198 matches
-
cei ce au fost acolo, au făcut foarte mari pe la unii, pe la alții, ca să-și dreagă lucrul, să să întoarcă iar la scaunul său și nici într-un chip n-au putut până s-au făgăduit că va mai adaoge haraciul, care au și făcut, că l-au mai înmărit de cum au fost cu 240 de pungi și cu aceasta s-au împăcat și l-au primit de s-au împreunat." Se pune întrebarea firească dacă această politică mai slujea "folosului
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
negustoria cu tutun erau bine cunoscute în Moldova; în anul 1694, Duca Vodă impunea „darea tutunăritului“, care consta dintr-o taxă de 4 lei pentru pogonul cultivat cu tutun. În aceeași perioadă, mănăstirea Cotroceni era scutită prin hrisov domnesc de „haraciul tutunăritului“. În veacul al XVIII-lea, societatea românească se înscrie pe făgașul unor mutații economice care se vor regăsi și în „modernizarea“ comportamentului de zi cu zi al oamenilor. În bună companie cu uzul cafelei, atât de îndrăgită de boieri
Agenda2004-34-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282779_a_284108]
-
primăriei rasciene (româno-sârbă) asupra multor dezordini făcute de cetățenii din Palanca Mare și solicită măsuri pentru curmarea acestora. În 1729, pe 11 mai, administrația somează primăria rasciană să-i pedepsească pe țigani cu bătaie, arest și amendă, dacă nu plătesc haraciul (impozitul). În august 1729, este ucis un văcar din Variaș. Un an mai târziu, în octombrie, administrația austriacă este foarte nemulțumită de numărul vagabonzilor din oraș și-i cere primăriei rasciene ca alături de cea germană să contribuie financiar la clarificarea
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
a fost apărată. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. Prin buna administrare a avuțiilor țării, poporul a cunoscut un trai mai bun. Au progresat agricultura, meșteșugurile, mineritul și comerțul, iar povara birurilor era pusă mai mult pe cei bogați. Și turcii erau mulțumiți de haraciul plătit cu regularitate de domnitor, care își asigura liniștea domniei cu daruri generoase trimise chiar de Brâncoveanu marilor demnitari ai Înaltei Porți sau apropiaților sultanului. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. Iubitor de frumos și deschis către valorile Renașterii, Brâncoveanu a încurajat artele, tiparirea
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]
-
deși aceasta a trecut printr-o perioadă sumbră a istoriei sale în care numai în 7 ani a schimbat 18 mari viziri și a suportat o serie de înfrângeri importante, culminând cu cea de la Zenta (1697). Brâncoveanu a plătit regulat haraciul, pe care l-a tot mărit până ce l-a dublat ca valoare, a executat toate dispozițiile, a mituit cu prodigalitate pe toți marii corupți de la Istanbul și a întreținut o clientelă levantină scumpă dar care l-a ajutat mult. De
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
accepții predominând, se pare, aceea de curier special rapid. Astfel, din ordinul Domnului Moldovei Ion Vodă cel Viteaz(15721574) "ștafetele străbătură drumurile Moldovei, tocmind oastea și dând semnalul pentru adunare", ca urmare a refuzului de a plăti, în anul 1574, haraciul sporit. În timp, procedeul folosit la transmiterea știrilor care reclamau urgență, a rămas cam același. Un curier special trebuie să fi fost și subofițerul de lăncieri, trimis din capitală, în mai 1848, la Fălticeni să înmâneze un plic ispravnicului căruia
