200 matches
-
României. M-am convins, definitiv, că dușmanii nu sunt în afară, ci în interiorul ei. Nu întâmplător, nici turcii, nici rușii, nici alții nu ne-au cucerit, ci ne-au lăsat la cheremul conducătorilor autohtoni. În schimbul unei taxe de protecție (bir, haraci, cotizație). Cei mai mulți șefi autohtoni s-au dovedit a fi mult mai răi decât străinii. Se pare că toți știau câte ceva despre profilul nostru genetic! Multimilenar. Am numărat în ziua de 27 august a.c., în emisiunea reluată la ora dată, peste
TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (15): JAVRA SE ÎNTOARCE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_inainte_d_sergiu_gabureac_1346692648.html [Corola-blog/BlogPost/343739_a_345068]
-
faptele, iar mie îmi este rușine că s-au întâmplat în țara mea. Când le-am citit, am murmurat cu ochii umezi: nu ne merităm caii din istoria neamului nostru! Caii invidiați și râvniți de turci, ceruți (a răzbunare) drept haraci (celebrii cai moldovenești)! Caii doriți de cazaci, de tătari și mai târziu capturați sau cumpărați cu bani grei de către armata habsburgică! Caii anonimi ai atâtor eroi celebrii din trecutul nostru glorios! Caii imortalizați în statuile lui Ștefan la Iași, ale
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1428423826.html [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
cultive teza „adevăratului Dumnezeu”. O cultură prost înțeleasă mai mult politică. Si țările Românești: Moldova, Muntenia și Oltenia (ultimele două cunoscute îndeosebi ca Țara Românească cu domnitor comun), erau sub autoritatea imperiului Otoman care numea sau accepta domnitorii în schimbul unui „haraci” o îndatorare substanțială în aur și hrană obținută de la populație care trăia incomparabil mai greu ca frații lor transilvăneni. Vitejia unor domnitori a intrat în istorie prin învingerea trupelor otomane trimise să „pedepsească” acțiunile lor de ușurare a jugului pus
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1464516883.html [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
pare a fi un avantaj. Migranții nu ne iau cu asalt granițele, deși creatorii de apocalipse nu se lasă și se întrec în scenarii ce dau coșmaruri bieților oameni cu mintea slabă. Până una-alta, constat că este reluată plata haraciului (câteva miliarde bune de euro anual) la Înalta Poartă pentru a nu mai da drumul hoardelor de migranți, care vor să vadă cu ochii lor bogata Europă. În civilizație. Nu mai simplă ar fi rezolvarea războaielor în zonele de conflict
TABLETA DE WEEKEND (139): MIGRANŢII ŞI ALTE CELE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/sergiu_gabureac_1454302652.html [Corola-blog/BlogPost/377520_a_378849]
-
deși aceasta a trecut printr-o perioadă sumbră a istoriei sale în care numai în 7 ani a schimbat 18 mari viziri și a suportat o serie de înfrângeri importante, culminând cu cea de la Zenta (1697). Brâncoveanu a plătit regulat haraciul, pe care l-a tot mărit până ce l-a dublat ca valoare, a executat toate dispozițiile, a mituit cu prodigalitate pe toți marii corupți de la Istanbul și a întreținut o clientelă levantină scumpă dar care l-a ajutat mult. De
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) by http://uzp.org.ro/constantin-brancoveanu-diplomatul-2/ [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
istorie, și bătălia cu turcii de la Podul Înalt (1475), la care se adaugă zeci de alte bătălii. Atacurile inamicilor se întețesc, cu tot felul de pierderi teritoriale. În secolul al XVI-lea Țara Moldovei devine stat tributar Imperiului Otoman. Cu haraci, biruri, tribut, peșcheșuri ... și preluarea unor obicieuri, de care nu am scăpat nici în ziua de astăzi. De reținut, Moldova nu a fost niciodată pașalâc turcesc ! La 1600, Mihai Viteazul devine domnitor și al Moldovei realizând prima unire celor trei
ŢARA MOLDOVEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_1404410570.html [Corola-blog/BlogPost/374436_a_375765]
