16 matches
-
coduri indică tipuri de habitate asociate, de exemplu 35.2 x 64.1 - Pajiște deschisă cu Corynephorus și Agrostis (35.2), în combinație cu dune continentale (64.1). Semnul * indică tipurile de habitate prioritare. HABITATE DE COASTĂ ȘI CU VEGETAȚIE HALOFITĂ Zone maritime și zone afectate de maree 11.25 Bancuri de nisip acoperite în permanență de apă marină puțin adâncă 11.34 *Straturi cu Posidonia 13.2 Estuare 14 Terase mlăștinoase și terase nisipoase neacoperite de apă la reflux 21
jrc1921as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87071_a_87858]
-
saline, de la marginea estică a comunei Cojocna, conturează în subsol un masiv important de sare gemă. Pe suprafața ocupată de depozite miocene medii eroziunea a creat văi largi, acompaniate de numeroase izvoare sărate, platouri cu nămol sapropelic, sărături și vegetație halofită. Masivul de sare este alungit pe direcția nord-vest/sud-est, cu axa mare de 1,5 km, axa mică de 0,8-1 km și grosimea de 0,5-1 km. Sarea se găsește foarte aproape de suprafață (stratele acoperitoare au grosimi maxime de
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
varietatea și frumusețea concrețiunilor de sare. "Peștera cu 3 intrări" Celelalte peșteri au dimensiuni relativ reduse, cu lungimi de 2-10 m, intrările fiind împodobite cu ansambluri de stalactite și concrețiuni de sare. Lacul Mare Lacul Castelului Vegetația este din plante halofite amestecate în mozaic cu specii caracteristice florei de mull; toate speciile erbacee sunt în principal subtermofile și uneori iubitoare de pe locații însorite (termofile). Procentul redus de împădurire al zonei și prezenta anticlinalelor într-o configurație orientată în general spre sud-sudvest
Platoul Meledic () [Corola-website/Science/320406_a_321735]
-
Typha angustifolia, Th. latifolia, Glyceria maxima, "higrofite" - Eleocharis palustris, Scirpus lacustris, Euphorbia palustris, Galium palustre, Lythrum salicaria, Carex acutiformis, C. riparia, C. Vulpina); "pajiștele de lunca propriu-zise" ( edificatorii comunităților vegetale sunt Agrostis stolonifera, Lolium perrene, Elytrigia repens);" pajiștele de luncă halofite" (în comunitățile halofite domină Juncus geradi, Puccinelia distantis, P. limosa, Cynodon dactylon); "pajiștele de luncă neinundabilă" ( a fost evidențiate următoarele specii de plante: Poa angustifolia, Elytrigia repens, Dactilis glomerata, Fragaria vesca, F. Viridis, Echium vulgare, Potentilla argentea, P. Recta, Melilotus
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
latifolia, Glyceria maxima, "higrofite" - Eleocharis palustris, Scirpus lacustris, Euphorbia palustris, Galium palustre, Lythrum salicaria, Carex acutiformis, C. riparia, C. Vulpina); "pajiștele de lunca propriu-zise" ( edificatorii comunităților vegetale sunt Agrostis stolonifera, Lolium perrene, Elytrigia repens);" pajiștele de luncă halofite" (în comunitățile halofite domină Juncus geradi, Puccinelia distantis, P. limosa, Cynodon dactylon); "pajiștele de luncă neinundabilă" ( a fost evidențiate următoarele specii de plante: Poa angustifolia, Elytrigia repens, Dactilis glomerata, Fragaria vesca, F. Viridis, Echium vulgare, Potentilla argentea, P. Recta, Melilotus officinale, Clinopodium vulgare
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
15,6 km) a fost inaugurată la 1 ianuarie 1883. Băile sărate de la Coștiui au fost deschise în anul 1967. Microrelieful vechilor suprafețe cu exploatări de sare, cu numeroase excavații sau surpări, ocupate azi de bălți, mlaștini sau cu vegetație halofită, prezente în sărăturile de la Coștiui certifică exploatarea antică, la suprafață, a sării în excavații cu diametre cuprinse între 4-15 m, respectiv cu adâncimi de până la 10 m. Exploatări de sare cunoscute din antichitate sunt și cele de la Coștiui . Sarea miocenă
Coștiui, Maramureș () [Corola-website/Science/301574_a_302903]
-
18 Baia Mare - Ocna Șugatag, la o distanță de 20 km de municipiul Sighet și la o altitudine de 490 m. Microrelieful vechilor suprafețe cu exploatări de sare, cu numeroase excavații sau surpări, ocupate azi de bălți, mlaștini sau cu vegetație halofită, prezente în sărăturile de la Ocna Șugatag certifică exploatarea antică, la suprafață, a sării în excavații cu diametre cuprinse între 4-15 m, respectiv cu adâncimi de până la 10 m. Rezultatele recentului studiu geologic și geotehnic întocmit pentru localitatea Ocna Șugatag este
Ocna Șugatag, Maramureș () [Corola-website/Science/301583_a_302912]
-
temperaturii. La suprafața lacului se găsește o pânză de apă dulce permanentă, iar la adâncime stratul de apă sărată care acumulează permanent căldură. Apele lacului sunt populate de o faună specifică mediului salin, iar pe mal se dezvoltă o floră halofită bogată. Diferența de temperatură și salinitate este folosită în scopuri terapeutice. În Ocna Sibiului funcționează ca structură turistică permanentă Complexul Balnear Ocna Sibiului, alcătuit din două hoteluri, un restaurant, o bază de tratament și o bază de agrement. Conform recensământului
Ocna Sibiului () [Corola-website/Science/297216_a_298545]
-
