81 matches
-
titlul de Cetățean de Onoare al orașului Craiova. Gatzel, devenită după căsătorie Roxana Han, a rămas la Silcotub până în 2006, când Gheorghe Tadici a fost numit antrenor la Oltchim și a plecat la Râmnicu Vâlcea însoțit de cele mai bune handbaliste ale sale. Revenită la Oltchim, Roxana Han a câștigat Cupa Cupelor EHF și Trofeul Campionilor în 2007, a jucat două semifinale și o finală a Ligii Campionilor EHF, și a câștigat numeroase trofee pe plan intern. Han nu a fost
Roxana Han Gatzel () [Corola-website/Science/316146_a_317475]
-
SCM Craiova. Iulia Zaremba a fost convocată la echipa națională a Ucrainei în 2011, la meciurile de baraj pentru Campionatul Mondial, dar Ucraina nu s-a calificat, fiind învinsă de Islanda. Iulia Zaremba este considerată una din cele mai frumoase handbaliste din Liga Națională. Întrebată, în august 2014, dacă ar interesa-o o carieră în lumea modei, Zaremba a negat, declarând că este prea timidă.
Iulia Zaremba () [Corola-website/Science/336618_a_337947]
-
pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns apoi la 16 jucătoare cu care s-a atacat etapa finală de omogenizare și pregătire. Astfel, în final, Maria Bosi-Igorov a fost selectată să facă parte din națională de 14 handbaliste a României care a obținut locul patru la Jocurile Olimpice de vară din 1976, desfășurate la Montreal. Ea a jucat în toate cele cinci meciuri și a înscris treisprezece goluri. În 1978, Maria Boși se transferă la Constructorul Baia Mare, echipa antrenată
Maria Bosi () [Corola-website/Science/329065_a_330394]
-
Jocurile Olimpice de vară din 1976, desfășurate la Montreal. Ea a jucat în toate cele cinci meciuri și a înscris treisprezece goluri. În 1978, Maria Boși se transferă la Constructorul Baia Mare, echipa antrenată de Constantin Popescu. Având în componență și alte handbaliste importante precum Elisabeta Ionescu sau Hilda Hrivnak-Popescu, echipa din Baia Mare ajunge în finala Cupei României în 1978 și devine vicecampioana națională în 1979. Maria Boși Igorov a fost componentă a echipei României care s-a clasat pe locul șapte la
Maria Bosi () [Corola-website/Science/329065_a_330394]
-
goluri; Cristina Neagu (2015), 63 de goluri; Luminița Huțupan (2000), Valentina Elisei (2008), Cristina Neagu (2010), Cristina Neagu (2014) Simona Gogîrlă (2000), 68 de goluri Cristina Neagu (2010), 53 de goluri Lotul oficial lărgit al echipei României cuprinde 30 de handbaliste. Componentă acestui lot poate fi consultată pe pagina oficială a Federației Române de Handbal. Lotul convocat de antrenorul Ambros Martín pentru Campionatul European din Suedia: În cea mai mare parte, informațiile sunt preluate din enciclopedia de handbal intitulată „Istoria jocului
Echipa națională de handbal feminin a României () [Corola-website/Science/314280_a_315609]
-
din 2014 (locul 9) Antrenori: Gheorghe Tadici, Florentin Peră, Bogdan Burcea Campionatul Mondial din 2015 (locul 3) Antrenori: Tomas Ryde, Costică Buceschi Jocurile Olimpice din 2016 (locul 9) Antrenori: Tomas Ryde, Costică Buceschi Din echipa României au făcut în trecut parte handbaliste care au fost ulterior naturalizate și au jucat pentru alte echipe naționale. De asemenea, o handbalista care a jucat anterior pentru altă țară, dar apoi a evoluat pentru echipa națională a României.
