108 matches
-
acțiunea fluviului și a mării, se impune prin varietatea sa peisagistică, morfohidrologică și biogeografică. Atractivitatea turistică a deltei este generată, în principal, de următoarele elemente fizico-geografice: grindurile ce constituie suportul pentru o vegetație variată, cu sălcii, plopi, plante higrofile, plante halofile (de sărătură) și pâlcuri de pădure (hasmace). Bogăția vegetală este dublată și de o diversitate de specii faunistice, printre care vipera, șarpele de apă, mistrețul, vidra, câinele enot, vulpea, alături de numeroase păsări. arealele mlăștinoase, cu vegetație tipică de stuf, papură
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
mlăștinoase, pe suprafețele ocupate temporar sau permanent de bălți, cresc rogozul (Carex), papura (Typha), stuful (Phragnithes), pipirigul (Scirpus), iarba de baltă (Potamogeton pectinatus), ciulinul de baltă (Trapa natans) ș.a. În locurile unde există sărături se dezvoltă o vegetație specifică - vegetația halofilă - alcătuită din bălănică (Atropis distans), steluță (Aster tripholium), peliniță de sărături (Arthemisia salina), lăptuca de sărături (Taraxacum bessarabicum), sica (Staticae gmelini) ș.a. Pe marginea drumurilor, pe lângă gardurile ce împrejmuiesc gospodăriile sătești cresc și specii ruderale ca: holera (Xantihium spinosum), lobodă
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în tot timpul anului, cu ape stagnante în anotimpurile umede, cu frecvente brume timpurii, apare o vegetație de mlaștină și de baltă,a cărei valoare furajeră este foarte redusă. Pe alocuri, unde sunt sărături sau porțiuni sărăturate, crește o vegetație halofilă, hidrohalofilă, de asemenea cu valoare furajeră slabă. În ceea ce privește suprafața ocupată cu vii, în bazinul Lohanului, în trecut aceasta era mult mai compactă; după 1989, o dată cu reconstituirea dreptului de proprietate, toată această situație s-a modificat, astfel încât, în prezent, suprafețele viticole
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
decât cea a oceanelor. Apa din Marea Moartă este plină de magneziu, sodiu, calciu, potasiu, bromuri, sulfați și carbonați, un cocteil incompatibil, cel puțin teoretic cu formele de viață. Și totuși, în apele acestui lac trăiește o faună de microorganisme halofile, care pot supraviețui în mediul salin: alge și bacterii.
Există viață în Marea Moartă? by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63579_a_64904]
-
fac parte receptorii muscarinici pentru acetilcolină, receptorii GABA, receptorii mGlu pentru glutamat, receptorii adrenergici și mulți alții. Sunt înrudiți din punct de vedere genetic cu pigmentul vizual rodopsină, ce se regăsește sub forma bacterio-rodopsinei încă de la cele mai vechi arhebacterii halofile; sunt probabil cel mai vechi sistem de recepție. Receptorul este alcătuit dintr-un lanț proteic unic, cu șapte domenii TM unite alternativ de o parte și de alta a membranei prin domenii non-membranare (extracelular 3 scurte și intracelular 2 scurte
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
VI - VII vernal III - IV de stepă și silvostepă estival V - VI vernal III - IV de dealuri și coline estival V - VI vernal V de muncei și munți estival VII vernal V - VI subalpine și alpine estival VII - VIII Pajiști halofile și de luncă estival VII - VIII oligotrofe estival VI - IX Mlaștini eutrofe estival VI - VIII din culturi de păioase estival V VI din culturi de prășitoare estival VII - IX vernal V ruderale estival VI - VIII Buruienișuri alpine estival VII - IX
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
a pronotului și baza sa prezintă o bordură vizibilă. Suprafața pronotului cu o punctuație accentuată, iar discul pronotului dispune de gropițe adâncite. Partea ventrală a corpului nu este punctată, fiind mată, acoperită cu reticulații fine. ♂ lucioși, iar ♀ sunt mate. Element halofil, est-european. l=3-4 mm. -ab. puncticeps Seidl. Banda laterală (a 5-a) din vecinătatea marginii laterale a elitrei este lungă, bine conturată, nefiind întreruptă la mijloc. 5 Coelambus confluens Fabricius Corpul oval-scurtat, puternic bombat, galben-roșcat, cu sternul și abdomenul negre