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de așezări țărănești care nu constituie o unitate administrativă, având un număr mic de locuitori. cântar format dintr-o pârghie cu brațe egale dajdie dârvar diligență diurnă dorobanț dragon dram dregător dril epistat francare găitan ghebă gheretă gleb grătar han haraci și o limbă care oscilează la cea mai mică aplecare a talerilor. impozit. țigan folosit la tot felul de munci. trăsură mare acoperită, folosită pentru transportul în comun al persoanelor și al poștei. sumă plătită drept salariu, după zilele lucrate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
identifice nomenclatura ceaușistă cu o curte turcească, peste care planează un conducător adulat fără nici o limită, "Suleiman Magnificul", "Genialul", "Infailibilul", "un sultan glorios, domnind, alături de sultana Validé, la înalta Poartă, stăpîn peste un harem de eunuci și primind salamaleik-urile și haraciul tuturor sclavilor din pașalîkurile supuse". Iar la scară locală este vizat Isarlîkul (supranumele Craiovei, imagine inversată a "albei cetăți" a lui Ion Barbu), unde scriitorul își trăia, neresemnat, surghiunul final. Oltenia (Alutania) e blamată ca o provincie ingrată, neoturcească prin
Inepuizabilul Ion D. Sîrbu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9139_a_10464]
-
Dunăre, Turnu, Giurgiu, Brăila vor fi transformate în raiale. Cetatea Giurgiu va fi fortificată. Fiind la sfârșitul vieții și al domniei, Mircea cel Bătrân n-a susținut bătălia cu turcii, acceptând condițiile de pace, recunoașterea ca vasal al sultanului și haraciul de 3000 de galbeni, precum și obligația de a-și duce fiul la Adrianopol, în calitate de ostatic și garant al politicii filootomane a părintelui său. Moartea lui Mircea cel Bătrân, la 31 ianuarie 1418 a sfârșit o filă din istoria relațiilor româno-otomane
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
statu-quo-ul acestora, cu toate că în perioada domniilor fanariote se observa o accentuare a dependenței față de Înalta Poartă. Această subordonare a Țărilor Române față de Imperiul Otoman s-a reflectat în următoarele aspecte: numirea domnilor direct de către sultan, fără acordul Sfatului domnesc; creșterea haraciului; introducerea mucarerului (darea plătită pentru reinvestirea domnului); pătrunderea elementelor grecești, fidele Imperiului Otoman, în administrație și viața politică; comerț preferențial cu Imperiul Otoman;politica externă a Țărilor Române este stabilită la Istanbul. și, totuși, perioada fanariotă din istoria românilor este
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
știe și însuși episcopul S. Piasecius aduce mărturie, cu toate că îi stau împotrivă Dlugoș, Sarnicius și Orichovius, că Moldova, mai înainte de a cădea sub stăpânirea turcilor, avea învoieli de pace cu Lehia. După aceea însă, când Moldova a început să plătească haraci turcilor, leșii nici nu s-au gândit măcar să o silească să treacă sub ascultarea lor, cu toate că unii crai ai lor au umblat în câteva rânduri ca s-o aducă la slobozenia ei de odinioară. A doua republică, dar mai mică
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pălării de mai mult de un an, husarii vor lua trei bucăți de postav de la fabrica locală de profil, lucru confirmat chiar de administrație. Dar iată și o metodă de pedeapsă pentru țiganii care nu și-au plătit în 1729 haraciul (impozitul) către cel care arendase colectarea acestuia: bătaia, arestul și amenda. Câți timișoreni ar plânge astăzi ori ar sta în arest pentru neplata impozitului la Primărie? Cum perioadele de scutire de impozit expiră și ele, satelor de coloniști germani li
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
cultive teza „adevăratului Dumnezeu”. O cultură prost înțeleasă mai mult politică. Si țările Românești: Moldova, Muntenia și Oltenia (ultimele două cunoscute îndeosebi ca Țara Românească cu domnitor comun), erau sub autoritatea imperiului Otoman care numea sau accepta domnitorii în schimbul unui „haraci” o îndatorare substanțială în aur și hrană obținută de la populație care trăia incomparabil mai greu ca frații lor transilvăneni. Vitejia unor domnitori a intrat în istorie prin învingerea trupelor otomane trimise să „pedepsească” acțiunile lor de ușurare a jugului pus
