204 matches
-
ci evenimente. Spațiul și timpul sunt întrepătrunse - nu există separate. „Timpul și spațiul nu sunt decât ‘umbre’ ”! exclamă Minkowski. Totul este iluzie, este închipuirea noastră transformată într-o himerică devenire. „Realitatea e proiecția noastră. În rest, doar halucinație. Și efect halucinatoriu”. Cu toate acestea, viața curge, nestăvilit, în acest spațiul terestru și-ntr-un timp determinat. Personajele încearcă să-și explice prezentul prin umbrele trecutului, scepticismul reușind să năruie, adesea, trăinicia unui vis... „DESTINUL uman este un labirint, din care, însă
VALENTINA BECART, PESTE FIECARE PIATRĂ – TRUPUL MEU DE APĂ – MEREU ŞI MEREU... de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1455223239.html [Corola-blog/BlogPost/342764_a_344093]
-
care participă la expoziția de la Casa Artiștilor din Haifa abordează teme metaforice, paradoxalul ca pretext, utilizează aparența naturală combinată cu elemente de stilizare, invită la noi deschideri emblematice pentru a ne oferi câte o viziune utopică, adesea onirice, cu forță halucinatorie. Stilul suprarealist propune pictorilor un echilibru intuitiv dar logic între abstractie și imaginație, între substanță și irealitate, între vis și concret. Este meritul conducerii Asociației pictorilor și sculptorilor din Haifa și nordul țării, a curatoarei expoziției, Tami Sinar, de a
UN CURENT ARTISTIC ELECTRIZANT de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 by http://confluente.ro/dorel_schor_1494806284.html [Corola-blog/BlogPost/363221_a_364550]
-
gemenii homozigoți. Sudre rezumă câteva din cele mai frecvente tipuri de experiențe telepatice spontane sau provocate: -emițătorul[E] suferă un accident,receptorul [R] aflat adesea la mare distanță, este ,,anunțat printr-un sentiment obscure ,o comunicare precisă sau o imagine halucinatorie; -E îi scrielui R care știe că va primi scrisoarea; -E și R se gândesc simultan la același lucru; -R visează că E desfășoară ,în momentul respective ,o anumita activitate ,ceea ce se confirmă ulterior; - R ghicește cartea de joc pe
TELEPATIA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1413436076.html [Corola-blog/BlogPost/383756_a_385085]
-
efecte adverse specifice fiecărui preparat. Clozapina beneficiază de un grad de recomandare de nivel B pentru această situație iar quetiapina de nivel C (5). Nu sunt recomandate neurolepticele clasice deoarece ele pot provoca reacții adverse speciale, cu accentuarea intensității fenomenelor halucinatorii și agravarea tulburărilor de tip extrapiramidal. Antiphihoticele, chiar și cele atipice, trebuie administrate cu grijă, întrucat pot determina efecte adverse semnificative (nivel de evidență A). Pentru Pacienții cu demență cu corpi Lewy care prezintă simptomatologie non-cognitivă importantă, cu tulburări comportamentale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/227309_a_228638]
-
despre tărâmuri îndepărtate, spre care îl poartă fiecare din trenurile care trec pe sub ferestrele locuinței de serviciu a familiei. Însă acest lucru n-a fost să se întâmple... La scurt timp după aceasta, tatăl artistului se îmbolnăvește de o psihoză halucinatorie cu atacuri de furie, situația financiară a familiei se înrătățește considerabil. În cele din urmă, tatăl său a murit în 1905. Familia se mută la Klosterneuburg. Aici a urmat o școală condusă de Stift Klosterneuburg, unde profesorul de desen Ludwig
Egon Schiele () [Corola-website/Science/315224_a_316553]
-
sa mentală, explicând că a comis crima înspăimântat de „ochiul de vultur” al bătrânului. Crima este plănuită cu grijă, iar criminalul dezmembrează corpul și-l ascunde sub podea. În cele din urmă vina naratorului se manifestă sub forma sunetului - posibil halucinatoriu - scos de inima bătrânului bătând încă sub podea. Nu este clar ce relație este, dacă este vreuna, între bătrân și ucigașul său. Naratorul neagă că ar avea sentimente de ură sau resentimente față de victima sa. El afirmă: „Bătrânul mi-era
