25 matches
-
-n juru-i circumspect, E sigur, el e cel mai bun! Și strigă-un glu-glu-glu! Perfect, Cu glas profund ca de tribun. Și joacă-așa, pe loc, pe loc, Stângaci, ghebos, năuc moșneag, Când rock-and-roll, când cazacioc, Mereu, mereu pus pe harțag. Referință Bibliografică: CURCANUL / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2071, Anul VI, 01 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
CURCANUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1472748517.html [Corola-blog/BlogPost/371289_a_372618]
-
divan să-Ți reîntoarcă din binecuvântare. Vor scârțâi căruțele, la cărăuși, de rod spre beci adânc, hambară și lacrele din pod, cu toții închinându-se în prag. ...dar iată și cel care talantul și-a năimit cu sfadă murseca-va spre harțag că l-ai lăsat pe greier neplivit și acuzându-mă de scripcă va încerca mânia-Ți să-ntărâte. Nu-Ți pierde timpul ascultându-i ghimpul, ci agrăiește-i că nu scripca-mi s-ar fi-ntrecut privighetorilor cu zor ( așa cum rânzei
APA MORŢILOR (1) de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/Dumitru_ichim_apa_mortilor_dumitru_ichim_1377762558.html [Corola-blog/BlogPost/361134_a_362463]
-
împlinirii a 15 ani de la înființarea Academiei Republicii Populare Romîne, Consiliul de Stat al Republicii Populare Romîne i-a acordat în 1963 lui Ion Popescu-Zeletin Ordinul Muncii clasa a III-a. Ion Popescu Zeletin a identificat în 1945, în pădurea Harțagul din Munții Penteleu, județul Buzău, cel mai înalt molid din România. Arborele, care avea 62 m înălțime și diametrul de 2,4 m și un volum al fusului, cu coajă, de circa 84 m³, a ars în 1946.
Ion Popescu-Zeletin () [Corola-website/Science/306693_a_308022]
-
de treabă, dar mai cu seamă balabusta sa, care nu știa bine românește, asociau imaginea dispărutului cu firea lui petrecăreață și simpatică; munteanca, adică Vitoria, se vedea nevoită să accepte cu tăinuită bucurie asemenea descrieri, știind că „era om cu harțag la chef”. Este un amănunt cu valoare sentimentală și foarte scump femeii, ea dorind, într-adevăr, să-și vadă soțul „cu mare coraj” cînd ieșea în lume, așa cum se obișnuia, de altfel, în mediile sătești de bună tradiție. Pe drumul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și prozatorul. Căci, după o serie de elemente de comunicare strict referențiale și nominamizabile, privindu-l pe Nechifor Lipan, autorul apelează la o nouă clasă de semne, de data aceasta cu intenție categorială și expresivă. Că eroul avea idei năstrușnice, „harțag” în momente bahice, asta nu ne spune mare lucru. Informațiile de acest tip, ale hangiilor, chiar dacă sunt reevaluate din perspectiva subiectivizată a Vitoriei, rămîn, multe dintre ele, la nivelul accesibilității comune. Ele se fac înțelese de largi grupuri de destinatari
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
nici să mănînci ceva după ea, căci e rău de uitat. Mînie Cînd aștepți pe cineva și-ți pare că vine, și el nu se arată, să știi că are să vie mînios. Cînd vezi pe cineva că-ți cată pururi harțag și-ți poartă mînie, pîndește unde-a călca, pune-i sare în urmă și peste ea toarnă apă, și zi așa: „Cum se topește sarea asta în apă, așa să se topească harțagul și mînia cutăruia împotriva mea!“ Mînz Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vezi pe cineva că-ți cată pururi harțag și-ți poartă mînie, pîndește unde-a călca, pune-i sare în urmă și peste ea toarnă apă, și zi așa: „Cum se topește sarea asta în apă, așa să se topească harțagul și mînia cutăruia împotriva mea!“ Mînz Dacă te spurcă mînzul, adică dacă îl vezi pe nemîncate, să lași repede în jos colțul brîului cu care ești încins, căci îl vor mînca lupii. Cînd te spurcă mînzul e rău de pagubă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
răsări sfântu Soare (...). Și câți flăcăi joacă-n horă, socoți tu că toți îs vrednici să poarte căciulă? Am să-i hotărăsc eu Paraschivei lui Balan să mai deie țâță lui Niculăieș al ei!" (vol. Mărturisiri, 1960). O Vitorie cu "harțag", cea din primele două capitole ale Baltagului, e construită pe modelul acesteia. Aceeași îndârjire temperamentală dă tonul! Mai târziu se succed machete ori simple note anticipând Cazul Eugeniței Costea (1936), Valea Frumoasei (1938) și Ostrovul lupilor (1941). În 1944 Anii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de iritare, sau să le îngroașe artificial pe cele deja existente. În genere însă, strada, magazinele, instituțiile, mijloacele de transport, scena politică, ziarele nu sunt locuri ale conflictului. Nu se vociferează, nu se schimbă injurii și îmbrânceli, nu se caută harțagul cu orice preț. În răsărit, dimpotrivă, aerul e apăsător, ca deasupra unui câmp de luptă. S-ar zice că toată lumea urăște pe toată lumea. Cearta este un mod de viață. Zgomotul de fond al conviețuirii noastre este bombăneala, recriminarea, scandalul. Trăim