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
mercenari musulmani plătiți să jefuiască și să omoare oameni pașnici, fără apărare, să coborâm trei secole în istoria rumânilor sub domniile fanarioților, care nu erau nimic altceva decât niște vătafi ai Porții Otomane în Țările Române pentru a-i asigura haraciul, din ce în ce mai mare, ceea ce în Oltenia a dus la o anarhie greu de stăpânit. Lucrurile s-au complicat când austriecii i-au bătut pe turci în 1717 și prin tratatul de pace, turcii le-au cedat habsburgilor Banatul, Serbia și Oltenia
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
singura provincie imperială ce nu s-a supus ordinei și administrației habsburgice, așa că, în 1739 imperialii au fost bucuroși să se retragă, fără regrete, din ”Kleine Walahei”. Domnul fanariot de la București și-a frecat mâinile de bucurie, gândindu-se la haraci și peșcheș, care nu era doar pentru Poarta Otomana, dar și pentru el și neamurile lui, cu care împânzise Țara Românească, punându-le în înalte dregătorii. Și le-a frecat degeaba, pentru că anarhia și haiducia oltenească a luat asemenea amploare
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
se poate ști numărul exact al locuitorilor Principatelor Românești extracarpatice și nici guvernele înșiși nu-l cunosc”, după aprecierea consulului austriacă Reicewich. Nici domniile, nici boierii nu erau interesați în recenzarea exactă a populației, pentru a nu se mări dările (haraciul) către Poarta Otomană, cât și pentru a nu trezi interesul altor puteri pentru teritoriile românești, idee pe care o găsim exprimată de delegația boierilor români în fața înaltelor autorități țariste din Petersburg, în 17691770. în timpul domniei lui Mihail Sturza (1834-1849) s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
revolta boierilor din anul 1630 condusă de Matei Vodă contra negustorului grec Leon, poreclit Stridie pentru că vindea stridii la Istambul. Urcat pe tronul Țării Românești de otomani, „grecoteiul” se dădea la abuzuri strângând din Oltenia cea mai mare parte a haraciului și a produselor primare. Neam de neamul lor boierii Gavrilă și alți boieri olteni avuseră necazuri. Atât după sfârșitul imperiului valaho-bulgar cât și după trecerea marii năvăliri tătărești, unii boieri plecând un timp în pribegie, alții rămânând prin compromisuri. Totuși
EROII BOIERI ŞI FĂURITORI DE ŢARĂ NOUĂ, STUDIU DE PROF. NICOLAE N. TOMONIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363703_a_365032]
-
pielea de oaie. MIRCEA CEL BĂTRÂN ( Către ceilalți.). Oh! M-am răcorit puțin! Și totuși mi-e sufletul plin De amar și de venin Că nu văd această țărișoară Liberă. Fără povară. Dar, m-am hotărât, prietenii mei Voi plăti haraci, bani grei. Fac acest lucru acum Să scap țara de sabie și scrum! Iar tu, Iset beg, la împărat Vei duce banul adunat Și cuvântul meu de pace să-l dai, Al meu și al lui Mihai! ( Către Radu Alună
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351538_a_352867]
-
Vezir, chiar dacă sultanul se afla cu oastea. Astfel, în cazul unei nereușite, toată răspunderea o purta vezirul, sultanul păstrîndu-și „fața”. Victoria, însă, era atribuită în întregime sultanului, contribuind la creșterea prestigiului acestuia. [viii] Este vorba de plata unui tribut anual (haraci) și obligația de a ajuta cu armată , provizii, transport și furaje oastea sultanului. [ix] Regiuni de o importanță strategică anexate de Poartă de la vasalii săi. Ele constau din cetăți și porturi care erau trecute sub administrația directă a Porții. Populația