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Elitrele adesea cu câteva pete mici, negre. Partea ventrală de culoare neagră, mată. Toată suprafața abdomenului este acoperită cu rugozități mate. Primul sternit abdominal prezintă o carenă situată între coxele posterioare. Jumătatea anterioară a femurelor des punctată și pubescentă. Specie halofilă întâlnită în ape salmastre. l=4,55 mm. 5 Berosus bispina Reiche & Saulcy (fulvus Kuw.) Corpul galben-maroniu, ventral negru mat. Antenele, palpii și picioarele galben-roșcate. Vârful penultimului sternit abdominal prezintă 2 dințișori depărtați unul de altul. Element halofil, întâlnit și
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
pubescentă. Specie halofilă întâlnită în ape salmastre. l=4,55 mm. 5 Berosus bispina Reiche & Saulcy (fulvus Kuw.) Corpul galben-maroniu, ventral negru mat. Antenele, palpii și picioarele galben-roșcate. Vârful penultimului sternit abdominal prezintă 2 dințișori depărtați unul de altul. Element halofil, întâlnit și în ape dulcicole. l=4,5-5,5 mm. F 8 Genul Hydrobius Leach Corpul oval, dorsal convex. Capul voluminos, cu ochii mari, puternic bombați, prevăzuți cu pori setigeri. Antenele scurte, formate din 9 articole, dintre care primele 6
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
uneori vertexul poate fi întunecat. Pronotul adesea cu o pată neagră, dreptunghiulară, mai rar discul pronotului are o nuanță închisă. Umerii elitrelor maronii, suprafața elitrelor cu 3 rânduri îngroșate de puncte. Partea ventrală și parțial femurele de culoare neagră. Specie halofilă, întâlnită în ape salmastre. l=5-6,5 mm. ♂ Ghearele anterioare cu un dinte bazal în formă de lob. 4 Enochrus ochropterus Marsham (frontalis Er.) Oval-convex, galbenmaroniu sau maroniu-roșcat. Ultimul articol al palpilor maxilari de culoare deschisă. Marginile laterale ale pronotului
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
metalic. Fruntea prezintă o strie transversală arcuită sau în forma unui unghi. Baza pronotului cu un rând de puncte adâncite. Elitrele dispun de 4 strii discale accentuate. Punctuația dintre stria suturală și stria discală interioară ajunge până la mijlocul elitrei. Element halofil, mediteranean, întâlnit și pe țărmul Mării Negre. l=33,5 mm. (Pl. VII, fig.5 ) 2 Hypocaccus rugifrons Paykull (violaceus Steph.) Dorsal albastru-verzui cu luciu metalic. Pronotul are o punctuație rugoasă, mai redusă în partea sa posterioară. Punctuația elitrelor este mai
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
mezofile ca păiușca, firuța, pirul, timoftica (Phleum pratense), coada vulpii (Alopecurus pratensis), iarba câmpului (Agrostis alba), precum și speciile hidrofile de rogoz (Carex riparia), țipirig (Scirpus silvaticus), pipiriguț (Heleocharis palustris), coada calului (Equisetum maximum), barba ursului (Equisetum palustre). 2.2. Vegetația halofilă (de sărături) Are apariții insulare sau bandiforme îndeosebi în zona de silvostepă a depresiunii de contact. Peticele de sărături din arealul localității Ceplinița și de la Cotnari se datoresc spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție" (cu expozite estică la
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
frasin, paltin (Ceplenița, Zlodica și Buhalnița). Pajiștile sunt formate din asociații de băboasă și firuță cu bulb. Lunca Bahluiului prezintă câteva areale cu zăvoaie formate din răchită, salcie, plop alb, precum și specii hidrofile de rogoz, țipirig, pipiriguț, stuf, etc. Vegetația halofilă are apariții insulare, îndeosebi în zona localităților Ceplenița și Cotnari și se datorează spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție". Dintre speciile halofile amintim: brânca, sărăcica, pelinul, limba boului. (C. Buduja, M. Lazăr, 1963). Solurile caracteristice depresiunii de contact