Inima care-și spune taina () [Corola-website/Science/334308_a_335637]
-
reală de puterile lui Luke asupra umbrelor. După ce scapă de atacul unei creaturi feroce a Haosului, un Înger de Foc, cu ajutorul creaturii Jabberwock și a Sabiei Vorpal, Merlin îl tratează pe Luke și îl lasă se își revină din starea halucinatorie. În continuare, îl caută pe fratele său vitreg, Mandor, care e de părere că persoana care îi vrea moartea lui Merlin nu este alta decât Jurt - fratele lor pe jumătate vitreg - care își simte amenințată poziția asupra tronului Haosului. Împreună cu
Semnul Haosului () [Corola-website/Science/326703_a_328032]
-
José de Goya y Lucientes (1746-1828), cel mai mare pictor spaniol al secolului menționat, nu poate fi definit prin niciun curent artistic. Primele sale lucrări au elemente din stilul rococo, ca spre sfârșitul carierei, arta sa să devină expresionistă și halucinatorie. În cazul portretizării familiei regale, unde avem ca exemplu lucrarea "Familia lui Carlos al IV-lea" (1800. Prado), folosește stilul lui Velázquez din "Las meninas", incluzând și imaginea proprie în cadrul acestei picturi. Dar, spre deosebire de Velázquez, pictura lui Goya n-a
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
80). Nu e greu să deslușim aici o declarație programatică a prozatorului, aflat în căutarea unei infrarealități, în aceeași măsură în care H. Bonciu se afla în căutarea unei suprarealități. Amândoi înlocuiau un realism tradițional, refuzat categoric, cu un psihologism halucinatoriu, a cărui unică lege e fantezia dictatorială. Lumea, disprețuită, deformată, ironizată, se află la dispoziția bunului plac al nevrozei: "Vreau să arăt că totul depinde de nervi, că deci mi-e îngăduit să-mi bat joc de orice. Nu gândesc
Psihologismul halucinatoriu by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10494_a_11819]
-
de real și vis mă umple de o bucurie niciodată gustată. Mă uimește. Îmi produce așa înaltă viziune despre sufletul omului! Se poate concretiza aura unei halucinații, atât de omenesc" (p. 195). Jurnalul lui Călin Adam e produsul unui psihologism halucinatoriu, rezultatul derutant al autoanalizei unui schizofrenic. Personajul e "un ins dificil, într-o generație dificilă" (p. 153), după cum se califică el însuși. Nu e o mare revelație. Prin comparație cu Camil Petrescu sau Anton Holban, Constantin Fântâneru, precursor meritoriu al
Psihologismul halucinatoriu by Ion Simuț () [Corola-journal/Memoirs/10494_a_11819]
-
tendință de exprimare spontană a trăirilor interioare (stări de spaimă, durere, uimire, exacerbare a sentimentelor), prin tensiune extatică, punând accent pe subiectivitate, pe irațional. Expresionismul se caracterizează prin: tensiune extatică, transcedere tragică a realității, voință creatoare, năzuință spre absolut, accente halucinatorii, atitudine neconformistă și accentuat subiectivă, pierdere în haos, presentimentul unei iminente catastrofe universale și interesul pentru fenomenele originare. Vincent van Gogh este considerat precursorul noului curent, din momentul în care a optat pentru o abstractizare a temelor abordate în picturile
Vincent Van Gogh () [Corola-website/Science/297793_a_299122]
-
din cauza tulburărilor de comportament, din cauza gradului de periculozitate al pacienților și a lipsei de recunoaștere a tulburărilor lor. Afectează îndeosebi femeile de peste 50 de ani, văduve sau celibatare, și se manifestă prin halucinații care dau naștere unor idei delirante. Psihoza halucinatorie evoluează în general favorabil, în măsura în care tratamentele neuroleptice sunt active și atunci când bolnavii le acceptă.
