20 matches
-
de către geți ar fi fot “Dzio” de aici provenind cuvintele “Ziuă” și “Zeu” (Om al Soarelui), “Dumnezeu” (domnitor și divinitate ). [6] Mariana Bendou [7] Limba kabilă este o limbă berberă. Limbile berbere (Berberă: ⵜⴰⵎⴰⵥⵉⵖⵜ Tamazight) formează un grup de limbi hamitice , din familia limbilor hamito-semitice (afro-asiatice), derivate din berbera veche care numără vreo treizeci de varietăți. Berbera posedă propriul său sistem de scriere numit tiffinagh. Se estimează că există astăzi circa 8 milion de vorbitori ai limbii kabile din care 5
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1465846534.html [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
trei familii amintite sunt vorbite și alte limbi indo-europene: În afara limbilor indo-europene sunt reprezentate în Europa și alte câteva familii de limbi, în primul rând, Datorită imigrației din fostele colonii, există și comunități vorbitoare de limbi africane din familia limbilor hamitice, sudaneze, bantu (de pildă, în Franța și Marea Britanie etc) sau a limbilor malaezo-polineziene — de exemplu, în Olanda, Franța, Marea Britanie. În unele orașe occidentale există cartiere populate de vorbitori de limbi din familia sino-tibetană — mai ales chinezi și vietnamezi — de pildă
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
Burundi, povestește despre Cambarantama care a venit din sudul statului Buha. Elementele constitutive rwandeze ale regatului au fost promvate de către coloniștii europeni astfel încât acestea să se potrivească vizuinii acestora conform cărora clasa conducătoare a venit dintr-o regiune cu populație hamitică din nord-vest. Aceasta teorie a continuat să fie dogma principală a statului burundez. Istoricii sunt sceptici în ceea ce privește originea hamitică a etnitei tutsi, dar încă se crede că strămoșii acestora au migrat din nord stabilindu-se în secolul XV pe teritoriul
Istoria Burundiului () [Corola-website/Science/303115_a_304444]
-
de către coloniștii europeni astfel încât acestea să se potrivească vizuinii acestora conform cărora clasa conducătoare a venit dintr-o regiune cu populație hamitică din nord-vest. Aceasta teorie a continuat să fie dogma principală a statului burundez. Istoricii sunt sceptici în ceea ce privește originea hamitică a etnitei tutsi, dar încă se crede că strămoșii acestora au migrat din nord stabilindu-se în secolul XV pe teritoriul de azi al statului Burundi. Primele dovezi ale existenței unui stat Burundi datează din secolul XVI, acesta apărând pe
Istoria Burundiului () [Corola-website/Science/303115_a_304444]
-
limba arabă pe care și-au însușit-o odată cu religia islamică ei vorbesc și limbile berbere. Limbile berbere formează, împreună cu limba egipteană veche (azi limbă liturgică a bisericii copte) o ramură aparte din familia de limbi afro-asiatice, ramură numită odinioară "hamitică". În antichitate au fost cunoscuți sub numele de nubieni, libieni sau mauri și au cunoscut pe rând stăpânirea romană, invaziile vandalilor și cucerirea arabă. Începând cu secolul VII, berberii acceptă treptat islamul și o dată cu acesta limba arabă. De-a lungul
Berberi () [Corola-website/Science/298315_a_299644]
-
Olanda, Spania, precum și de imigranți arabofoni în Marea Britanie, Suedia și alte țări occidentale. Există și o diasporă somaliană și etiopiană în Italia, Franța, Olanda etc. Datorită imigrației din fostele colonii, există și comunități vorbitoare de limbi africane din familia limbilor hamitice, sudaneze, bantu (de pildă, în Franța și Marea Britanie) sau a limbilor malaio-polineziene - de exemplu, în Olanda, Franța, Marea Britanie. În unele orașe occidentale există cartiere populate de vorbitori de limbi din familia sino-tibetană - mai ales chinezi și vietnamezi (de pildă, în
Limbile Europei () [Corola-website/Science/336659_a_337988]
-