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
și mai mult și, ca urmare, averile câtorva iau proporții alarmante, ajungând să subjuge statul, proces numit capitalism monopolist de stat, și nu era o vorbă goală. Dar, nu-i nimic, noi ne compensăm în politică, făcută zilnic, serios, cu harțag, răcnită, insinuantă, sub centură, neproductivă și dezbinată. Ca și cum nu era de ajuns ce se întâmplă în Partidul Liberal, adică se dezbină și fără intervenții străine, vine să toarne gaz pe foc „lista lui Turcu”, care, zice el, a venit din
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de limbă, ceea ce a făcut ca cei predestinați să ridice nivelul învățământului românesc să sufere vreo câteva săptămâni de limbariță galopantă și agresivă. Indivizii ăștia telefotogenici, plătiți din banii cadrelor didactice, ca să-și poată ține odraslele la Paris, cu mare harțag la trăncăneală, au vrut să tragă frumos din condei, vânzând recuzita grevei generale la cei care au plătit mai mult, drept pentru care au făcut curat la locul de muncă, închizând gura. Ei, care știu toată legislația, toate chichițele avocățești
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Cum poți să gândești pentru și pe stânga, când tu n-ai fost niciodată în situația de a înțelege stânga, când n-ai fost văzut la sau în fruntea unei manifestații a stângii, în schimb ai fost văzut manifestând cu harțag pentru libertatea unui infractor din P.S.D. Pentru cine are vreo urmă de îndoială cu privire la starea de nehotărâre a domnului Năstase, trebuie să spunem că este o atitudine calculată. Dacă l-am citit bine, domnul Năstase se alintă, ar fi vrut
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Când o parte a societății a zis că nu ne îndreptăm spre o direcție bună, a fost taxată drept înapoiată, nostalgică, incapabilă să perceapă superioritatea democrației capitaliste, a economiei de piață etc. Pe de altă parte, reacționarismul românesc, manifestat cu harțag de foști U.T.C.-iști și P.C.R.-iști, metamorfozați ad-hoc în ideologi ai capitalului, pitiți în funcții și posturi, arătau cu degetul pe cei care nu s-au descurcat ca ei, n-au știut să valorifice marile avantaje și oportunități
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
întâmplări obișnuite, banale chiar, cărora le intuiește neașteptate semnificații și valori etice. El exagerează, hiperbolizează, șarjează, obținând imagini memorabile (Sfârâiacul, Interviu cu moșneagul, Adunarea părinților, Patul ș.a.). Un gen literar pe care îl cultivă este și romanul. În Fata cu harțag (1962), Mesagerii (1977), Grădina dragostei (1980) se accentuează sondajul etic. Cel mai reușit roman este Urme pe prag (1966), o confruntare acerbă a unui grup de intelectuali pornind de la probleme de onoare și omenie. Ca dramaturg, M. este autor al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288030_a_289359]
-
o deosebită forță de evocare a lagărelor de concentrare comuniste, unele texte (Prânzul anchetatorului, Damenvals, Taina primei nopți) dovedindu-se subtile nuvele psihologice. SCRIERI: Zările ne cheamă, Chișinău, 1959; Venea un om pe drum de țară, Chișinău, 1962; Fata cu harțag, Chișinău, 1962; Dragoste, Chișinău, 1963; Urme pe prag, Chișinău, 1966; Opriți planeta, Chișinău, 1966; Drob de sare, Chișinău, 1968; Vânturi albastre, Chișinău, 1969; Dragostea din mai, Chișinău, 1970; Izvoare fierbinți, Chișinău, 1973; Întoarce-te cu fața spre soare, Chișinău, 1976
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288030_a_289359]
-
locuțiuni populare - a băga în belea, a-și găsi beleaua cu cineva (de pildă în replica Sf. Petre, din Ivan Turbincă: "Doamne..., ori hai să ne grăbim, ori să ne dăm într-o parte, nu cumva ostașul cela să aibă harțag, și să ne găsim beleaua cu dînsul"), a scăpa de belea, a vîrî la grea belea - ca și în zicala din Dănilă Prepeleac, "tot un bou ș-o belea" (explicată în Zanne, Proverbele românilor, ca referitoare la nepotrivirea dintre soți
"De belea..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12050_a_13375]
-