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
Pentru că este un mod, o manieră de a aplica legea. Iar ANAF este probabil cea mai urâtă instituție a statului. Și asta nu pentru că ne ia banii sub formă de taxe și impozite, ci pentru că îi ia cum lua sultanul haraciul: cu japca și cu umilirea plătitorului. În epoca tehnologiei, când poți să faci orice plată pe net, încă trebuie să te apleci la ghișeu, să pupi papucul inspectorului fiscal, să te căciulești în fața caschetei. Realitatea e că taxpayerul sau antreprenorul
Războiul celei mai urâte televiziuni cu cea mai urâtă instituție. Și victima Cioloș () [Corola-blog/BlogPost/338168_a_339497]
-
României. M-am convins, definitiv, că dușmanii nu sunt în afară, ci în interiorul ei. Nu întâmplător, nici turcii, nici rușii, nici alții nu ne-au cucerit, ci ne-au lăsat la cheremul conducătorilor autohtoni. În schimbul unei taxe de protecție (bir, haraci, cotizație). Cei mai mulți șefi autohtoni s-au dovedit a fi mult mai răi decât străinii. Se pare că toți știau câte ceva despre profilul nostru genetic! Multimilenar. Am numărat în ziua de 27 august a.c., în emisiunea reluată la ora dată, peste
TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (15): JAVRA SE ÎNTOARCE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343739_a_345068]
-
pare a fi un avantaj. Migranții nu ne iau cu asalt granițele, deși creatorii de apocalipse nu se lasă și se întrec în scenarii ce dau coșmaruri bieților oameni cu mintea slabă. Până una-alta, constat că este reluată plata haraciului (câteva miliarde bune de euro anual) la Înalta Poartă pentru a nu mai da drumul hoardelor de migranți, care vor să vadă cu ochii lor bogata Europă. În civilizație. Nu mai simplă ar fi rezolvarea războaielor în zonele de conflict
TABLETA DE WEEKEND (139): MIGRANŢII ŞI ALTE CELE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377520_a_378849]
-
istorie, și bătălia cu turcii de la Podul Înalt (1475), la care se adaugă zeci de alte bătălii. Atacurile inamicilor se întețesc, cu tot felul de pierderi teritoriale. În secolul al XVI-lea Țara Moldovei devine stat tributar Imperiului Otoman. Cu haraci, biruri, tribut, peșcheșuri ... și preluarea unor obicieuri, de care nu am scăpat nici în ziua de astăzi. De reținut, Moldova nu a fost niciodată pașalâc turcesc ! La 1600, Mihai Viteazul devine domnitor și al Moldovei realizând prima unire celor trei
ŢARA MOLDOVEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374436_a_375765]
-
o poezie, pe care nu am uitat-o nici acum, după zeci și zeci de ani. Versuri care răzbat din mine când și când, atunci când mă lovesc răutățile vremurilor: „Când mă gândesc la bieții copaci/ce plătesc toamnei un veșnic haraci,/frunzele galbene ca mahmudelele/mi-aduc aminte giubelele...Crăcile goale ca niște furci/ mi-aduc aminte de turci./ Și iar mă gândesc la bieții copaci:/cum plătesc ei toamnei un veșnic haraci!”. Dacă aceste versuri răbufnesc din vulcanul memoriei mele
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]
-
la bieții copaci/ce plătesc toamnei un veșnic haraci,/frunzele galbene ca mahmudelele/mi-aduc aminte giubelele...Crăcile goale ca niște furci/ mi-aduc aminte de turci./ Și iar mă gândesc la bieții copaci:/cum plătesc ei toamnei un veșnic haraci!”. Dacă aceste versuri răbufnesc din vulcanul memoriei mele, intru într-un coșmar terifiant. Văd toți copacii de pe culmile munților cum se smulg din rădăcini și coboară vijelios la vale, cu crengile și rădăcinile fluturând amenințător...Și brazii...și fagii...și
POVESTIREA MAHMUDELE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371300_a_372629]