5,969 matches
-
de unde îl privești, cînd tîrg, cînd sat sau, mai degrabă, o dumbravă cu copaci bătrîni printre care se prevăd biserici. Un loc liniștit. Așa e, cu toată forfota lui care azi ne pare lină, și-n cronicile lui Claymoor. Un han în aer liber, unde se mănîncă și se petrece bine. Și totuși. Mai apare la colț de stradă cîte o fiziologie de provințial, se mai nasc superiorități și complexe pe care Dan C. Mihăilescu, de astă dată, le execută scurt
Praznic de tîrgoveți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11272_a_12597]
-
mânăstire, în semn de cinstire a vieții care i-a fost dată pentru a doua oară. Biserica străjuiește cursul Dunării. E un gest urmat în Moldova de ridicarea, pe cheltuiala sa, a monumentului "Victoriei", la Mărășești, operă a sculptorului O. Han. Un altul, într-un mic cimitir din Alsacia, unde prin anii '30 Pamfil Șeicaru a reușit să îngroape osemintele ostașilor români, adunate de prin mormintele răspândite în Franța ale prizonierilor din lagărele organizate de armatele germane de ocupație. O statuie
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
un mic cimitir din Alsacia, unde prin anii '30 Pamfil Șeicaru a reușit să îngroape osemintele ostașilor români, adunate de prin mormintele răspândite în Franța ale prizonierilor din lagărele organizate de armatele germane de ocupație. O statuie a lui O. Han le stă de strajă, reprezentând România. Nimeni nu știe care a fost modelul statuii, scrie René A. de Flers, este mama lui Șeicaru, care orbise și pe care fiul ei o venera ca pe o sfântă." În exil, scrisul i
Fără eufemisme by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14678_a_16003]
-
compromite băile de acizi - dar ce contează, se duce neîntîrziat unde îi spune slujnica. În grădină (iulie 1639). În cameră de două ori. În pivniță, la lumina unui felinar din tablă. În vechea țiglărie. În mansardă de șase ori. La han. Într-o barcă închiriată cu ziua, o dată. Capitolul IV La han. Fereastra se deschide brusc cu un zgomot de tunet. Peste amanții care se iubesc, cade brusc o ploaie de cioburi. Subalternul lui Jakobsz, pe nume Vanlacre, s-a rănit
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
îi spune slujnica. În grădină (iulie 1639). În cameră de două ori. În pivniță, la lumina unui felinar din tablă. În vechea țiglărie. În mansardă de șase ori. La han. Într-o barcă închiriată cu ziua, o dată. Capitolul IV La han. Fereastra se deschide brusc cu un zgomot de tunet. Peste amanții care se iubesc, cade brusc o ploaie de cioburi. Subalternul lui Jakobsz, pe nume Vanlacre, s-a rănit făcînd țăndări ochiurile de geam. Se clatină. Buza îi sîngerează. Scoate
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
înalță pleoapele. Rîde. Îi ia mîna. - Vino, îi spune ea. - Nu, spune el. O privește. Apoi, cu capul, face semn că nu. Fuge. Capitolul VII Meaume fuge, a fugit. A plecat din Mainz. Douăzeci de zile a rămas într-un han de pe celălalt mal al Rinului, fără să scoată nasul afară, găzduit împreună cu alți șase bărbați într-un soi de grajd. Douăzeci de zile de suspine înăbușite, dormind în fîn și în mirosul greu. Apoi a plecat mai departe, a trecut
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
Trei surprize de interpretare am descoperit în studiul-prefață semnat de Eugen Simion, plin de sugestii de direcție în critica literară, în special, și în cercetarea umanistă, în general. Astfel, propune spre meditație Căldură mare, ca argument mai convingător decât La hanul lui Mânjoală pentru susținerea ideii realismului caragialian, creator de fantastic. Compune o demonstrație pe tema "reveriei gastronomice" în opera lui Caragiale. Tema este desprinsă din "discursul gurmand" la Huysmans și Proust, propus de Jean-Pierre Richard și, prin extindere, de la mult
Integrala Caragiale (I) by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14954_a_16279]
-
Adriana Bittel La Hanul cu Tei și șaua-i verde La lansarea postului T.V. România Cultural s-a adunat, într-o "locație" originală - curtea consignațiilor de la Hanul cu Tei - atîta lume, încît ansamblul vînzolit de corp-la-corpuri în mișcare îți dădea amețeli, dar și coate
Actualitatea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15276_a_16601]
-
Adriana Bittel La Hanul cu Tei și șaua-i verde La lansarea postului T.V. România Cultural s-a adunat, într-o "locație" originală - curtea consignațiilor de la Hanul cu Tei - atîta lume, încît ansamblul vînzolit de corp-la-corpuri în mișcare îți dădea amețeli, dar și coate, brînciuri, călcături pe bombeu. Veniseră la eveniment mulți actori cu voci sonore (unele rămase în memorie de la recitări omagiale sub Portret), scriitori, plasticieni