milioane kmp., de pe raza a trei continente (Asia, Africa de nord, peninsula Iberică), într-un interval de numai 80 de ani (între 632-711 d.H.). Latura etnolingvistică s-a materializat prin arabizarea rapidă a comunităților nearabe din arealele cucerite (berberi, etnii hamitice, negroide etc.), proces ce a însoțit extensia teritorială și a facilitat în bunămăsură omogenizarea socio-culturală a spațiilor ocupate. Valențele confesionale ale expansiunii au avut reverberații mult mai profunde decât cele etno lingvistice, cultura islamică dovedind o capacitate de contagiune etno-teritorială
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
timp veți primi cea dintâi notiță 1, care va sfârși probabil prin a mă condamna ca un bluff intolerabil - dar, în fine, desinențele ariene se regăsesc aici, n-am ce face... Până acum s-a căutat basca sau o limbă hamitică. Dar să ne întoarcem la oile noastre: mi-e rușine să spun cât de refractară rămâne Suedia la gândirea eliadiană... Pe 19 iulie am vorbit despre dvs. la radio, mai apoi a apărut un articol prost scris pe care vi
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
de limbi (Ethnologue: 374), cea mai studiată după familia indo-europeană, si întinsă din Africa de Nord, Africa Sahariana și Cornul Africii pînă în Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu. Se vorbește și în Europa, în Malta, insula mediteraneană din sudul Siciliei. Glotonimele semitic și hamitic au fost create plecîndu-se de la numele celor doi fii ai lui Noe, Sem și Ham. Fiul lui Sem, Aram, poate fi originea numelui limbii arameene, limba vorbită și de Hristos. Eber, fiul lui Aram, poate fi sursa cuvîntului ebraic.261
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
iar limba arabă, a cincea ca număr de vorbitori pe glob, este limba oficială a Organizației Națiunilor Unite. Cel care a propus numele de semito-hamitică, Friedrich Müller (Grundriss der Sprachwissenschaft, 1876), a vorbit de o ramură semitica și de una hamitica, aceasta din urmă înglobînd grupurile cușitic, berber și egiptean, fără cel ciadic și omotic. Africanistul german Carl Meinhof (1857-1944) a argumentat existența unei familii hamito-semitice nu doar pe criterii lingvistice, ci și filogenetice (V. Die Sprachen der Hamiten, Friedrichsen, Hamburg
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
omotic), dar scoate în afara familiei afro-asiatice grupuri care înainte erau integrate familiei semito-hamitice. Astfel, fulani este reclasificat că atlantic occidental, nilo-hamitic drept nilo-saharian și hotentota în familia khoisan. Joseph Greenberg, asemeni lui Marcel Cohen, respinge existența unei grupări de limbi hamitice, propunînd și nouă denumire de limbi afro-asiatice. Harold Fleming (1969, 1976262) a propus ca limbile omotice să fie considerate o ramură distinctă și nu o subramura în interiorul limbilor cușite. Igor Diakonoff (1996) a propus o diviziune Afroasiatic A (berbera, cușitică
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
antică și copta): limba a Egiptul Antic, vorbită de o populatie care se auto-denumea neagră, dar pe care occidentalii preferă s-o califice drept "arămie" sau chiar albă. 3) berbera: limbi vorbite de albii din Africa de Nord. 4) cușitică: limbi ale hamiticilor lui Meinhof (albi mai mult sau mai putin amestecați cu negrii, după M. Cohen). De fapt e vorba doar de o populatie neagră. 5) peul: limba vorbită de peulii pe care Meinhof - chiar și Greenberg - îi caracterizează drept hamitici/hamiți
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ale hamiticilor lui Meinhof (albi mai mult sau mai putin amestecați cu negrii, după M. Cohen). De fapt e vorba doar de o populatie neagră. 5) peul: limba vorbită de peulii pe care Meinhof - chiar și Greenberg - îi caracterizează drept hamitici/hamiți, adică albi civilizatori, dar care sînt de fapt negri că toți ceilalți. 6. wolof: limba constituind un grup împreună cu peul după părerea lui Greenberg, dar vorbită de negri"320. Autorul crede că sesizează existența a doua curente printre africaniști
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