regiune de protostepă, înconjurată de silvostepă. Conform regionării geobotanice, Stepa Bălțului, în linii generale, coincide cu districtul Stepei Bălțului de păiuș-negară, în cadrul căruia se evidențiază două raioane: 1) al protostepelor și stepelor propriu-zise (Drochia); 2) al stepelor propriu-zise și luncilor halofite (Ciuluc).Ursu A. Raioanele pedogeografice și particularitățile regionale utilizate și protejare a solurilor. Chișinău: Tipografia Academiei de Științe, 2006. 232 p. Vegetația naturală practic nu s-a păstrat. Pe fragmentele înțelenite, nevalorificate, degradate prin pășunat, predomină păiușul și diferite ierburi
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
în unele locuri foarte aproape de suprafață. Așa se explică concentrația mare de NaCl în apa lacurilor și fântânilor de aici. Microrelieful vechilor suprafețe cu exploatări de sare, cu numeroase excavații sau surpări, ocupate azi de bălți, mlaștini sau cu vegetație halofită (plantă adaptată condițiilor de viață pe solurile sărate), prezente în sărăturile de la Jabenița, certifică exploatarea antică, la suprafață, a sării în excavații cu diametre cuprinse între 4-15 m, respectiv cu adâncimi de până la 10 m. Satul este situat în principal
Jabenița, Mureș () [Corola-website/Science/299133_a_300462]
-
din arealul localității Ceplinița și de la Cotnari se datoresc spălării marnelor salinizate de pe versanții "Coastei de tranziție" (cu expozite estică la Cotnari și Ceplinița) și depunerea lor în șesul larg al Bahluiului, contribuind la sărăturarea solurilor de aici. Dintre speciile halofite petru zona cercetată putem aminti: brânca (Salicornia herbacea), săricica (Salsoa soda (ruthenica)), pelinul (Artemisia absinthium), pelinița (Artemisia austriacă), limba boului (Statice gemelini), (C. Burduja, 1963). 3. VALORIFICAREA VEGETAȚIEI SPONTANE Principalele formațiuni vegetale: pădurile și pajiștile din bazinul hidrografic al râului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
acolo unde există numeroase ochiuri în care apa băltește mult timp și în care s-au instalat pâlcuri de stuf (Phragmites communis), cu pipirig (Scirpus lacustria), papură (Typha augustifolia), rogozul mare (Carex riparia) ș.a.(Foto nr. 5 ) Vegetația de sărătură (halofită) este reprezentată de pășuni cu o valoare slabă. Asociațiile care domină sunt:Artemisia salina, Aster cinereus,Aster punctatus, iar pe sărăturile mai umede (solonceacuri) apare din abundență Salicornia herbaceea (brânca). În zonele unde salinizarea este mai adâncă, covorul ierbaceu este
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de alunecări, între care se deosebesc: - lăcoviști calcaroase de pantă, puse în evidență de vegetația higrofită, alcătuită din stufărișuri și păpurișuri; - soluri halomorfe uscate de pantă ce se recunosc de la distanță, atât prin eflorescențele albicioase, cât și prin vegetația specific halofită. Când peste stratele marno- gipsoase se scurg apele din pânza superioară, acestea dizolvă și apoi îmbibă cu săruri solubile solurile întâlnite în cale, salinizându-le. b) Solurile de pe pante fără alunecări. Formarea solului a fost împiedicată prin scurgerea apei la
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
la care se adaugă gradul variat de salinizare a apei, solurile sunt deosebite pe distanțe mici și distribuite sub formă de complexe de lăcoviști și solonceacuri. Se deosebesc lăcoviști purtătoare de o vegetație higrofită și solonceacuri purtătoare de o vegetație halofită variată în funcție de conținutul total de săruri solubile. Solurile aluviale sunt răspândite pe porțiunile inundabile ale șesurilor, unde sedimentarea continuă. Ele au o textură lut- argiloasă. Solurile coluviale sunt răspândite pe colinele dintre versanții văilor și șesuri, ca și pe șesurile
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
declarată arie protejată, în conformitate cu legislația în vigoare. Înființată o dată cu organizarea Stației pilot pentru ameliorarea solurilor saline și alcaline din această parte de țară (25 km sud-vest de Timișoara), rezervația se caracterizează printr-o bogată diversitate floristică - 216 specii - în majoritate halofite, care contribuie efectiv la perpetuarea covorului vegetal al pajiștei. Zona se află în atenția specialiștilor de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului, care studiază dinamica vegetației în condiții naturale în comparație cu aceea a terenurilor ameliorate. Fauna de lepidoptere
Agenda2003-40-03-turstic () [Corola-journal/Journalistic/281555_a_282884]
-
majoritatea speciilor). Solul. În cazul factorului edafic se au În vedere: regimul de săruri, humusul, regimul de apă, aer și temperatură, structura, grosimea, pH-ul, nivelul apei freatice, caracterul rociimamă, organismele prezente. Se disting plante: silicicole, calcifite și calcifobe, nitrofite, halofite (pe soluri sărate: Salsola, Salicornia, Limonium, Nitraria), glicofite (pe soluri nesărate: Beta, Brassica, Sinapis), gipsofite (pe soluri sărate, cu gips), psamofite sau arenarii (pe nisipuri). Vântul. Acest factor are influență negativă mecanică: Îndoaie și strâmbă trunchiul și ramurile principale, rupe
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]