă aceste toxine acționau negative asupra bobului de grâu, deci și asupra organismului uman. Cine ținea cont de om când așa era politica regimului comunist instaurat de peste douăzeci de ani în țară? Tatăl său mai băga uneori halăul în canal să prindă ceva pește mărunt, însă se prindea din ce în ce mai rar. Erau prea mulți „pescari” de ocazie și prea puțin pește în canal. Mai mult scoici. Le mai gătea mama sa cu orez sau pur și simplu le așeza
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
zorile nesuferite și iar mă culc flămând! Ursuz se face nevăzut. Boierii și căpitanii rămân cu gurile căscate spre locul din perete pe unde dispăruse vampirul fără să lase nici o urmă. EXT. / LA CASCADĂ / NOAPTE Luna plină este înconjurată de halău. Pe un trunchi răsturnat, în apropierea cascadei, se găsesc Prințesa și Paloș. Ea îl ține cu brațele de după gât și între coapsele dezvelite îi strânge mijlocul. El o alintă cu palmele pe spate. Se privesc, apoi se sărută. PRINȚESA:Iubitule
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
opinci. Pe pereții exteriori sunt expuse obiecte de muncă: coase, greblă, fierăstrău, roată, tânjală, cioflânce (pene metalice folosite la trasul lemnului în pădure), țapine, unelte cu o coadă de lemn și o cange metalică la capăt, utilizate la rostogolitul buștenilor, halău (uluc săpat în lemn pentru adăpatul animalelor). În curtea casei se află un car și o fântână cu roată și cu acoperiș de șindrilă. O altă casă tradițională, veche de peste 100 de ani, aparține doamnei Țăran Leontina, în vârstă de
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
pentru distrugerea lor, însă aceste toxine acționau negative asupra bobului de grâu, deci și asupra organismului uman. Cine ținea cont de om când așa era politica regimului comunist instaurat de peste douăzeci de ani în țară? Tatăl său mai băga uneori halăul în canal să prindă ceva pește mărunt, însă se prindea din ce în ce mai rar. Erau prea mulți „pescari” de ocazie și prea puțin pește în canal. Mai mult scoici. Le mai gătea mama sa cu orez sau pur și simplu le așeza
COPILARIE UITATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342091_a_343420]
-
posibil să-și fi uitat chiar și limba prin aceste sălbatice locuri ... Dar, să ne apropiem să constatăm dacă animalul-om mușcă, latră sau vorbește ... Știrică se apropie de sălbătăcios cu teamă și i se adresă într-o engleză stricată: - Halău! A iam from Romenia, and hev să nau oat bazaconie ești? - Ciunga, ciunga? Ai ciunga? - Jungla-jungla ... da,da..jungla ... - Mârrr!!... Hușșș!!...Huș cu stricăciunea aia de microfon! Îmi poluezi habitactul meu naturel. Zât la jungla parlamentară ! Acolo lătrat, nu eu
MAI RĂU CA-N JUNGLĂ de LICĂ BARBU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342127_a_343456]
-
pentru distrugerea lor, însă aceste toxine acționau negative asupra bobului de grâu, deci și asupra organismului uman. Cine ținea cont de om când așa era politica regimului comunist instaurat de peste douăzeci de ani în țară? atăl său mai băga uneori halăul în canal să prindă ceva pește mărunt, însă se prindea din ce în ce mai rar. Erau prea mulți „pescari” de ocazie și prea puțin pește în canal. Mai mult scoici. Le mai gătea mama sa cu orez sau pur și simplu le așeza
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
-i cam târziu și sosesc zorile nesuferite! Ursuz se face nevăzut. Boierii și căpitanii rămân cu gurile căscate spre locul din perete pe unde dispăruse vampirul fără să lase nici o urmă. EXT. / LA CASCADĂ / NOAPTE Luna plină este înconjurată de halău. Pe un trunchi răsturnat, în apropierea cascadei, se găsesc Prințesa și Paloș. Ea îl ține cu brațele de după gât și între coapsele dezvelite îi strânge mijlocul. El o alintă cu palmele pe spate. Se privesc, apoi se sărută. PRINȚESA: Iubitule
REGATUL LUI DRACULA (III) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347368_a_348697]
-
turma să urci și iarba să-i vezi , cum turma o paște . Pașii-ți aleargă , și ochii-ți spre Măgură fug , până-n sprânceana dealului . Mi-aduc aminte cum am pus pe firul apei ce vine printre Zgleamăn și Ogrădeasa un halău din floarea soarelui , făcând apa prin el să se scurgă ,și apoi să cadă de la înălțime în locul pe unde trecea . Pe la Ogrădeasa mi-am păscut oile , acolo am fost și eu un păstor cu anii puțini , căci eu doar un
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376864_a_378193]
-
de pescuit din oțel 1 buc. 10 10. U010 Ață textilă de pescuit 1 rola 12 11. U011 Guta monofilament 1 rola 5 12. U012 Guta din carbon 1 rola 10 13. U013 Guta teflonata 1 rola 30 14. U014 Halău 1 m x 1 m 1 15. U015 Juvelnic din plasă, tip sac 1 buc. 1 16. U016 Juvelnic din sârmă 1 buc. 2 17. U017 Lanseta din carbon, lungime 2,10 m 1 buc. 26 18. U018 Lanseta din
ORDIN nr. 687 din 17 aprilie 2001 pentru aprobarea valorilor în vamă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134193_a_135522]
-