ei, de ceea ce spun ei la întruniri. Marile discuții din momente de cumpănă, cînd bat alegerile la ușă, nu pot avea loc, în general, decît la un pahar. Discuțiile mai ajung de se transformă în chef, cheful în dispută cu harțag și a doua zi se rupe o felie din partid, care își ia lumea în cap, lipindu-se de alt partid, la mahmureală. Se dau comunicate de presă, iar marea ambiție a feliei plecate e să ajungă în Mediafax și
Politica în provincie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13631_a_14956]
-
conștiente de ea însăși. După ce l-am ascultat pe amerikan, să dăm cuvântul pianistei: "spuneai că istoria poeziei nu ne mai poate adăposti/ și că e prea târziu pentru niște scafandri ca noi/ dar submarinul tocmai pentru asemenea lucru de harțag e potrivit/ să se scoboare leneș ori să urce vertiginos la suprafață/ cât să dea de un teritoriu prea puțin scobit/ de o ploaie cu broaște în scrâșnet năpădit/ de un smochin sălbatic ars din temelie și răsădit/ (...) merită să
Submarinul poetic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7805_a_9130]
-
mai buni. Îi spun eu lui Tomiță... lui Sorin... lui... fete nu luăm, că nu le putem căra cu noi prin asemenea chihărăi! Îl mai chemăm pe... Adică de ce să nu luăm și fete? îl întrerupse Virgil cu ton de harțag. Tu ești într-o ureche? ripostă Bărzăunul îndărătnic. Cum să luăm fete?... Nu-ți mai aduci aminte cîte ponoase ne-a făcut Ilinca atunci cînd am săpat la cetatea din deal? Eu unul... Ce ponoase, dom'le? Tu nu vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cui a fost vina, vom sta altfel de vorbă. Deci, nu după multă vreme de la intrarea în adîncurile pădurii, au ajuns la mlaștină. Toți erau voioși și nimănui nu i-ar fi dat prin minte că pot interveni pricini de harțag din te miri ce. Locul unde ajunse grupul era aproape în permanență pustiu. Adică pe acolo nu trecea nici un drum, nici măcar o cărare. Și nu trecea pentru că aproape oriunde puneai piciorul, dacă nu erai atent, te scufundai în nămol. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
eu pe-aici și am dorit să aflu dacă-ți merge vânzarea. MARCU: Și dacă n-a merge, n-ai să poți dormi dumneata liniștit? DĂNILĂ: Iaca, bre! Se vede treaba că te-ai sculat anapoda astăzi și ești cu harțag. Atunci oi veni pe aici mai încolo pentru negustoria pe care gândeam s-o facem împreună. MARCU: Bre Dănilă, pe mine să nu mă-vălui cu vorbe și cu meșterșuguri, că n-am îmbătrânit degeaba la tejgheaua asta. Mie-mi vinzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Ei dialoghează în același stil colorat și se comportă într-un mod tipic eroilor lui Creangă: „ Doamne, zise atunci sfântul Petre, spăriet - ori hai să ne grăbim, ori să ne dăm într-o parte, nu cumva ostașul acela să aibă harțag și să ne găsim beleaua cu dânsul. Știi c am mâncat eu odată de la unul ca acesta o chelfăneală.” (p.288) Descalificarea sacrului se produce de această dată în ambele ipostaze - divină și demonică. Cele două lumi (cea reală și
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
foarte priceput în meșteșugul oieritului” * “ Își mângâia mustața groasă adusă a oală. La mustața aceea neagră și la ochii aceia cu sprâncenele aplecate și la oată înfățișarea lui îndesată și spătoasă” * De alte personaje: * De către Vitoria * “Era un om cu harțag la chef. Mie mi-era drag când îl vedeam așa, cu mare coraj. Nu-I putea sta nimeni împotrivă... De hoți nu se temea, avea mare stăpânire asupra lor” * “Vitoria îl judeca pe Lipan. Avea ea să-i spuie multe
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
PNȚCD". Sînt vorbele venerabilului prim-vicepreșdinte Gabriel Țepelea care a simțit, după schimbările la vîrf din PUNR, o "intenție de normalizare". Cred că, la auzul perlei, Corneliu Coposu a tresărit în mormînt. Stație de-autobuz, în Cucu. Lume. Chefliul e cu harțag, se ia ba de unu', ba de altu', dă din mîini, spurcă, pișcă damele. Ca din pămînt, doi polițai tineri. Într-o secundă, ipochimenul e luat (fin) la braț de cei doi și îndepărtat din stație. Mersul trioului e-ncîntător. Ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
noastre ticuri. 18 iulie Am crezut, la un moment dat, că S. oprise în loc timpul Iașului. Că totul încremenise la mișcarea lui de baghetă (dreptu-i, una de maestru): și foiala pe muiatele trotuare, și sfîrîitul mașinilor pe cleiosul carosabil, și harțagul tarabelor, și mătăniile în sfintele ziduri, și pana inspiraților poeți, și pensula lafeldeinspirațilorpictori, și politicalele, și pocalele, și poalele. Că numai o profesionistă respirație bouche à bouche ar mai fi putut aduce urbea la condiția ei de mîndră capitală a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]