Delir () [Corola-website/Science/321690_a_323019]
-
pe un înțeles inexplicabil îmi dădură parcă o halucinație. Vedeam ce se întîmplă, dar înțelesul nu se ivea. O anumită mișcare, chiar cu înțeles și nu atât de variată, dar înscriindu-se unui unic sens monoton, privită îndelung, poate deveni halucinatorie. "Poate vrea să le dea la curățat", gândii scuturând din cap, dar cum să dai la curățat cisme, pantofi, rufărie intimă? Astea le spală Ana... Mă trezii din contemplarea paralizantă în care căzusem și o-întrebai: "Ce faci tu acolo
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
la nivel lexical) servește în fond revelării a ceea ce, până la urmă, rezistă și scapă numirii. În mod paradoxal, tocmai prin obstinația cu care această „poezie a obiectului” nu urmărește să spună mai mult decât ceea ce spune, ea își dezvăluie resursele halucinatorii, spectrale. Mai mult decât atât, elementul care favorizează evaziunea în ficțiune și stârnește verva imaginativă pare a fi tocmai această asumată (jucată?) literalitate. Pe scurt, tocmai onestitatea descriptivă cu care este înfățișat obiectul îl situează, în ultimă instanță, la granița
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
aici, Paul și Noimann care aparțin unor lumi în conflict, ei se despart, au chiar soții cu nume diferite: Mathilda e soția lui Paul, în timp ce Lilith e nevasta lui Noimann). Și aceasta pentru că romanul vizează subconștientul ființei, bîntuit de proiecțiile halucinatorii ale Celuilalt (narator ori personaj); dilema fiecăruia e formulată astfel de naratorul însuși: "Cu lucrurile concrete te mai poți lupta, dar cu abstracțiunile ce faci?! Cu cît încerci să le alungi, cu atît te împotmolești mai tare în ele"; plecînd
Un roman al dedublării by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7135_a_8460]
-
Podul). Eul născător de imagini neobișnuite pare astfel a dori să-și dovedească o brutalitate pe care n-o are. Dar "stupefiantul imaginar" de care vorbea Aragon își arată efectul nu atît într-un registru violent, cît într-unul blînd halucinatoriu. Aspectul corespondențelor programatic bruscate pare produs prin diluarea lor în apa cotidianului stătut, monocord: Aici oamenii fac dragoste se plimbă bîrfesc pe cei de alături tăcerea mea e insuportabilă geamantanul meu a născut azi dimineață o bibliotecă veverițele de aici
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
artistică destul de rară”. O apreciere similară făcea și Vladimir Streinu, relevând că romanul atestă „o maturitate de expresie, unduioasă și fermă, după trebuință, ca și o pătrunzătoare observație interioară, fie a senzațiilor celor mai fugitive, fie a dezvoltărilor sufletești aproape halucinatorii”. Introspecția sufletului feminin are subtile infuzii de lirism, păstrându-se într-un plan epurat al emoțiilor erotice, tensiunile izvorând din convorbirile dintre un bărbat și o femeie. Bine primit a fost și cel de-al doilea roman, Beznă (1943; Premiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
seamă, deveni pentru el întruchiparea Gloriei și o numi Dulcineea del Toboso."192 Din ce anume derivă simetria Don Quijote-Ladima? Explicația, primă și evidentă, ar fi că ambii eroi sunt incapabili să interpreteze corect realitatea, fiindcă sunt măcinați de pusee halucinatorii. Într-un binecunoscut studiu consacrat scriitorului iberic, G. Călinescu observă la Cavalerul Tristei Figuri incapacitatea maladivă de a percepe și interpreta realul. Aceste adevărate crize ale noțiunii de real sunt substituite de un ideal. Quijote este mefient față de perspectiva prezentului
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
rostire metaforică, alegorizantă, care creează imagini insolite, dinamice, fără implicare sentimentală sau meditativă. Mai impregnate de afectivitate sunt poeziile din ciclul Inventar sentimental. Într-o stare de intensă așteptare, timpul se deformează, natura pare înțesată cu semnale, tensiunea erotică devine halucinatorie, exacerbând starea personajelor lirice. În general, o modificare a raporturilor firești dintre lucruri și fenomene apare în egală măsură ca o percepție transfigurată de sensibilitate și de intensitatea trăirilor, dar și ca efect al unei rostiri intenționat nonconformiste. Plecând din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