Echipa națională de handbal feminin a României () [Corola-website/Science/314280_a_315609]
-
pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns apoi la 16 jucătoare cu care s-a atacat etapa finală de omogenizare și pregătire. Astfel, în final, Viorica Ionică a fost selectată să facă parte din naționala de 14 handbaliste a României care a obținut locul patru la Jocurile Olimpice de vară din 1976, desfășurate la Montreal. Ea a jucat în toate cele cinci meciuri. Viorica Ionică a mai făcut parte din selecționata României care s-a clasat pe locul șapte
Viorica Ionică () [Corola-website/Science/328203_a_329532]
-
în majoritate covârșitoare din eleve și avea în componență o singură muncitoare. În 1975, majoritatea componentelor erau foste eleve ale Școlii Sportive Piatra Neamț care au fost angajate la Combinatul de Fibre Sintetice Săvinești, astfel încât, pentru prima dată, două treimi dintre handbaliste erau angajate ale uzinei. Echipa a câștigat în mod constant Campionatul Județean și a jucat meciuri de baraj, dar abia în 1976 a reușit să promoveze în Seria I a fostei Divizii B, actuala Divizie A. Începând din 1979, echipa
AS FibrexNylon Săvinești (handbal feminin) () [Corola-website/Science/333572_a_334901]
-
pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns apoi la 16 jucătoare cu care s-a atacat etapa finală de omogenizare și pregătire. Astfel, în final, Elisabeta Ionescu a fost selectată să facă parte din naționala de 14 handbaliste a României care a obținut locul patru la Jocurile Olimpice de vară din 1976, desfășurate la Montreal. Ea a jucat în toate cele cinci meciuri. Elisabeta Ionescu fost chemată pentru prima dată în 1971 la echipa națională a României, pentru care
Elisabeta Ionescu () [Corola-website/Science/328197_a_329526]
-
4 septembrie 2012, Federația Română de Handbal a anunțat cele patru echipe naționale care vor participa la competiție. Acestea au fost Ungaria, Ucraina și două selecționate ale României, denumite România A și România B. România a participat cu 32 de handbaliste, care au fost împărțite în două selecționate, A și B. Unele jucătoare au făcut parte doar din echipa A, iar altele doar din echipa B, însă au existat și handbaliste care au jucat pe rând în ambele echipe, în funcție de meci
Trofeul Carpați (handbal feminin) - Ediția a 45-a () [Corola-website/Science/336997_a_338326]
-
A și România B. România a participat cu 32 de handbaliste, care au fost împărțite în două selecționate, A și B. Unele jucătoare au făcut parte doar din echipa A, iar altele doar din echipa B, însă au existat și handbaliste care au jucat pe rând în ambele echipe, în funcție de meci. România A a fost antrenată de Gheorghe Tadici, iar România B de Bogdan Burcea și Florentin Pera. Ungaria a participat cu o echipă formată din 15 handbaliste. Ucraina a participat
Trofeul Carpați (handbal feminin) - Ediția a 45-a () [Corola-website/Science/336997_a_338326]
-
au existat și handbaliste care au jucat pe rând în ambele echipe, în funcție de meci. România A a fost antrenată de Gheorghe Tadici, iar România B de Bogdan Burcea și Florentin Pera. Ungaria a participat cu o echipă formată din 15 handbaliste. Ucraina a participat cu o echipă formată din 15 handbaliste. Partidele s-au desfășurat pe durata a trei zile, 5, 6 și 7 octombrie 2012, în Sala „Antonio Alexe” din Oradea. Biletele au fost puse în vânzare în rețeaua Eventim
Trofeul Carpați (handbal feminin) - Ediția a 45-a () [Corola-website/Science/336997_a_338326]
-
ambele echipe, în funcție de meci. România A a fost antrenată de Gheorghe Tadici, iar România B de Bogdan Burcea și Florentin Pera. Ungaria a participat cu o echipă formată din 15 handbaliste. Ucraina a participat cu o echipă formată din 15 handbaliste. Partidele s-au desfășurat pe durata a trei zile, 5, 6 și 7 octombrie 2012, în Sala „Antonio Alexe” din Oradea. Biletele au fost puse în vânzare în rețeaua Eventim și la sala orădeană și au costat 10 lei/zi
Trofeul Carpați (handbal feminin) - Ediția a 45-a () [Corola-website/Science/336997_a_338326]
-
nouă sezoane, s-a transferat la Le Havre în 2012, în cadrul unui schimb cu Livia Martins Horacio. În aprilie 2013, ea și-a prelungit până în 2015 contractul cu clubul normand, unde s-a impus drept una din cele mai bune handbaliste pe postul de pivot din Franța. La finele sezonului 2013, Landre a fost desemnată cel mai bun pivot din campionatul francez, distincție cu care a fost recompensată și în 2014. În primăvara lui 2014, handbalista a fost pentru prima dată
Laurisa Landre () [Corola-website/Science/334532_a_335861]
-
pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns apoi la 16 jucătoare cu care s-a atacat etapa finală de omogenizare și pregătire. Astfel, în final, Rozália Soós a fost selectată să facă parte din națională de 14 handbaliste a României care a obținut locul patru la Jocurile Olimpice de vară din 1976, desfășurate la Montreal. Ea a jucat în patru din cele cinci meciuri și a înscris zece goluri. Cu cele zece goluri marcate pentru reprezentativă României, Soós a
Rozália Soós () [Corola-website/Science/328209_a_329538]
-
