996 matches
-
la un loc/ m-a îngăduit cu nepăsarea unei femei care ar fi putut/ să-mi fie mamă/ dar nu mi-a fost. Singurul motiv pentru care nu îmi public fericirile/ e că nu curge sânge - cârciumile unde se încaieră hamalii/ sunt teatrul meu preferat corida asta cu nisip adevărat/ o bandulieră teroristă mută cum este o ureche de copil sub apă/ nu-mi pasă de literatură/ să nu mă tulbur acum mă preocupă în mod deosebit/ am propria mea tehnică
Vremea ratării by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11254_a_12579]
-
e însoțit de regres interior. Am fost în America, hotărât să nu mă las influențat de prejudecățile șovinismului european. Și m-am întors foarte descumpănit, pregătit să înțeleg mai bine “Lumea Veche”, chiar dacă și în ea e, cel mult, pitoresc hamalul napolitan care, într-o toamnă de prin anii ^70, stătea rezemat de un perete, în gară la Napoli, fredonând “O, sole mio”, iar când i-am propus să-mi ducă valizele, m-a refuzat: “Nu, domnule, am mâncat azi”. Impresia
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
de opoziție la regimul scelerat al comuniștilor. Nu mai vorbesc de cei care să fi preferat închisoarea unei libertăți cu călușul în gură. N-am văzut nici o fotografie în care o "conștiință" românească să fi lucrat ani de zile ca hamal într-o brutărie, așa cum a făcut-o Václav Havel, omul căruia regimul comunist cehoslovac i-a pus pașaportul în mână, dar el a replicat zâmbind: "Mulțumesc, domnilor, prefer să car saci în gară, decât să-mi părăsesc țara!" Peste câteva
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
să-mi trimită un bilet printr-un diplomat străin; într-o manieră absolut stupidă fusesem implicat în procesul Maniu, fără nici un motiv, dar eram chemat să depun mărturie; în biletul de care vă spuneam, mama scrisese: "Mai bine te faci hamal la Paris decât să te întorci în țară!", ceea ce am și făcut - adică n-am ajuns chiar hamal, dar oricum, la început mi-a mers destul de greu și, în primii paisprezece ani am lucrat numai în opere ale emigrației române
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
Maniu, fără nici un motiv, dar eram chemat să depun mărturie; în biletul de care vă spuneam, mama scrisese: "Mai bine te faci hamal la Paris decât să te întorci în țară!", ceea ce am și făcut - adică n-am ajuns chiar hamal, dar oricum, la început mi-a mers destul de greu și, în primii paisprezece ani am lucrat numai în opere ale emigrației române - fie că m-am ocupat de refugiați, fie în cultură, fie în servicii speciale, fie la "Radio Europa
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
Plecase cu puțin calabalîc, dar cu hotărîrea de a lucra. Își luase cu dînsul pînă și pămînt pentru modelaj, de teamă ca acolo unde se ducea nu va găsi din cel mai potrivit. Valiza, în care-l bătucise, rupsese mîinile hamalilor. Aceștia, aflînd de la el cu ce-și burdușise geamantanul, de era pietroi de greu, se uitaseră la dînsul ca la un smintit. La terminarea orelor, profesorii obișnuiau să-și continue șueta la un păhărel, chiar la mai multe, la o
Întîlniri cu Ion Irimescu by Grigore Ilisei () [Corola-journal/Journalistic/14234_a_15559]
-
parte din energie s-ar fi transmis celor din jur, mulțimea care aștepta se puse în mișcare, voci și strigăte se făcură auzite, culoarul se umplu de călători care-și trăgeau valizele din compartimentele de dormit, se urcară și câțiva hamali, își ofereau serviciile, bărbați în haine uzate, cu șepci pe cap și, din cauza nehotărârii bunicului, un bărbat gras cu un obraz buhăit și asudat a îndrăznit: a apucat cu mâini mușchiuloase cufărul împletit și cele două valize șnuruite, pe care
Christian Haller - Muzica înghițită by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13122_a_14447]
-
mal menită ca un bărbat făcut din note s-o ademenească la suprafață într-o clepsidră de nuc și diamant marea se scurgea prin gaura cheii nimic nu era normal deși totul era anormal spânzurat așa că adevărul nădușea ca un hamal ca un animal nocturn diurn și taciturn el o visase goală cu un coș de vișine pe braț și o pisică-pește pe umăr în orașul de sub ape ea-și trăgea aforismele după sine ca o plasă "bărbatul e un ziar
Ospățul alchimic by Ruxandra Cesereanu and Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/9745_a_11070]
-
păr roșu umpleau cada la numărul nouă îți puneam suzete pe degete la piciorul drept și la cel stîng sugeam și sugeam pînă la ziuă ferugan addidașii tăi ferugan își scoteau limbuța de sub rochia de voal și-mi spuneai povestea hamalului genghiz și a frumoasei spălătorese tu erai eu eu eram tu nășteam cu schimbul mai toarnă puțin lapte pe mamelonul ăsta să crească să se mîntuiască la tine mă gîndesc ferugan și la planeta cu fete de gumă mă gîndesc
