84 matches
-
vorbitori încă de pe la Ghencea, lagăr de triere de lângă București, ocazie cu care l-am cunoscut în ianuarie 1952 pe Nicolae Batzaria, cel care imi luminase copilăria cu poveștile sale. Fost senator și ministru în Imperiul Otoman, ‘Moș Nae’, creatorul lui Haplea, era un om de o cultură deosebită. Bolnav de stomac, mi-a murit, aș zice, în brațe, eu îngrijindu-l după putință... La Canal (Capul Midia, cunoscut ca “lagăr de exterminare”), am gasit deîndată vorbitori de germană: ambasadorul României în
INTERVIU CU CLAUDIU MATASA, CONSUL ONORIFIC AL ROMANIEI IN STATUL FLORIDA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_claudiu_matasa_consul_onorific_al_romaniei_in_statul_florida.html [Corola-blog/BlogPost/356971_a_358300]
-
capul în toate părțile de parcă aș fi avut un infinit de sâni. Tot timpul îi prindeam căpșorul și-l apropiam de piept, altfel stăteam câteva minute bune să aștept să tot caute el pieptul și cum îl prindea era un haplea scandalagiu. Era ceva ce nu se compară cu nimic în lumea asta umană. Râdea de numa numa și mama, pe lângă noi mereu. Și tata venea să asiste de multe ori. Râdeau cu lacrimi dragii de dânșii. Andrei era mai finuț
MĂ ȚESE TIMPUL ÎN TÂMPLA TA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1456081499.html [Corola-blog/BlogPost/370081_a_371410]
-
ceva ce nu se compară cu nimic în lumea asta umană. Râdea de numa numa și mama, pe lângă noi mereu. Și tata venea să asiste de multe ori. Râdeau cu lacrimi dragii de dânșii. Andrei era mai finuț, dar tot haplea. Acum că ai dat și tu drumul la bila ta, ai grijă de ea. Ține-o curată și în mișcare. Prospețimea-i semnul iubirii în tainele firii. Ce faci copilă? Îndoi umbre să le pun la uscat. Cârlige? Nu e
MĂ ȚESE TIMPUL ÎN TÂMPLA TA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1456081499.html [Corola-blog/BlogPost/370081_a_371410]
-
Podlovschi, Gabriel Croitoru, Florin Ionescu Galați, Ilian Gârneț, Aura Twarowska, Teodor Ilincăi, Cristian Mogoșan, Irina Iordăchescu, Sergi Gimenez Carreras, Sorina Munteanu, Iulia Merca, Katarzyna Dondalska, Ștefan Ignat, Ana Maria Donose, Cristina Anghelescu, Ioana Cristina Goicea, Raluca Ouatu, Tina Munteanu, Horea Haplea, Ingmar Anthony Lazar, Cristian Sandrin, Ioana Ilie, Laura Nicorescu, Anna Mirescu, Katarzyna Dondalska, Natalia Konik, Wictor Kociuban, Piotr Banasic, Alessandro Safina sau Corul Național de Cameră Madrigal. Constantin Grigore a primit numeroase premii și distincții - ca șef de promoție al
Concert Orchestra de Cameră Radio, la Sala Radio. Dirijor, Constantin Adrian Grigore by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105943_a_107235]
-
am trei sumare făcute de trei oameni celebri: unul făcut de Vladimir Streinu, alt sumar făcut de Al. Philippide și celălalt de George Ivașcu. El mi-a zis odată, cu o mare simpatie: “George, știi cum ești tu? Ca un haplea genial”. Împerecherea de cuvinte îmi plăcuse, chiar nu m-am simțit deranjat. Așa că, nu am publicat nicio poezie și nici prozulițele astea. Sigur, din aceleași motive, ale unei eterne anarhii interioare, determinată de condiția material mizerabilă. Pe urmă s-a
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/_george_ivascu_a_vrut_sa_f_gabriel_dragnea_1369510811.html [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
din flux și la zi pe strada evidențiaților ai dreptul să vrei-vrii aură pe pământ cap de cal flămând corecție de ziduri zugrăvite taci ca-n filmul celălalt teatrem dinulescian * îmi cerusei carapacea rarița grătăruită de-o paranoia crăpată modelelor haplea gândac refuzându-și compania ce vă țistuiți clopoței n-ai scoate ochii leului de pluș cum nu te-ar hipnotiza beculețele oarece comando în scris blajine bulevardisme de nu și țigănești erai curioasă de societate dumnezeirea morților peste viețile rămașilor