Actualitatea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15276_a_16601]
-
lui Vasile Grigore, iar de mai bine de trei ani este o prezență constantă și discretă a sălilor de expoziții. Acum se găsește la cea de-a doua sa personală, deschisă cu puțină vreme în urmă în minuscula galerie de la Hanul cu Tei. Prima observație care se poate face, pornind de la lucrări, este aceea că Mirela Dimcea, deși se află abia la începuturile carierei, nu își trădează în nici un fel contextele formației și nu pare din cale-afară de receptivă la somațiile
O revoluție de catifea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15434_a_16759]
-
în ea fragmente din texte arhicunoscute ale scriitorului respectiv și că doar acestea vor fi comentate (într-o manieră mai mult sau mai puțin inovatoare). Nu. încă în primul subcapitol, Cornel Ungureanu include o proză demult uitată a lui Slavici: Hanul ciorilor, alegere pe deplin justificată de influența pe care a exercitat-o asupra Hanului lui Mînjoală. Mai apare apoi un fragment din Din bătrâni. Narațiune istorică. Volumul II. Manea, urmat de un fragment din romanul Cel din urmă armaș. Selectarea
De la Mara la evrei and maghiari () [Corola-journal/Journalistic/14374_a_15699]
-
fi comentate (într-o manieră mai mult sau mai puțin inovatoare). Nu. încă în primul subcapitol, Cornel Ungureanu include o proză demult uitată a lui Slavici: Hanul ciorilor, alegere pe deplin justificată de influența pe care a exercitat-o asupra Hanului lui Mînjoală. Mai apare apoi un fragment din Din bătrâni. Narațiune istorică. Volumul II. Manea, urmat de un fragment din romanul Cel din urmă armaș. Selectarea acestor texte e dictată de intenția lui Ungureanu de a face cunoscute și eventual
De la Mara la evrei and maghiari () [Corola-journal/Journalistic/14374_a_15699]
-
lor dreptul să ucidă niște oameni, cerând să li se aprobe o listă de 11.000 familii din cutare categorie, apoi 2600 persoane, apoi alte 11.000 din altă categorie etc. Bineînțeles, Moscova a aprobat". Regele asirian Sargon și Gingis Han ar fi invidioși pe discipolii lor moderni. Caracteristicele sistemului sunt structurile duble și secretomania. Pe de o parte existau structurile guvernamentale care trebuia să dea impresia de voință de colaborare cu celelalte state, să organizeze buna funcționare a învățământului și
Vladimir Bukovski în România by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14455_a_15780]
-
n-ar trebui publicate fără adnotări, iar traducerile ar merita să treacă de simpla transpunere. Si în cazul acestui volum ar fi fost de îndreptat scăpări precum: "își adusese aportul ""(p.30) "în martie 680 î. Hr. fondatorul primului regat bulgar, hanul Asparuh, a pierdut o bătălie împotriva împăratului Bizanțului, Constantin al IV-lea (p.57), "oameni îmbrăcați în haine occidentale ieftine și femei ascunse în spatele perdelelor negre" (p.118 - or fi femeile altceva decât oameni, dar nici geamuri") ș.a.m.d.
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]
-
o etern tristă, aproape umană, rapiță caragialiană. Toate argumentele construite în jurul unicității noastre naționale, tocite și deformate în discursuri naționaliste, sînt puse în slujba susținerii candidaturii județului Vaslui în structurile Nord-Atlantice. Generalii N.A.T.O. sînt cazați lingă oraș, la motelul "Hanul Victoriei" de la Podu-înalt, "nu departe de locul istoric unde Ștefan cel Mare y compris Sfînt, spre a-și asigura o retragere liniștită, tacticoasă, spre Suceava, îi zdrobise literalmente pe turci". în altă parte, inscripția de pe marginea drumului amintește că "în locul
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
de neconceput. Iată dar care pare să fi fost "visul român" acum trei veacuri. Să se fi schimbat el în cursul istoriei? Literatura ce avea să vină nu o dovedește. Cel mai dorit lucru rămâne "veselirea" în lunci, codri, sate, hanuri, cafenele, casa bunicilor, "mânăstire maici"... și întotdeauna mecanismul norocului înșelător se repetă, căci vine un trimis al istoriei, se taie capete, se ridică în prăjini și se aruncă în mare... Să se fi schimbat "visul român" astăzi? Rămâne de văzut
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
a privi pe ediția veche, formulam judecățile la fel. Munca n-a fost prin aceasta mai ușoară." "Ediția veche" este ediția princeps, în cinci volume: (1934), avînd reprodusă pe copertă masca mortuară a poetului, opera în bronz a sculptorului O. Han. Volumul a fost publicat la Editura "Cultura Națională". Celelalte au apărut în Fundația pentru Literatură și Artă "Carol II", cu următoarea frecvență: II și III în 1935, IV și V în 1936. La acest proces de rescriere se referă Ileana