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12207_a_13532]
-
kefir (nu mă lăsau ienicerii și spahiii să mai respir) cacealma, salcîm, sacîz, cerdac (voiam să-i vin neapărat de hac) sarma, ceauș, caldarîm (dovedeam a mă trage din Rîm) sipet, sarailie, chilipir (mă trezeam recitînd din Shakespeare) haihui, haimana, hamal (ludic valah în port oriental) salamalec, sictir, hatîr - era bairam poetic, nu cîr-mîr... FIUL NOSTRU Sper ca fiul nostru să înmulțească talanții pe care i-am risipit în tranșee, în subterane, în poduri de case boierești, într-un Iași de
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
fronda antipoetică, astfel încât poetul ajungea să invite la "spargerea vitrinelor" de pe marile bulevarde, cerea scuze, într-un loc, pentru cutare "comparație cu steaua", declara că va renunța de atunci încolo să mai evoce gîtul alb al iubitei înlocuindu-l cu hamalul și ținându-și ochii deschiși spre coșurile fabricilor și uzinelor. Nu va fi, așadar, o surpriză regăsirea în presa protestatară, de stînga, a anilor imediat următori, a autorului unor asemenea poezii, care scosese, împreună cu ceilalți "algiști" și două publicații voit
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
fronda antipoetică, astfel încât poetul ajungea să invite la "spargerea vitrinelor" de pe marile bulevarde, cerea scuze, într-un loc, pentru cutare "comparație cu steaua", declara că va renunța de atunci încolo să mai evoce gîtul alb al iubitei înlocuindu-l cu hamalul și ținându-și ochii deschiși spre coșurile fabricilor și uzinelor. Nu va fi, așadar, o surpriză regăsirea în presa protestatară, de stînga, a anilor imediat următori, a autorului unor asemenea poezii, care scosese, împreună cu ceilalți "algiști" și două publicații voit
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
îngrijise cu răbdare și dezinteres. Inima lui a încetat să mai bată la orele 19 și jumătate. El a murit în Hotelul Trinacria, actul său de moarte fiind întocmit de oficiul stării civile din Palermo, în temeiul declarațiilor a doi hamali: Tomaso Federico și Vitrano Vincenzo. Aici, în casa în care a murit, pe zidul din față a fost fixată o inscripție, după cum se poate vedea în fotografie. În afara cuvintelor înscrise aici din interiorul său se aud parcă distinct cuvintele: a
Nicolae Bălcescu - 150 de ani de la moarte by Pavel Petroman () [Corola-journal/Imaginative/14519_a_15844]
-
peste frumoasele și mănoasele câmpii valahe. Soarele ardea foarte puternic, iar în cupeuri era o căldură cruntă, deși ne aflam abia în luna aprilie. (...)Am ajuns, în cele din urmă, la destinație. Ușile fură date de-o parte, iar un hamal cu o înfățișare cam ciudată puse stăpânire pe bagajul meu și pe chitanța mea de garanție. Cât ai clipi, făcu rost și de cufărul meu, ducându-se numaidecât să-l ia de la vagonul de bagaje, iar apoi mă urmă până la
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
dimineața zilei de 23 august 1944, pentru a-i transmite ambasadorului român în Suedia indicațiile privind negocierile de capitulare a României în fața Uniunii Sovietice. Surprins de dramaticele schimbări politice din țară, - urmând îndemnul mamei sale : "mai bine să te faci hamal la Paris, decît să te întorci în țară" - se hotărăște să rămînă în occident și se stabilește în capitala Franței. Aici se află în centrul frămîntărilor legate de organizarea și ajutorarea românilor care, într-un fel sau altul, au reușit
Un om norocos? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Imaginative/14803_a_16128]
-
placentă din/ camera mea merg în portul/ Balcanbalta. colțul de elefant al lunii/ spintecă drumul în urmă se aud/ lăutarii, înainte oamenii fug mereu spre/ bărcile de salvare. pielea nopții are miros de/ pâine arsă și de s(o)are. hamalii cară mâncarea/ învelită în foi de roman ascultând/ povestea ochilor frumoși ai nevestei,/ a ochilor dracului din sticla de băutură". Poezia Roxanei Sicoe-Tirea este precum imaginile formate într-un caleidoscop. Formele se schimbă la cea mai mică rotație, imaginile sunt
Caleidoscop de cuvinte by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10250_a_11575]
-
carnetul în care scriu astăzi. Am treizeci și cinci de ani. Numele meu este Morvan Tonnerre. ș?ț Fără mine, bolnavii ar fi murit de mult de foame. Morarii se tem de mine. Sunt tot șchiop ca dracu și solid ca un hamal, dar am și învățat să fac bilanțul, să țin contabilitatea, să nu mă las furat. Nenorocirea altora este o sursă infinită de nerușinare și abuzuri. Nici celui mai amărât negustor de lemne, dacă vindea la nebuni, nu-i era rușine