POSTHIND (1) – SCRISUL ÎN SINE (POEME) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/george_anca_1479626141.html [Corola-blog/BlogPost/340072_a_341401]
-
1954) Albă Iulia, str. Energiei, nr. 14, bl E1,ap.11 țel: 0258/825029; 0744572920 23085 GORDITA CARMEN MARIA (n. 1977) Albă Iulia str. Septimius Severus, nr 41, bl TOP 7 et 1, ap 6 țel: 0258/819711; 0729808451 25004 HAPLEA NICOLETA (n. 1971) Albă Iulia, B-dul Regele Carol I, nr 113 țel: 0258/813634; 0745822319 11154 HERLEA SIMION (n. 1960) Sebeș, str. Uniri, Nr. 2, jud. Albă țel: 0258/732286; 0258/731532 17459 HORSIA LUCRETIA (n. 1949) Samiclaus, str. Pompierilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
lui Chemico). Pentru a dragoste pentru care intervenise, poveștile sale. Fost senator și limita coroziunea oțelului inoxidabil, făcea parte din spuma societății ministru în Imperiul Otoman, ‘Moș Stamicarbon introducea în reactor vieneze care pe atunci se comporta, Nae’, creatorul lui Haplea, era un oxigen în scopul de a regenera cel puțin întru cultură, ca și cum încă om de o cultură deosebită. Bolnav continuu stratul protector de oxid de ar mai fi fost capitala uriașului de stomac, mi-a murit, aș zice, în
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
glosând în jurul unei entități abstracte, Nath. A murit la 2 septembrie 1962, la Tecuci în casa ei din strada George Coșbuc. Traduceri vol I, „Prichindel închide ochii, București, 1925 vol II, „Privighetoarea și alte povestiri, București, 1926 vol III, „Ionică Haplea și alte povestiri, București, 1926 vol IV, „Lebedele și alte povestiri, București, 1927 vol V, „Zâna ghețurilor, București, 1928 vol VI, „Grădina raiului și alte povestiri, București, 1928 vol VII, „Tovarășul călătorului, București, 1929 vol VIII, „O poveste din țara
Natalia Negru () [Corola-website/Science/310717_a_312046]
-
anul 1920, caricaturistul "Aurel Petrescu" realizează "primul desen animat românesc", numit ""Păcală în Lună"". Acesta nu s-a păstrat însă. Cel mai vechi film românesc de animație care a ajuns până la noi este cel creat în 1927 de către "Marin Iorda": ""Haplea"". De-a lungul istoriei "filmului românesc" s-au mai remarcat și alții, dar cel care aduce renume mondial "animației românești" este Ion Popescu-Gopo, părintele "Omulețului". "Omulețul" care prin "Scurtă istorie" obținea în 1957 la Festivalul Filmului de la Cannes ""Marele Premiu
Film de animație () [Corola-website/Science/300055_a_301384]
-
filmul "„Ecaterina Teodoroiu”" în care apar înregistrări filmate în timpul primului război mondial cu marile personalități ale epocii precum și "mama Ecaterinei Teodoroiu" în rol propriu. Producțiile sunt realizate în studiourile din Viena. Alte filme din această perioadă: "„Gogulică C.F.R.”" (1929) - neterminat, "„Haplea”" (Animație Marin Iorda) în 1928 - primul desen animat românesc ce s-a păstrat în arhivă ( A.N.F.). Realizarea acestor producții de film din punct de vedere tehnic a fost foarte dificilă. Dacă un aparat de filmat se putea găsi pe la
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
pe Dimitrie Paciurea și Frederik Storck. Profesând de nevoie gazetăria, Iordache a oscilat între proza cotidiană și desen. În anul 1924, odată cu lansarea revistei "Dimineața copiilor", Iordache (cunoscut sub pseudonimul Iorda) începe să creioneze un personaj de benzi animate numit Haplea, după scenariul lui Nicolae Batzaria (1874-1952). Începând din anul 1924, lucrează și ca scenograf și regizor de teatru, fiind adus de către Victor Ion Popa, care-l cunoștea pe Iorda. Marin Iorda este creatorul celui mai vechi film de desene animate
Marin Iorda () [Corola-website/Science/306211_a_307540]
-