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
formate din răchită, salcie, plop alb, precum și specii hidrofile de rogoz, țipirig, pipiriguț, stuf, etc. Vegetația halofilă are apariții insulare, îndeosebi în zona localităților Ceplenița și Cotnari și se datorează spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție". Dintre speciile halofile amintim: brânca, sărăcica, pelinul, limba boului. (C. Buduja, M. Lazăr, 1963). Solurile caracteristice depresiunii de contact sunt: cernoziomuri cambice (cu fertilitate mare); soluri neevoluate aluviale tipice) ocupă cea mai mare suprafață a depresiunii); coluvisolurile (se întâlnesc pe terasele joase ale
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
un caracter pregnant ponto-sarmatic. Fondul îl constituie elementele eurasiatice și europene, dar specificitatea o imprimă elementele continental-pontice și submediteraneene. Este vorba de un amestec de specii mezoxerofile cu unele elemente de pădure, iar pe porțiunile salinizate se găsesc numeroase specii halofile. Aceste fânețe reprezintă o enclavă cu un covor vegetal de stepă nealterat sau modificat într-o mică măsură, unică în Moldova. Inventarul floristic cuprinde peste 570 specii de antofite (plante cu flori), reprezentând circa 16% din flora României. În perimetrul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
zile (25.02-10.12). Data medie a primului îngheț: 25.10. iar aceea a ultimului îngheț 17.04; precipitații medii anuale 557 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: sărăturile de la Valea Ilenei, prezintă o importanță științifică deosebită prin flora și vegetația halofilă foarte variată și bogată. Din numărul mare de specii halofile, unele sunt rare pentru flora țării și a Moldovei, de ex.: Iris halophila - stânjenel de sărătură, Lepidium cartilagineum ssp. crassifolium - hreniță, Petrosimonia triandra, Plantago schwarzenbergiana, Plantago tenuiflora, Sedum purpureum occidentalis
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
10. iar aceea a ultimului îngheț 17.04; precipitații medii anuale 557 mm. II. BIOCENOZA A. Flora: sărăturile de la Valea Ilenei, prezintă o importanță științifică deosebită prin flora și vegetația halofilă foarte variată și bogată. Din numărul mare de specii halofile, unele sunt rare pentru flora țării și a Moldovei, de ex.: Iris halophila - stânjenel de sărătură, Lepidium cartilagineum ssp. crassifolium - hreniță, Petrosimonia triandra, Plantago schwarzenbergiana, Plantago tenuiflora, Sedum purpureum occidentalis. Pe lângă acestea se mai întâlnesc specii precum: Achillea setacea, Artemisia
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de toponimice, care pot atesta existența vegetației arborescente, precum:Schinărie, Soci. Azi pădurea ocupă o suprafață redusă, de cca.30 ha. Covorul vegetal spontan este dominat de vegetația ierboasă mezoxerofilă și xerofilă, dar o mare răspândire o au și plantele halofile și higrofile. Fragmentarea reliefului,, pantele accentuate, excesul de umiditate din lungul șesurilor și sărăturarea solurilor acestora, ca și larga dezvoltare a proceselor de degradare a versanților din multe sectoare au limitat transformarea silvostepei de aici în scopul utilizării agricole. Astfel
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
grindului Puiu iar la vest, de japșa Vatafu, de la canalul Vatafu-Imputita la lacul Lumină. b) Caracterizare ecologică ... Zona a fost selecționată pe considerentul că aceasta cuprinde forme diverse de relief: grinduri, japșe, depresiuni, formațiuni de plauri plutitori și fixați, pajiști halofile și este caracterizată, în principal, prin existența biocenozelor adaptate la condițiile de viață eurihaline. Complexul de lacuri și grinduri fluvio-marine reprezintă, de asemenea, prin formațiunile de plauri, floră și fauna specifice acestor biotopi preponderent stuficoli, un important loc de cuibărit
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