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
în care fojgăiesc hoții, prietenii de pahar ajung mai devreme sau mai târziu să se omoare, iar prostituatele au relaxarea luminoasă a practicantelor unei meserii recunoscute de societate, pe deplin onorabile. La Constanța, bogatul stă la taclale cu săracul, icnetele hamalilor din port se aud de departe, iar marinarii străini iau la rând tavernele în cătuare de băutură ieftină și fete frumoase. Blocada este o carte a despărțirii de un anumit mod de viață, patriarhal și pitoresc, expresia artistică a transformărilor
Sfârșitul unei lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10613_a_11938]
-
m-au primit frumos. Tudorică Roznatoschi era șeful U.T.C.-ului iar șeful P.C.R.-ului era Ciuroiu, care a fost și ministrul de externe pe timpul comuniștilor, ambasador la Pekin. Scopul trimiterii mele la Constanța era acela de a organiza tineretul hamalilor din port în U.T.C. și eu am lucrat în Portul Constanța, aproximativ patru ani de zile, câștigam bine ca muncitor. Am fost ales, repede, în Comitetul Sindicatului hamalilor din port. Care era mentalitatea oamenilor privind apariția comunismului în România
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
Scopul trimiterii mele la Constanța era acela de a organiza tineretul hamalilor din port în U.T.C. și eu am lucrat în Portul Constanța, aproximativ patru ani de zile, câștigam bine ca muncitor. Am fost ales, repede, în Comitetul Sindicatului hamalilor din port. Care era mentalitatea oamenilor privind apariția comunismului în România? Eu, personal, am fost recunoscător Partidului Comunist și Armatei Roșii, care ne-a eliberat și m-am dăruit cu trup și suflet muncii de organizare a tineretului comunist și
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
am luat locul întâi la poezie. Mai era unul din fiii unuia dintre președinții sindicatului “Dezrobirea”, Ion Drăgănescu, care, până la urmă a lucrat la “Dobrogea Nouă”. Am refuzat să-i iau locul lui, propus fiind. El a fost colegul meu, hamal cu mine în port, cum era să-i iau locul? Unde ați debutat cu poezii? Cred că la “Dobrogea Nouă” sau “Unirea”. Ce titlu ați dat la prima poezie? “Salut voios de pionier!” Cât timp ați activat la acel Cenaclu
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
spus, “duceți-vă acasă că el nu mai vine:” Cioroiu era ambasador la Pekin, mi-a trimis vorbă să vin la el dar nu m-am dus. Eram al cincilea, ca importanță, față de colonelul de securitate. Aveam un dosar beton; hamal de port, ziarist... “AM FOST TRIMIȘI DE LA CONSTANȚA LA CONFERINȚA DE ÎNFIINȚARE A UNIUNII SCRIITORILOR DIN R. P. R.” Sunteți în legătură cu foștii colegi, ziariști? Foștii mei colegi de ziar au murit, cu toții. Nu știu dacă mai trăiește cineva. De Sf.
Interviu cu poetul Solo Juster. In: Editura Destine Literare by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_373]
-
fost trimis ca șantierist la mina de uraniu din Ciudanovița, unde s-a reprofilat repede în sectorul administrativ. A împărțit salarii, a fost gestionar magazin auto, magaziner, distribuitor de materiale și, în final, merceolog, meserie pe care o descrie plastic: „hamal de lux și cerșetor legal“. După care, s-a și pensionat, conform vârstei legale, „pe 6 martie 1983. Luam pensie cât aveam și salariul, când lucram“. Trei femei Mama sa a fost slovacă, iar tatăl maghiar. El s-a născut
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]
-
o temelie a duratei: "Îți sărut/ plămînii carpato-danubiano-pontici./ Prin ei crește iarbă,/ se primenește iubirea veche// Se prăbușesc catargele genovezilor,/ cînd îți sărut plămînii,/ cînd trag clopotele Europei în schimbare// Ești temelia gropii/ ești indiferență pumnului de țarina/ ești/ speranța -/ hamal în porturile orientale" (Ritual). Generațiile se succed holografic: În toate, doarme fiecare./ Se nasc, în somn,/ fiice, mame, alte fiice./ Nu mai grăim nici noi, nici Nietzsche -/ doar așteptăm, în ascultare,/ să vină Îngerul, să ne ridice" (Așteptare). Așadar viziunea
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
Z. Ornea Destinul lui Panait Istrati a fost, fără îndoială, nefericit. Și, mai ales, de un tragism puțin obișnuit. Născut la Brăila, a practicat, pînă a deveni scriitor, cele mai diverse meserii: băiat de prăvălie, hamal, zugrav, zidar, lăcătuș, lucrător la terasamente, gazetar, servitor, chelner, mecanic, fotograf. Și asta, pînă la 39 de ani cînd, după tentativa de sinucidere din 1921, doi ani mai tîrziu, debutează spectaculos, recomandat și apreciat de Romain Rolland. În cîțiva ani
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]