lucrează și ca scenograf și regizor de teatru, fiind adus de către Victor Ion Popa, care-l cunoștea pe Iorda. Marin Iorda este creatorul celui mai vechi film de desene animate românesc păstrat în Arhiva Națională de Filme. Este vorba de "Haplea" (1927). Cu ajutorul unui aparat de filmat Charles Urban & Co., cumpărat de la Aurel Petrescu, Marin Iorda a realizat "Haplea", primul desen animat românesc păstrat, pornind de la figura personajului similar pe care îl lansase în benzi desenate umoristice în revista "Dimineața copiilor
Marin Iorda () [Corola-website/Science/306211_a_307540]
-
Iorda. Marin Iorda este creatorul celui mai vechi film de desene animate românesc păstrat în Arhiva Națională de Filme. Este vorba de "Haplea" (1927). Cu ajutorul unui aparat de filmat Charles Urban & Co., cumpărat de la Aurel Petrescu, Marin Iorda a realizat "Haplea", primul desen animat românesc păstrat, pornind de la figura personajului similar pe care îl lansase în benzi desenate umoristice în revista "Dimineața copiilor". Filmul de animație "Haplea" a fost desenat de Marin Iorda pe scenariile lui Nicolae Batzaria. Spre deosebire de Păcală (un
Marin Iorda () [Corola-website/Science/306211_a_307540]
-
aparat de filmat Charles Urban & Co., cumpărat de la Aurel Petrescu, Marin Iorda a realizat "Haplea", primul desen animat românesc păstrat, pornind de la figura personajului similar pe care îl lansase în benzi desenate umoristice în revista "Dimineața copiilor". Filmul de animație "Haplea" a fost desenat de Marin Iorda pe scenariile lui Nicolae Batzaria. Spre deosebire de Păcală (un alt personaj de desen animat din acei ani), care era un personaj preluat din folclorul românesc, personajul Haplea era un personaj care a intrat în folclor
Marin Iorda () [Corola-website/Science/306211_a_307540]
-
umoristice în revista "Dimineața copiilor". Filmul de animație "Haplea" a fost desenat de Marin Iorda pe scenariile lui Nicolae Batzaria. Spre deosebire de Păcală (un alt personaj de desen animat din acei ani), care era un personaj preluat din folclorul românesc, personajul Haplea era un personaj care a intrat în folclor datorită popularității benzilor desenate și figurii sale de naiv contemporan. Peripețiile lui Haplea și ale familie sale - Coana Frosa, Hăplina și Hăplișor - au apărut in mai multe reviste pentru copii, între anii
Marin Iorda () [Corola-website/Science/306211_a_307540]
-
Păcală (un alt personaj de desen animat din acei ani), care era un personaj preluat din folclorul românesc, personajul Haplea era un personaj care a intrat în folclor datorită popularității benzilor desenate și figurii sale de naiv contemporan. Peripețiile lui Haplea și ale familie sale - Coana Frosa, Hăplina și Hăplișor - au apărut in mai multe reviste pentru copii, între anii 1924 și 1970. Un alt desenator, Pascal Rădulescu, a ilustrat, între anii 1938 și 1940, "Peripețiile lui Haplea" pe textul lui
Marin Iorda () [Corola-website/Science/306211_a_307540]
-
contemporan. Peripețiile lui Haplea și ale familie sale - Coana Frosa, Hăplina și Hăplișor - au apărut in mai multe reviste pentru copii, între anii 1924 și 1970. Un alt desenator, Pascal Rădulescu, a ilustrat, între anii 1938 și 1940, "Peripețiile lui Haplea" pe textul lui Nicolae Batzaria, semnat cu pseudonimul Moș Nae. Dificultățile ivite în timpul și după realizarea filmului "Haplea" l-au făcut pe Iorda să renunțe la o continuare. A mai realizat, în anul 1936, doar niște diagrame animate pentru filmul
Marin Iorda () [Corola-website/Science/306211_a_307540]
-