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
un singur loc, unde am comandat cea mai scumpă bere, Corona, mexicană. La orele douăzeci, când părăseam localul, încă douăzeci la sută din alegători, într-un iureș năpraznic, de soiul aceluia care i-a dat peste cap pe Baiazid, pe hanul tătar, pe cine n-ai gândit, în fine, luaseră cu asalt secțiile de votare. Fiecare cu dublul lui, îmi ziceam, acuma când Europa era salvată, în zona ei cea mai estică. Și mi l-am închipuit pe dublul președintelui Ion
În competiție cu dublul meu by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13394_a_14719]
-
elogioase și portrete sau inițiind chiar la Teatrul Național din București o „Săptămână Caragiale”. Cel mai frumos omagiu adus rămâne publicarea unei antologii de proză caragialiană de către cei de la Conservatorul, cuprinzând titluri cum ar fi O făclie de Paști, La hanul lui Mânjoală, Două lozuri, Telegrame, Amicul X..., Între două povețe, Cănuță, om sucit ș.a. Chiar și când Caragiale omul părăsește țara, Caragiale personajul nu dispare din presa vremii. Cel mai fidel ziar care îl menține aproape în conștiința publicului este
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
ele, prezentă prevalent în cadrul expoziției sale de la Muzeul Literaturii din 1999, privește relația directă dintre limbaj și un anumit pretext formal, în speță chipul uman redus la o schemă aproape abstractă, iar cea de-a doua, evidențiată în expoziția de la Hanul cu Tei, se referă la resursele și la energiile interne ale culorii, la capacitatea ei de a organiza structuri și de a se ridica la semnificație. Preocupată vizibil de acest potențial ascuns al culorii și al limbajului, pictorița, care a
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
la care aveau acces și oameni mai puțin înstăriți, cărora prosperul doctor nu le cerea bani pentru consultație. Un străbunic al lui Sergiu Stoicescu fusese marele moșier Fotescu, de la Câmpina, proprietar de munți în regiunea Sinaia-Poiana Țapului, la al cărui han, de la Poiana Țapului, poposeau Regina Elisabeta și Regele Carol I, când mergeau la Cascada Urlătoarea. Sergiu era văr cu Ana Stoicescu, talentata pianistă, care a studiat la Paris, cu Alfred Cortot, dar nu și-a putut folosi talentul și Cotty
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
care ne apropie? 27 septembrie Etapa de astăzi a fost mai puțin anevoioasă decît cele care au precedat-o. După patru zile pe drumurile suitoare ale munților Taurus, cu trecători adesea înguste, primejdioase, am ajuns pe platoul Anatoliei; și după hanuri prost ținute, infestate de soldățoi ieniceri, avînd în principiu sarcina de a ne apăra de bandiții de drumul mare, dar a căror prezență, în loc să ne liniștească, ne silea să ne închidem în încăperile noastre, am avut norocul să nimerim într-
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
ținute, infestate de soldățoi ieniceri, avînd în principiu sarcina de a ne apăra de bandiții de drumul mare, dar a căror prezență, în loc să ne liniștească, ne silea să ne închidem în încăperile noastre, am avut norocul să nimerim într-un han convenabil, frecventat doar de negustori în trecere. Bucuria ne-a fost însă întunecată cînd hangiul ne-a adus la cunoștință niște zvonuri dinspre Konya, cum că orașul ar fi căzut pradă ciumei, iar porțile sale ar fi închise călătorilor. Oricît
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
se molipsește, ca și modelul lui, de limbajul înflorat al lui Quijote și-i servește vreo două discursuri parodice pe măsură. În celălalt volum, călătorul are drept tovarăș pe Pisicuța, o iapă la fel de costelivă ca și Rosinanta. Drumeții merg pe la hanuri și stîne în care descoperim ușor cîte o notă din Caragiale (cu hangițele lui malefice) ori din Sadoveanu (ciobani sculpturali printre picioarele cărora se vede panorama munților, haiduci moderni și călugări plesnind de sănătate). E greu de uitat părintele Ghermănuță
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13859_a_15184]
-
fost ales Domn. Apoi, în 1702, înalță și un palat, pentru cel de al doilea fiu al său, Ștefan. Dar după moartea tragică a Domnului și a fiilor săi, în 15 august 1714, palatul este devastat, jefuit și transformat în han. Pentru o sută și ceva de ani totul cade în paragină, până când o serie de boieri și domnitori din familia Bibescu încep, după 1830 și până la începutul veacului următor, să facă unele reparații la biserică și la palat. Dar lucrări
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]