-
pielea de oaie. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Către ceilalți.). Oh! M-am răcorit puțin! Și totuși mi-e sufletul plin De amar și de venin Că nu văd această țărișoară Liberă. Fără povară. Dar, m-am hotărât, prietenii mei Voi plăti haraci, bani grei. Fac acest lucru acum Să scap țara de sabie și scrum! Iar tu, Iset beg, la împărat Vei duce banul adunat Și cuvântul meu de pace să-l dai, Al meu și al lui Mihai! ( Către Radu Alună
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cozia_drama_istorica_in_versuri_actul_2.html [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
origine necunoscută”. Cine a dat primul cu ciomagul Nimeni nu poate contesta originea turcească a unor cuvinte precum: saraili, baclava, bacșiș, rahat, ciubuc, gheșeft, narghilea, geamparale, caftan, bairam, divan și multe altele pe care turcii ni le-au „dăruit” în schimbul haraciului. Așa este. Când primeau haraci de la moldoveni și valahi, turcii îi serveau cu sugiuc și rahat. Oameni cumsecade. Însă eu mă-ndoiesc de originea turcească a cuvintelor „cioban” și „ciomag”. Desigur că au avut și ei ciobanii lor, iar în privința
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
primul cu ciomagul Nimeni nu poate contesta originea turcească a unor cuvinte precum: saraili, baclava, bacșiș, rahat, ciubuc, gheșeft, narghilea, geamparale, caftan, bairam, divan și multe altele pe care turcii ni le-au „dăruit” în schimbul haraciului. Așa este. Când primeau haraci de la moldoveni și valahi, turcii îi serveau cu sugiuc și rahat. Oameni cumsecade. Însă eu mă-ndoiesc de originea turcească a cuvintelor „cioban” și „ciomag”. Desigur că au avut și ei ciobanii lor, iar în privința ciomagului...e drept că ne-
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416512305.html [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
revolta boierilor din anul 1630 condusă de Matei Vodă contra negustorului grec Leon, poreclit Stridie pentru că vindea stridii la Istambul. Urcat pe tronul Țării Românești de otomani, „grecoteiul” se dădea la abuzuri strângând din Oltenia cea mai mare parte a haraciului și a produselor primare. Neam de neamul lor boierii Gavrilă și alți boieri olteni avuseră necazuri. Atât după sfârșitul imperiului valaho-bulgar cât și după trecerea marii năvăliri tătărești, unii boieri plecând un timp în pribegie, alții rămânând prin compromisuri. Totuși
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Eroii_boieri_si_fauritori_de_al_florin_tene_1371557448.html [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
mercenari musulmani plătiți să jefuiască și să omoare oameni pașnici, fără apărare, să coborâm trei secole în istoria rumânilor sub domniile fanarioților, care nu erau nimic altceva decât niște vătafi ai Porții Otomane în Țările Române pentru a-i asigura haraciul, din ce în ce mai mare, ceea ce în Oltenia a dus la o anarhie greu de stăpânit. Lucrurile s-au complicat când austriecii i-au bătut pe turci în 1717 și prin tratatul de pace, turcii le-au cedat habsburgilor Banatul, Serbia și Oltenia
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
singura provincie imperială ce nu s-a supus ordinei și administrației habsburgice, așa că, în 1739 imperialii au fost bucuroși să se retragă, fără regrete, din ”Kleine Walahei”. Domnul fanariot de la București și-a frecat mâinile de bucurie, gândindu-se la haraci și peșcheș, care nu era doar pentru Poarta Otomana, dar și pentru el și neamurile lui, cu care împânzise Țara Românească, punându-le în înalte dregătorii. Și le-a frecat degeaba, pentru că anarhia și haiducia oltenească a luat asemenea amploare
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1496284755.html [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