de lacuri și grinduri fluvio-marine reprezintă, de asemenea, prin formațiunile de plauri, floră și fauna specifice acestor biotopi preponderent stuficoli, un important loc de cuibărit pentru stircul pitic și cormoranul mic în colonii mixte de ardeidae, precum și pentru conservarea pajiștilor halofile. 2.6. Pădurea Caraorman (2.250 ha) a) Delimitare ... Zona forestiera Caraorman ocupă partea centrală a grindului cu același nume, grind de origine marină, fiind delimitata la est de grindul Hrusca, la sud, de o limită situată a circa 1
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
până la Gură Portiței, la sud și sud-est, de girla Portița și țărmul Mării Negre, între cherhanalele Portița și Periteasca, exclusiv cele două cherhanale și campingul Portița. b) Caracterizare ecologică ... Situată în complexul lagunar Razim-Sinoe, zona reprezintă un mozaic de grinduri ușor halofile și lacuri puțin adinci (Periteasca, Cosna, Pahome, Ranec, Leahova), aflate într-un proces de continuă îndulcire după închiderea Gurii Portița și consolidarea plajei litorale. Caracteristicile sunt biocenozele dezvoltate pe nisipurile uscate ale grindurilor, pe nisipurile scăldate de apele mării sau
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
uscate ale grindurilor, pe nisipurile scăldate de apele mării sau ale lacului Razim, precum și biocenozele adaptate la variații mari ale salinității. Este o zonă predilecta pentru cuibăritul speciilor limicole, a călifarilor (insula Bisericuța), cît și pentru laridae și sternidae (grindurile halofile). Important refugiu de popas și hrănire oaspeții de iarnă cît și pentru alte specii (îndeosebi în timpul migrației de toamnă). De asemenea, este refugiul preferat în migrația diurnă pentru populație Branta ruficolis (gisca cu git roșu) pe durata popasului în Dobrogea
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
munte) Specii de plante: 1903 - Liparis loeselii (Moșișoare) 5. ROSCI 0005 - Baltă Albă - Amară - Jirlău - Lacul Sărat Câineni Tipuri de habitate: 1310 - Comunități cu Salicornia spp. și alte specii anuale care colonizează terenurile umede și nisipoase; 1530* - Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice; 3140 - Ape puternic oligo-mezotrofice cu vegetație bentonica de specii de Chara spp. Specii de mamifere: 1335 - Spermophilus citellus (Popândău, Suita) Specii de amfibieni și reptile: 1188 - Bombina bombina (Buhai de baltă cu burtă roșie); 1220 - Emys orbicularis
ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
carniolica; 4097 - Iris aphylla ssp. hungarica (Iris, Stânjenel); 4098 - Iris humilis ssp. arenaria (Iris, Stânjenel); 1428 - Marsilea quadrifolia (Trifoiaș de baltă); 4110* - Pulsatilla pratensis ssp. hungarica (Dediței, Sisinei) 20. ROSCI 0021 - Câmpia Ierului Tipuri de habitate: 1530* - Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice; 3130 - Ape stătătoare oligotrofice până la mezotrofice cu vegetație din Littorelletea uniflorae și/sau Isoeto-Nanojuncetea; 3150 - Lacuri naturale eutrofice cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition; 3260 - Cursuri de apă din zona de câmpie până în etajul montan, cu vegetație
ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
adulterinum (Feriguță, Ruginita); 4070* - Campanula serrata (Clopoțel); 1902 - Cypripedium calceolus (Papucul doamnei, Blabornic); 4097 - Iris aphylla ssp. hungarica (Iris, Stânjenel); 1903 - Liparis loeselii (Moșișoare); 4116 - Tozzia carpathica (Iarbă gâtului) 24. ROSCI 0025 - Cefa Tipuri de habitate: 1530* - Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice; 3160 - Lacuri distrofice și iazuri; 6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte hidrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin; 6510 - Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis); 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus
ORDIN nr. 2.387 din 29 septembrie 2011 pentru modificarea Ordinului ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]