7 matches
-
redactat sau au copiat Geneza, până la Avraam. După cartea lui Moise, fiii lui Noe (Sem, Ham și Iafet) s-au născut când el avea vârsta de 500 de ani. Aceștia poartă numele a trei popoare ebraice. Astfel, din Ham provin hamiții (africanii negri), din Sem, semiții (popoarele semitice) și din Iafet, iafetiții. Dumnezeu vrea să pedepsească oamenii pentru viața păcătoasă pe care o duceau, în același timp cruțând familia lui Noe, care ducea o viață evlavioasă. Noe, fiind înștiințat, construiește o
Noe () [Corola-website/Science/305045_a_306374]
-
și unitară s-au osificat religia în chipurile simbolice ale zeilor. Prelectorul a trecut apoi la popoarele iranice, coborâtoare din cel aric, dar la care s-a dezvoltat cultul focului și apei dualitatea principiului universului. Apoi a trecut la egipteni (hamiți ) și la popoarele vechi semitice, arătând pretutindenea cum necesitatea psicologică a religiei politeiste se întrupa în chipuri foarte deosebite prin înrîurirea împrejurimei, în India sub impresiunea naturei mărețe, în Egipet sub impresiunea atîrnărei acestui stat de soare, Nil și pământ
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
hamiticilor lui Meinhof (albi mai mult sau mai putin amestecați cu negrii, după M. Cohen). De fapt e vorba doar de o populatie neagră. 5) peul: limba vorbită de peulii pe care Meinhof - chiar și Greenberg - îi caracterizează drept hamitici/hamiți, adică albi civilizatori, dar care sînt de fapt negri că toți ceilalți. 6. wolof: limba constituind un grup împreună cu peul după părerea lui Greenberg, dar vorbită de negri"320. Autorul crede că sesizează existența a doua curente printre africaniști. Primul
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
dintr-o protolimbă unică, formată pe baza a patru exclamații primordiale (sal, ber, yon, rosh). Termenul iafetic provine de la Iafet, al treilea fiu al lui Noe, strămoșul ramurii indo-europene. De la ceilalți fii, Sem și Ham, s-ar trage semiții și hamiții (familia semito-hamită). 241 Deși Émile Benveniste observa că, de pildă, acest complex de trăsături poate fi găsit și în limba takelma, descrisă pe larg de Edward Sapir și plasată de acesta în familia ipotetica a limbilor penutiene. Este o limbă
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
întrebări decât oferă răspunsuri 90. Acceptarea Arabiei (Nejd sau Yemen) ca leagăn și sursă a migrației popoarelor semite nu exclude posibilitatea ca acestea să fi constituit undeva în estul Africii, într-o perioadă mult anterioară, un singur grup uman împreună cu hamiții, iar din această comunitate cei numiți ulterior semiți să fi traversat spre peninsula arabă, probabil prin strâmtoarea Bab-elMandheb. Astfel, Africa pare a fi patria semito-hamiților, iar Arabia leagănul neamului semitic și punctul central din care a pornit răspândirea lor. Semiluna
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
zi, erau acum doar două ovale, ușor bombate, ochi de statuie, fără urmă de iris sau de pupilă. Între cei doi pășeam noi, Negrii, mai sclavi, mai neputincioși, mai umili, mai fascinați decât a fost cineva din neamul nostru vreodată. Hamiți, cușiți, etiopi. Zombies. Legați în lanțuri, torturați, biciuiți de mâini albe ca aripile de molie. Părăsind Coasta de Fildeș pe galioanele împuțiciunii. Umplând minele, bordelurile și gropile comune din cincizeci de regate. Și totuși regi noi înșine, suverani ai dinților
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
cosmic) reprezintă o scară care duce la Cer și pe care urcă șamanii în călătoria lor către înalt, luîndu-și zborul prin acea deschizătură din acoperiș.22 Stâlpul sacru, aflat în mijlocul locuinței, se mai întîlnește în Africa, la populațiile de păstori hamiți și hamitoizi.23 În concluzie, orice locuință se află așezată lângă Axis mundi, pentru că omul religios dorește să trăiască în "Centrul Lumii", cu alte cuvinte în real. Cosmogonie și sacrificiu de construcție O concepție asemănătoare se întîlnește într-o cultură
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]