Vezir, chiar dacă sultanul se afla cu oastea. Astfel, în cazul unei nereușite, toată răspunderea o purta vezirul, sultanul păstrîndu-și „fața”. Victoria, însă, era atribuită în întregime sultanului, contribuind la creșterea prestigiului acestuia. [viii] Este vorba de plata unui tribut anual (haraci) și obligația de a ajuta cu armată , provizii, transport și furaje oastea sultanului. [ix] Regiuni de o importanță strategică anexate de Poartă de la vasalii săi. Ele constau din cetăți și porturi care erau trecute sub administrația directă a Porții. Populația
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] by http://balabanesti.net/2012/04/08/geopolitica-bugeacului-partea-a-iv-a/ [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
Pentru că este un mod, o manieră de a aplica legea. Iar ANAF este probabil cea mai urâtă instituție a statului. Și asta nu pentru că ne ia banii sub formă de taxe și impozite, ci pentru că îi ia cum lua sultanul haraciul: cu japca și cu umilirea plătitorului. În epoca tehnologiei, când poți să faci orice plată pe net, încă trebuie să te apleci la ghișeu, să pupi papucul inspectorului fiscal, să te căciulești în fața caschetei. Realitatea e că taxpayerul sau antreprenorul
Războiul celei mai urâte televiziuni cu cea mai urâtă instituție. Și victima Cioloș by https://republica.ro/razboiul-celei-mai-urate-televiziuni-cu-cea-mai-urata-institutie-si-victima-ciolos [Corola-blog/BlogPost/338168_a_339497]
-
din 04 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului tot aștept și nu mai vine pacea de la oișicine ori la simplu ori la dublu, hamul se mulează suplu doar bocceaua și carâta poți s-alegi: numai atâta! vrei sau nu să dai haraci? tu ai dreptul doar să taci! fără milă și dreptate, nu stă pe ziduri cetate! O dorință un blestem o enigmă, un totem că tot cată și întreabă prostul - ziua fără treabă ! Referință Bibliografică: bocceaua / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN
BOCCEAUA de ION UNTARU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bocceaua.html [Corola-blog/BlogPost/375350_a_376679]
-
o poezie, pe care nu am uitat-o nici acum, după zeci și zeci de ani. Versuri care răzbat din mine când și când, atunci când mă lovesc răutățile vremurilor: „Când mă gândesc la bieții copaci/ce plătesc toamnei un veșnic haraci,/frunzele galbene ca mahmudelele/mi-aduc aminte giubelele...Crăcile goale ca niște furci/ mi-aduc aminte de turci./ Și iar mă gândesc la bieții copaci:/cum plătesc ei toamnei un veșnic haraci!”. Dacă aceste versuri răbufnesc din vulcanul memoriei mele
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430581640.html [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
la bieții copaci/ce plătesc toamnei un veșnic haraci,/frunzele galbene ca mahmudelele/mi-aduc aminte giubelele...Crăcile goale ca niște furci/ mi-aduc aminte de turci./ Și iar mă gândesc la bieții copaci:/cum plătesc ei toamnei un veșnic haraci!”. Dacă aceste versuri răbufnesc din vulcanul memoriei mele, intru într-un coșmar terifiant. Văd toți copacii de pe culmile munților cum se smulg din rădăcini și coboară vijelios la vale, cu crengile și rădăcinile fluturând amenințător...Și brazii...și fagii...și
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430581640.html [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
titlul „Istorie în natură”. Iar eu nu reținusem cu exactitate versurile poeziei. Din respect pentru autor și drept omagiu pentru prietenii dispăruți, o voi reproduce din acel volum, dăruit de Geta Stoica: „Mă întristez când bieții copaci/Plătesc toamnei sultane, haraci./ Frunzele galbene ca mahmudelele/Mi-aduc aminte giubelele,/Crengile goale ca niște furci/ Mi-aduc aminte de turci/ Și mă revolt când bieții copaci/Plătesc toamnei sultane, haraci”. Oo, Tempus fugitus! Mi-ai furat doi prieteni dragi, dar mai târziu
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430581640.html [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