acesta în Comisia Tehnică a FRF. S-a născut în Râmnicu Vâlcea, fiind al treilea din cinci copii. Provine dintr-o familie de sportivi cu un frate mai mare, Iulian, care a fost handbalist și arbitru, și alte trei surori, handbaliste. Surorile mai mari, Monica și Maria, au jucat la Oltchim Râmnicu Vâlcea și Tolouse, iar sora cea mică, Luiza, a jucat pentru Rapid. A fost impresariat de Dumitru Tudor și Traian Gherghișan. Are studii medii și a urmat cursurile Universității
Victoraș Iacob () [Corola-website/Science/300714_a_302043]
-
pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns apoi la 16 jucătoare cu care s-a atacat etapa finală de omogenizare și pregătire. Astfel, în final, Doina Furcoi a fost selectată să facă parte din naționala de 14 handbaliste a României care a obținut locul patru la Jocurile Olimpice de vară din 1976, desfășurate la Montreal. Ea a jucat în patru din cele cinci meciuri și a înscris șase goluri. Doina Furcoi fost chemată pentru prima dată în 1968 la
Doina Furcoi () [Corola-website/Science/328205_a_329534]
-
pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns apoi la 16 jucătoare cu care s-a atacat etapa finală de omogenizare și pregătire. Astfel, în final, Petruța Băicoianu-Cojocaru a fost selectată să facă parte din naționala de 14 handbaliste a României care a obținut locul patru la Jocurile Olimpice de vară din 1976, desfășurate la Montreal. Ea a jucat în toate cele cinci meciuri. Petruța Băicoianu-Cojocaru fost chemată pentru prima dată în 1967 la echipa națională a României, pentru care
Doina Cojocaru () [Corola-website/Science/328226_a_329555]
-
să constituie o minoritate aproape invizibilă, aflată sub continua amenințare a sistemului comunist. După 1989-1990, Articolul 200 a rămas în vigoare o perioadă, când au loc foarte multe abuzuri față de membri ai comunității gay, cele mai răsunătoare fiind cazurile fostei handbaliste Mariana Cetiner și al cuplului Ciprian Cucu-Marian Mutașcu din Sânnicolau Mare. În iulie 1994, Curtea Constituțională a recunoscut că legile împotriva homosexualității sunt o încălcare a drepturilor omului, declarându-le neconstituționale. În ciuda acestui fapt, în noiembrie 1996, toate barurile, cluburile
Drepturi LGBT în România () [Corola-website/Science/303420_a_304749]
-
pregătire și din campionatul intern, iar lotul a fost restrâns apoi la 16 jucătoare cu care s-a atacat etapa finală de omogenizare și pregătire. Astfel, în final, Christine Metzenrath-Petrovici a fost selectată să facă parte din naționala de 14 handbaliste a României care a obținut apoi locul patru la Jocurile Olimpice de vară din 1976, desfășurate la Montreal. Ea a jucat în patru din cele cinci meciuri și a înscris trei goluri. Christine Metzenrath-Petrovici fost chemată pentru prima dată în 1967
Christine Petrovici () [Corola-website/Science/331051_a_332380]
-
de onoare unor sportivi, antrenori și arbitri originari din orașul de pe Bega, printre care și Christinei Petrovici. Constantin Pilică Popescu, cel mai titrat antrenor din handbalul feminin românesc, a inclus-o pe Christine Metzenrath-Petrovici într-o echipă ideală care cuprinde handbaliste din România din toate timpurile.
Christine Petrovici () [Corola-website/Science/331051_a_332380]
-
a decis să plece, Dmitrieva și unele colege ale ei s-au transferat în al doilea centru handbalistic important al Rusiei, Volgograd. Daria avea 14 ani când a luat această decizie, în 2009. Dmitrieva și Anna Viahireva au fost considerate handbaliste de mare viitor la Campionatul European pentru Tineret din 2013. Ea a fost votată al doilea cel mai bun coordonator de joc la categoria junioare în sezonul 2013/2014 de către fanii Handball-Planet.com, după Deborah Nunes.
Daria Dmitrieva () [Corola-website/Science/332470_a_333799]
-
fost anunțată pe 9 noiembrie 2015. Pe 21 noiembrie 2015, Simone Böhme a înlocuit-o pe Anne Mette Pedersen din cauza unei accidentări minore, deși Pedersen era probabil aptă de joc. Pe 25 noiembrie 2015, echipa a fost redusă la 17 handbaliste. Pe 29 noiembrie 2015, echipa a fost redusă la 15 jucătoare, lăsându-se un loc liber. Pedersen a fost din nou inclusă pe 5 decembrie 2015. Pe 7 decembrie, Lotte Grigel a trebuit să se retragă din cauza unei accidentări serioase
Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2015 - Echipele () [Corola-website/Science/335281_a_336610]
-
serioase, iar Anna Sophie Okkels a fost anunțată drept înlocuitoare. Pe 17 decembrie, Mette Iversen Sahlholdt a înlocuit-o pe lista de 16 pe Anna Sophie Okkels, din cauza unei accidentări minore a Sandrei Toft. În final, echipa a cuprins 16 handbaliste, la care s-au adăugat cele două rezerve aduse la echipă în perioada competiției. Echipa a cuprins 16 handbaliste, la care s-au adăugat două rezerve aduse la echipă în perioada competiției. O a 17-a jucătoare a fost anunțată
Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2015 - Echipele () [Corola-website/Science/335281_a_336610]
-
pe lista de 16 pe Anna Sophie Okkels, din cauza unei accidentări minore a Sandrei Toft. În final, echipa a cuprins 16 handbaliste, la care s-au adăugat cele două rezerve aduse la echipă în perioada competiției. Echipa a cuprins 16 handbaliste, la care s-au adăugat două rezerve aduse la echipă în perioada competiției. O a 17-a jucătoare a fost anunțată pe 16 noiembrie 2015. În final, echipa a cuprins 16 handbaliste. O a 17-a jucătoare a fost anunțată
Campionatul Mondial de Handbal Feminin din 2015 - Echipele () [Corola-website/Science/335281_a_336610]