reviste pentru copii, între anii 1924 și 1970. Un alt desenator, Pascal Rădulescu, a ilustrat, între anii 1938 și 1940, "Peripețiile lui Haplea" pe textul lui Nicolae Batzaria, semnat cu pseudonimul Moș Nae. Dificultățile ivite în timpul și după realizarea filmului "Haplea" l-au făcut pe Iorda să renunțe la o continuare. A mai realizat, în anul 1936, doar niște diagrame animate pentru filmul profesorului Dimitrie Gusti, prezentat la pavilionul românesc al Expoziției internaționale de la Paris din anul următor. Portița deschisă de către
Marin Iorda () [Corola-website/Science/306211_a_307540]
-
l-au făcut pe Iorda să renunțe la o continuare. A mai realizat, în anul 1936, doar niște diagrame animate pentru filmul profesorului Dimitrie Gusti, prezentat la pavilionul românesc al Expoziției internaționale de la Paris din anul următor. Portița deschisă de către Haplea spre arta cinematografică, l-a determinat pe Iorda să încerce să realizeze și alte genuri de film artistic. În anul 1928, realizează în decurs de trei săptămâni, filmul de scurtmetraj "Așa e viața", la care este regizor, scenarist și interpret
Marin Iorda () [Corola-website/Science/306211_a_307540]
-
străine. Primul film românesc de animație a fost "Păcală în lună" de Aurel Petrescu, prezentat în premieră la 5 Aprilie 1920. (Dicționar Cinematografic -Cornel Cristian și Bujor T. Râpeanu-1974, p.23) Primul desen animat păstrat în arhiva națională se numește Haplea și a fost creat de către Marin Iorda în 1927, după personajul similar din caricaturile sale. Dificultățile ivite în timpul și după realizarea acestuia l-au făcut pe Iorda să renunțe la o continuare. A mai realizat, în 1936, doar niște diagrame
Filmul românesc de animație () [Corola-website/Science/303452_a_304781]
-
multor bătrâni din aceste sate au fost preluate de către descendenți, pe mai multe spițe de neam, fiind purtate și de către generațiile din ziua de astăzi. Enumerăm, spre exemplificare, o parte din poreclele întâlnite în zona Onceștiului: Aruxandei, Oacă, Amaziliței, Cioric, Haplea, Briciu, Șotroagă, Gheoguța, Ciocănel, Veneticu, Ghebosu, Șchiopu, Floșcanu, Buzatu, Mustăciosu, Vulpoi, Munteanu, Iepure, Iepuroaica, Chițâgoi, Gânsac, Broscoi, Olteanu, Acrișor, Băbuță, Bâzgoi, Bursuc, Cap de Cal, Cartofoi, Ceas rău, Chioru, Ciorsoi, Covrig, Fleașcă, Pârțoi, Piciu, Butelie, Tuluc, Țâganu, Turculea, Vrăghioi, Zdrea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
adjective potrivite: fecior; pietre; oameni; comori; 6. Alcătuiți propoziții folosind cuvintele: sa, s-a, la, l-a, ia, i-a, mia, mi-a. 7. Alcătuiește un text cu titlul “La joacă” TESTUL NR. 11 1. Citește textul: Măi nevastă, zice Haplea, Pantalonii ăștia-i vezi? Hai, te-apucă și degrabă Cu o palmă să-i scurtezi! Însă aude și băiatul, Doar îl știți pe Hăplișor: Pe furiș ia pantalonii, Merge drept la croitor! Croitorul, se-nțelege I-a scurtat, i-a
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
știți pe Hăplișor: Pe furiș ia pantalonii, Merge drept la croitor! Croitorul, se-nțelege I-a scurtat, i-a potrivit, Hăplișor își zice: ”Tata O să fie mulțumit”. Așteptând să-i dea răsplată În cuier i-a atârnat, Când îi vede, Haplea-și zice: Frosinica i-a uitat. Se-apucă să-i facă singur Și-auziți-l: “Să poftească Croitorul cel mai meșter Mai frumos să-i potriveasă!” Mai târziu nevasta-și zice: Pantalonii i-am uitat: Și sculându-se grăbită Înc-o dată i-
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
a uitat. Se-apucă să-i facă singur Și-auziți-l: “Să poftească Croitorul cel mai meșter Mai frumos să-i potriveasă!” Mai târziu nevasta-și zice: Pantalonii i-am uitat: Și sculându-se grăbită Înc-o dată i-a scurtat. Îmbrăcându-i, Haplea vede De genunchi că i-au trecut Frosinico, strigă dânsul, Vin’ să vezi cât am crescut! (Nicolae Batzaria Haplea) 2. Care sunt personajele poeziei “Haplea”? 3. a) Câte stofe are poezia? b) Câte versuri are fiecare strofă? c) Ce fel
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]