Costache 334. Gavreliuc Paraschiva Adam 342. Mitocariu S. Gheorghe 335. Georgiță I. Dimitrie 343. Pelczar P. Mihai 336. Iacob V. Gheorghe 344. Stolarczuk F. Wilhelm 337. Iftime C. Ioan ▼ județul Teleorman: 345. Bobe M. Constantin 349. Sora Ioana Constantin 346. Halău I. Constantin 350. Tavîrlău I. Stancu 347. Iancii C. Gheorghe 351. Tavîrlău Ț. Ion 348. Rontescu O. Ion 352. Ungureanu Al. Vasile ▼ județul Timiș: 353. Balint I. Ioan 354. Mikșu C. Constantin 355. Mocanu M. Ștefan ▼ județul Tulcea: 356. Melnicencu
DECRET nr. 1.112 din 21 noiembrie 2005 privind conferirea Crucii Comemorative a celui de-al Doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171998_a_173327]
-
1 al art. I din ORDINUL nr. 1.696 din 11 iulie 2013 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 443 din 19 iulie 2013. D. Unelte de pescuit cu cârlige: - pripon. E. Unelte de pescuit și instalații artizanale: 1. prostovol; 2. halău; 3. chipcel; 4. trandadaie; 5. lăptaș. II. Uneltele de pescuit admise la pescuitul comercial în apele maritime: A. Unelte de pescuit de tip setcă: 1. setci simple; 2. setci compuse (ave); 3. setci fixe; 4. setci în derivă. B. Unelte
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008(*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202244_a_203573]
-
sacimă, plașcă) - unealtă de pescuit confecționată artizanal, formată dintr-o plasă tronconică, prevăzută la marginea exterioară cu greutăți de plumb care o trag la fundul apei și o strâng, formând în apă un sac în care este prins peștele; 15. halău (crâsnic, năpatcă, cristaș, ciorpac, cercală, difan, leșnic, leșteu, rociu, scărțaș, comiheriu, posfat, prijineală, cucă, gaie, macrică) - unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă în formă de sac, legată la colțuri de capetele curbate și încrucișate a două nuiele sau vergele
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008(*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202244_a_203573]
-
pescuit alcătuită dintr-o plasă în formă de sac, legată la colțuri de capetele curbate și încrucișate a două nuiele sau vergele metalice și fixată de o prăjină lungă; 16. chipcel (cârlionț, tirboc, cârstaș) - unealtă de pescuit cu aspect invers halăului, constituită dintr-o plasă prinsă pe un schelet de lemn sau metal, având forma unei linguri mari, care este utilizată pentru prinderea peștelui mărunt; 17. trandadaie (furcă, steamp, cleștar) - unealtă de pescuit folosită la prinderea peștilor din gropile adânci de pe
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008(*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202244_a_203573]
-
februarie 2012 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 149 din 6 martie 2012. C. Unelte de pescuit filtrante: 1. năvod; 2. tifan; 3. voloc. D. Unelte de pescuit cu cârlige: - pripon. E. Unelte de pescuit și instalații artizanale: 1. prostovol; 2. halău; 3. chipcel; 4. trandadaie; 5. lăptaș. II. Uneltele de pescuit admise la pescuitul comercial în apele maritime: A. Unelte de pescuit de tip setcă: 1. setci simple; 2. setci compuse (ave); 3. setci fixe; 4. setci în derivă. B. Unelte
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008 (*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239672_a_241001]
-
sacimă, plașcă) - unealtă de pescuit confecționată artizanal, formată dintr-o plasă tronconică, prevăzută la marginea exterioară cu greutăți de plumb care o trag la fundul apei și o strâng, formând în apă un sac în care este prins peștele; 15. halău (crâsnic, năpatcă, cristaș, ciorpac, cercală, difan, leșnic, leșteu, rociu, scărțaș, comiheriu, posfat, prijineală, cucă, gaie, macrică) - unealtă de pescuit alcătuită dintr-o plasă în formă de sac, legată la colțuri de capetele curbate și încrucișate a două nuiele sau vergele
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008 (*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239672_a_241001]
-
pescuit alcătuită dintr-o plasă în formă de sac, legată la colțuri de capetele curbate și încrucișate a două nuiele sau vergele metalice și fixată de o prăjină lungă; 16. chipcel (cârlion��, tirboc, cârstaș) - unealtă de pescuit cu aspect invers halăului, constituită dintr-o plasă prinsă pe un schelet de lemn sau metal, având forma unei linguri mari, care este utilizată pentru prinderea peștelui mărunt; 17. trandadaie (furcă, steamp, cleștar) - unealtă de pescuit folosită la prinderea peștilor din gropile adânci de pe
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008 (*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239672_a_241001]
-
1 al art. I din ORDINUL nr. 1.696 din 11 iulie 2013 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 443 din 19 iulie 2013. D. Unelte de pescuit cu cârlige: - pripon. E. Unelte de pescuit și instalații artizanale: 1. prostovol; 2. halău; 3. chipcel; 4. trandadaie; 5. lăptaș. II. Uneltele de pescuit admise la pescuitul comercial în apele maritime: A. Unelte de pescuit de tip setcă: 1. setci simple; 2. setci compuse (ave); 3. setci fixe; 4. setci în derivă. B. Unelte
ORDIN nr. 449 din 8 iulie 2008(*actualizat*) privind caracteristicile tehnice, condiţiile de folosire a uneltelor admise la pescuitul comercial şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274697_a_276026]