11 matches
-
fot “Dzio” de aici provenind cuvintele “Ziuă” și “Zeu” (Om al Soarelui), “Dumnezeu” (domnitor și divinitate ). [6] Mariana Bendou [7] Limba kabilă este o limbă berberă. Limbile berbere (Berberă: ⵜⴰⵎⴰⵥⵉⵖⵜ Tamazight) formează un grup de limbi hamitice , din familia limbilor hamito-semitice (afro-asiatice), derivate din berbera veche care numără vreo treizeci de varietăți. Berbera posedă propriul său sistem de scriere numit tiffinagh. Se estimează că există astăzi circa 8 milion de vorbitori ai limbii kabile din care 5 sunt în Algeria. Pentru
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/mariana_bendou_1465846534.html [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
Ebraica (עִברִית) este o limbă semitică - parte din familia de limbi afro-asiatice (hamito-semitice) - vorbită de peste cinci milioane de oameni în Israel și folosită ca limbă rituală și de studii religioase în comunitățile evreiești din lume. În Israel este una din cele două limbi de stat: ebraica, majoritară și araba, minoritară. este considerată „limba
Limba ebraică () [Corola-website/Science/297509_a_298838]
-
stat: ebraica, majoritară și araba, minoritară. este considerată „limba sfântă”, atât a religiei iudaice, cât și a creștinismului, ca limbă a Vechiului Testament. Ebraica este o limbă semitică și aparține unui grup mai larg, cel semitic, al familiei limbilor afro-asiatice (hamito-semitice). Etapele limbii ebraice vechi repetă dezvoltarea limbii scrise și coincide cu apariția textelor clasice. La origine a fost probabil un dialect canaanit, înrudit cu limba feniciană și aflat în uzul triburilor israelite antice. În Biblie apare sub numele de „limba
Limba ebraică () [Corola-website/Science/297509_a_298838]
-
curs litografiat]. Wade, Terence, A Comprehensive Russian Grammar, Revised and updated by David Gillespie, Wiley-Blackwell, Malden-Oxford, 20113. 6.3. MAREA FAMILIE AFRO-ASIATICĂ Denumirea de afro-asiatică (sau afrasiană), propusă în 1950 de Joseph Greenberg, le înlocuiește pe cea de semito-hamitică sau hamito-semitică, frecvent folosite și astăzi. Este o mare familie formată din aproximativ 240 de limbi (Ethnologue: 374), cea mai studiată după familia indo-europeană, si întinsă din Africa de Nord, Africa Sahariana și Cornul Africii pînă în Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu. Se vorbește și
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Friedrich Müller (Grundriss der Sprachwissenschaft, 1876), a vorbit de o ramură semitica și de una hamitica, aceasta din urmă înglobînd grupurile cușitic, berber și egiptean, fără cel ciadic și omotic. Africanistul german Carl Meinhof (1857-1944) a argumentat existența unei familii hamito-semitice nu doar pe criterii lingvistice, ci și filogenetice (V. Die Sprachen der Hamiten, Friedrichsen, Hamburg, 1912). Elevul sau, africanistul Diedrich Westermann a prefigurat în bună măsură clasificarea cvasigeneral acceptată astăzi a lui Joseph Greenberg, realizată în volumele Studies în African
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Antoine (editori), Leș langues chamito-semitiques (afro-asiatiques), vol. 1-2, Ophrys, Paris, 2005, 2006. Naïm Samia, L'Arabe Yéménite de Sanaa, Peeters, Leuven/Paris, 2009. Nöldeke, Theodor, Die semitischen Sprachen. Eine Skizze, C.H. Tauchnitz, Leipzig, 18992. Orel, Vladimir E.; Stolbova, Olga V., Hamito-Semitic Etymological Dictionary. Materials for a Reconstruction, Brill, Leiden, 1995. Owens, Jonathan, A Linguistic History of Arabic, Oxford University Press, Oxford, 2006. Owens, Jonathan (editor), The Oxford Handbook of Arabic Linguistics, Oxford University Press, Oxford, 2013. Pardee, Dennis, The Ugaritic Texts
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
că există o subfamilie benue-kwa ca parte a familiei nigero-congoleze. Mulți lingviști africani acuză faptul că, în realitate, împărțirea limbilor africane are la bază în primul rînd criterii etnice, si nu lingvistice. Astfel, comentînd articolul lui David Cohen despre limbile hamito-semitice din volumul lui J. Perrot, Leș langues dans le monde ancient et moderne, vol. 2, Paris, 1988, ei observa că primul volum este consacrat exclusiv limbilor subsahariene, iar volumul al II-lea se referă la limbile hamito-semitice, chiar dacă unele, cum
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Cohen despre limbile hamito-semitice din volumul lui J. Perrot, Leș langues dans le monde ancient et moderne, vol. 2, Paris, 1988, ei observa că primul volum este consacrat exclusiv limbilor subsahariene, iar volumul al II-lea se referă la limbile hamito-semitice, chiar dacă unele, cum ar fi limbile cușitice, se află la sud de Sahara. Se produce astfel, cred ei, o separare pe criterii rasiale între limbile vorbite de albii din Africa, inclusiv cei cu pielea mai închisă la culoare, si limbile
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
214.22 Urdu 811.29 Limbi indo-europene moarte (nelistate în altă parte) 811.34 Limbi moarte de afiliere necunoscută, vorbite în zona mediteraneană și Orientul Apropiat (cu exceptia semitei) 811.35 Limbi caucaziene 811.361 Limba basca 811.41 Limbi afro-asiatice (hamito-semitice) 811.411.16 Limba ebraica. Specificați fazele prin '0.... Exemplu(e) de combinații: 811.411.16'02 Ebraica biblică, 811.411.16'03 Mishnaic, 811.411.16'04 Ebraica medievală. Rabinica, 811.411.16'08 Ebraica modernă 811.411.21
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
33, 47, 99, 126, 127, 356 semitica 62, 97, 104, 116, 139, 141, 167, 168, 169, 170, 172, 173, 214, 238, 239, 240, 241, 243, 255, 260, 265, 283, 285, 288, 309, 339, 345, proto-~ 167, 169, rădăcina ~ 17 semito-hamitică (hamito-semitică, afro- asiatică v.) 166, 167, 168, 173, 214, 240, 347 semnificant 89, 99, 140, linearitatea ~ului 86 semnificație 12, 28, 33, 34, 47, 99, 127, 168, 356, hermeneutica a ~ei 99 sens 28, 29, 33, 34, 35, 54, 67, 70
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Studi sul Vicino Oriente Antico, Paideia, Brescia, 1994). 265 Adesea comparată cu ablautul german. 266 David Cohen 1968, apud Nadia Anghelescu, op. cît., p. 123. 267 Apud Daniel Barreteau, Dymitr Ibriszimow, Herrmann Jungraithmayr, The vocabulary of death în chadic and hamito-semitic languages, în vol. C. Baroin et alii (editori), Mort et rites funéraires dans le Bassin du lac Tchad, ORSTOM, Paris, 1995, pp. 230-232. 268 V. mai multe amănunte în Limbile lumii..., p. 220. 269 V. supra. 270 Denumirea de uralică
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]