V i.C., Assuan). Legea iudaica, Talmudul, o parte din cărțile Bibliei (Ezdra, Daniel). A fost limba vorbită de Isus. Aramaic < Aram, fiul lui Sem (> semitic), el însuși fiu al lui Noe. Celălalt fiu al lui Noe se numea Ham (> hamitic). Trei perioade în istoria limbii: veche, medie, modernă. Siriaca veche este folosită astăzi că limba liturgica de maroniții catolici, de catolicii sirieni, de iacobiții sirieni, de nestorieni și alte biserici. Aramaica actuala (arameica, siriacă, aișor) are trei grupe dialectale: siriaca
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
hotentota) Națională în Namibia / N Botswana, Africa de Sud. Astăzi denumirea hotentota, considerată peiorativa, este înlocuită cu khoikhoi sau cu nama (după numele celei mai numeroase populații khoikhoi) familia khoisan, grupul sudafrican; alții o considera un izolat lingvistic sau chiar o limbă hamitica cu influențe boșimane; folosește clicurile cu valoare fonologica în vorbire, de aici numele dat de olandezi: hottentut "bîlbîiala"; clicurile apar numai la inițială și sînt de patru tipuri: labial, dental, cerebral, lateral; limba tonala, silaba are structura vocală + consoana + vocală
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
arab este însă puternic fragmentată atât din punct de vedere teologic, cât și teritorial, numeroasele comunități creștine de diferite rituri fiind dispuse după un adevărat puzzle spațial confesional: comunitatea coptă este grefată pe segmentul vorbitorilor limbii copte derivată din idiomul hamitic al vechilor egipteni și cuprinde aproximativ 5% din populația Egiptului. Este împărțită în două biserici inegale ca pondere: Biserica coptă propriu-zisă cu sediul patriarhal la Alexandria cu un număr estimat între 4 - 5 milioane de credincioși și Biserica coptă-catolică (unită
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
neamuri semitice nomade în jurul anilor 3.500 î.Hr. unde s-au suprapus peste substratul sumerienilor, dând naștere babilonienilor și vestitei lor civilizații. Comunitățile semitice ce s-au îndreptat cam în aceiași perioadă spre nordul Africii s-au mixtat cu populațiile hamitice de aici, dând naștere vechilor egipteni (semito-hamiți). Un al doilea val semitic s-a înregistrat la mijlocul mileniului al III-lea î.Hr., când canaaniții s-au stabilit în vestul Siriei și în Palestina, iar fenicienii pe litoralul levantin. Migrațiile semitice dintre
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
Practic, teritoriile în cauză au ajuns să fie incluse în Califatul Arab și în entitățile desprinse ulterior din acesta, prin ocuparea efectivă și acapararea lor prin expediții proprii în regiuni slab populate inițial (cu populații de alte etnii, semitice ori hamitice, în care nu existau formațiuni statale constituite în momentul penetrării arabe. Din această categorie fac parte marea majoritate a spațiilor ce alcătuiesc astăzi teritoriile naționale ale statelor arabofone atât din Asia de sud-vest, cât și din Africa de nord. b
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
de drepturi colective, mergând până la separarea teritorială, fapt ce crează starea conflictuală cronicizată din statul sudanez. În statele nord-africane, capitalele sunt situate pe litoralul mediteraneean, adică în regiunile locuite de populația majoritară arabă și/sau arabizată, în timp ce minoritățile de etnie hamitică (tuaregii, unele grupuri berbere nomade) sau semito-hamitică se află dispersate în regiunile deșertice centrale și sudice ale acestor state. Uneori, capitala este așezată în regiunea locuită de majoritatea confesională a populației, așa cum se întâmplă înArabia Saudită, unde capitala Riyad a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
brînză de vaci. Lăsînd în urmă brînza, cu dorul ei de ducă, dai peste lista limbilor din care au venit, la prima sau la a zecea transformare, destule din cuvintele azi românești. Între ele, nume ca avestic, berber, coptic, dravidian, hamitic, prakit, trimițînd la feluri de-a vorbi atît de vechi încît nu mai sînt nici cei care au auzit de ele. Așa sînt și unele din cuvintele călătoare, forme de-altădată, din timpul cînd limba mai avea culoare, folosite doar
Drumul brânzei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8641_a_9966]