dăruit de Geta Stoica: „Mă întristez când bieții copaci/Plătesc toamnei sultane, haraci./ Frunzele galbene ca mahmudelele/Mi-aduc aminte giubelele,/Crengile goale ca niște furci/ Mi-aduc aminte de turci/ Și mă revolt când bieții copaci/Plătesc toamnei sultane, haraci”. Oo, Tempus fugitus! Mi-ai furat doi prieteni dragi, dar mai târziu mi-ai dăruit unul dintre cei mai buni prieteni ai mei, marele poet contemporan, Florian Saioc, purtat în sufletul meu de trista poveste a mahmudelelor, mai înainte de a
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1430581640.html [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
succesive), se va ținea în seamă în ce priveste cantitatea, dimensiunile și întrebuințarea produselor lemnoase pe cat posibil, de interesele speciale ale proprietarilor respectivi. În afară de pădurile de specii moi și acela ce se exploatează în scopul de a se produce coaje, haraci de vie sau anumite arborete necesare la anumite industrii, revoluția normală la pădurile de foioase nu va fi mai mică de 30 de ani, etate la care se socotește că aceste păduri pot produce lăstari din tulpina și unele specii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134220_a_135549]
-
nemusulmani, o taxa suplimentară impusă populației de altă religie decât islamul, din interiorul granițelor statului islamic ("califatului"). Jizya este un impozit tip ""capitație"" (funcție de numărul de persoane și nu funcție de avere sau dimensiunea proprietății funciare, în contrast cu alt impozit musulman, anume "haraciul" (kharaj (arabă), harac (turca otomană)). Din punctul de vedere al monarhilor musulmani, jizya era dovada de necontestat a acceptării de către nemusulmani a supunerii față de stat și legile sale, care la rândul lui își aroga dreptul moștenire a statelor sau regiunilor
Tribut () [Corola-website/Science/325693_a_327022]
-
I-a obligat pe sași să negocieze un tratat de pace , în care se prevedea obligația ardelenilor de a-i asigura un contingent de 4000 de soldați în cazul unui atac moldovean sau otoman. După 1458, și-a amânat plata haraciului către sultan invocând dificultățile create de luptele cu pretendenții susținuți de unguri. După ce Mahomed al II-lea a ocuapat Trapezuntul în 1461, cererile otomane au devenit imperative. Între anii 1458-1459 a renunțat la plata tributului față de turci care se ridică
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
a trecut pe la Adrianopol. Pe plan intern, situația din Muntenia s-a agravat. Locuitorii plăteau bir și alte taxe pentru poclon și curama-cotizație, pentru cornăritul oilor și al boilor, pentru cable și chile-proviziile de grâu, orz ale armatei. În 1593, haraciul a fost crescut la 155 000 de galbeni.Otomanii s-au așezat apoi la nord de Dunăre. Pe plan extern, Papa Clement al VIII-lea a relansat o nouă alianța antiotomană din care făceau parte Țară Românească, Statul Papal, ducatele
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
domnul Țării Românești a fost informat despre schimbarea marelui vizir cu Mustafa Pașa Taltaban, cunoscut pentru cruzimea și lăcomia sa. Pe lângă faptul că a primit un consistent peșcheș de numire în funcție, acesta a dispus ca țara să plătească întregul haraci odată, ceea ce a necesitat mari eforturi până la capătul anului; în scurt timp a fost omorât și înlocuit cu Rami Efendi. Anul 1703 a reprezentat un moment de răscruce pentru Constantin Brâncoveanu. A primit informații că o grupare adversă, din care
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
tabăra de la Arnăutchioi, domnul l-a întâlnit pe Alexandru Mavrocordat, căruia i-a fost făcută o primire impunătoare și numeroase cadouri. Ajuns în Adrianopol, a fost primit după o săptămână de vizir, care l-a anunțat că Imperiul Otoman crește haraciul de la 280 de pungi la 520, o veste primită de voievod și boieri cu multă supărare. Totuși, decizia trebuia acceptată, iar Brâncoveanu a fost reînvestit în domnie, printr-o ceremonie în care vizirul i-a îmbrăcat pe domn și pe
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]