îmbrăcat după ultima modă, a cărui figură plină de candoare nu capătă nici un moment vreun aer iluminat. Nimic „supranatural” nu are loc nicăieri în romanele lui Dostoievski (conversația lui Ivan Karamazov cu diavolul este dată de autor ca un efect halucinatoriu al febrei). Spiritul profund creștin al operei lui Dostoievski nu are nimic habotnic sau miracular și constă în puterea irezistibilă a carității, care la el e în directă proporție cu una dintre cele mai penetrante lucidități de care a dat
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
-o cu un ,,ochean întors". Ochiul lăuntric cu care privește naratorul-personaj în propriul său interior nu trădează trăirile personajului, ci halucinațiile, viziunile lui. În incipitul romanului Întâmplări în irealitatea imediată, observăm că naratorul-personaj are experiența unor fenomene vizuale, de tip halucinatoriu, fără existența unor stimuli senzoriali, astfel, conform teoriei lui Jaspers, forma devine mai importantă decât ceea ce vede pacientul, anume conținutul halucinației. Aceste viziuni-forme creează lumea irealității imediate, prin care naratorul se salvează, reușind să o organizeze coerent, mimetic, la fel
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
balon scăpat din mâna unui copil. În câteva clipe statuia deveni o simplă pată albă în cer, cât pumnul meu. Vedeam acum distinct două persoane albe, ținându-se de mână și alunecând pe cer ca niște schiori 234 . Aceste proiecții halucinatorii al căror motiv central este zborul vor mai apărea și în scrierile ulterioare ale autorului. Personajul lui Blecher crede blagian în zbor, văzând în acesta posibilitatea de a ,,stăpâni zarea", cauta asemena lui Brâncuși esența zborului, zborul ca fericire. Imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
decât dintrunul sau două puncte discrete. În majoritatea exemplelor, fenomenele mentale complexe erau induse numai atunci când intensitatea curentului era suficient de ridicată să inducă dereglări ulterioare bilaterale și În ceea ce privește stimularea nu erau specifice zonei. Astfel autorii au concluzionat că experiențele halucinatorii produse de curentul stimulator sau de crizele lobului temporal au rezultat din reducerea la incapacitate a structurilor limbice. Ipoteza lor a fost susținută de descoperirea că tipul de experiență mentală produsă de curent era strâns legată nu de zona stimulată
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
incapacitate a structurilor limbice. Ipoteza lor a fost susținută de descoperirea că tipul de experiență mentală produsă de curent era strâns legată nu de zona stimulată, ci de caracteristicile de personalitate ale individului. În mod contrar În schizofrenie, unde vocile halucinatorii reprezintă marca dereglărilor, stimularea lobului temporal median, nu a produs halucinații auditive la pacienții cu epilepsie non-psihotică. Anatomia și fiziologia hipocampusului, este singura potrivită răspândirii unor asemenea dereglări și recunoașterii când să o facă. Hipocampusul prezintă un Întreg sistem Între
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
caractere onirice. Se afla la vânătoare într-un ținut oarecare, nu mai știa de cât timp anume, prin însuși faptul existenței sale și totul se împlinea cu ușurința cu care se întâmplă în vis"368*. Această indeterminare conferă o natură halucinatorie întregului episod. O astfel de indistincție 369 dezvăluie în miezul textului sentimentul unui Eu indistinct, cu limite nesigure (va trebui să așteptăm ca trupul să invadeze și să umple coliba lui Iulian pentru ca răsturnarea să aibă loc)370. Iulian percepe
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]