306 matches
-
alte halea”, „harendă”, „grecul hăla”, „hăl mai tînăr”, „nu-ți vorbeam tot halea și tot halea”, „ține inelul hăsta” etc. Și Sextil Pușcariu, în Limba română, II - Rostirea, arată că adaosul lui h la începutul cuvîntului înainte de vocale - haripă, hașchie, harap - se înregistrează pe o arie destul de mare; foarte răspîndite fiind formele aspirate ale demonstrativelor - hăla, hasta, hăl. Pușcariu atestă însă și cealaltă manifestare a fenomenului, legând-o de obișnuințele de pronunție ale limbii țigănești: „Aspirația se aude cu deosebire în
„Hasta” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13347_a_14672]
-
discutat în ce măsură romanul lui Mihai Zamfir, Fetița, este, așa cum anunțase programatic autorul, o rescriere a romanului lui Nabokov, Lolita. Mult mai în spiritul recomandării reputatului profesor bucureștean mi se pare a fi recentul roman al lui Stelian }urlea, Relatare despre Harap Alb. Este drept, ambițiile lui Stelian }urlea au fost sensibil mai modeste (el nu și-a propus să rescrie - adaptînd-o gustului cititorului de azi - o capodoperă a literaturii universale, ci un basm de Ion Creangă, dar poate chiar de aceea
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
decît atît, forțînd puțin lucrurile, se poate spune că editorul "Ziarului de duminică" utilizează ŕ rebours formula epică sugerată de Mihai Zamfir. În sensul că, dacă Fetița era/trebuia să fie, o rescriere românească a capodoperei lui Nabokov, Relatare despre Harap Alb este, pînă la un punct, o reabordare a poveștii lui Ion Creangă din perspectiva literaturii universale. Cartea lui Stelian Țurlea, respectă întru totul derularea epică a poveștii lui Creangă chiar dacă autorul optează pentru o formulă narativă oarecum schimbată, de
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
personaje ale humuleșteanului dobîndesc la Stelian }urlea grandoare și tragism. Spînul, de exemplu, nu mai este personajul cvasi-caricatural din Creangă, ci un soi de ofițer cinic școlit cu lecturi din Machiavelli, așa cum o demonstrează replicile sale din conversația cu Petru/Harap Alb: Folosești forța, luminăția ta, învingi prin viclenie, te faci temut de prostime, urmat și respectat de soldați, asta cred eu! Îi nimicești pe aceia care ți-ar face rău într-o bună zi! Îmbină viclenia vulpii cu forța leului
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
stăpînitor înțelept nu trebuie să-și țină cuvîntul atunci cînd acesta s-ar întoarce împotriva lui și cînd motivele care l-au făcut să promită un lucru au încetat să mai existe..." (p. 103) Re-povestită de Stelian Țurlea, istoria lui Harap Alb este aceeași (riguros, aceeași, la nivelul osaturii textului). Peste scheletul epic al poveștii lui Creangă se toarnă însă din abundență material postmodern: citate și aluzii culturale, strategii narative sofisticate, situații incompatibile cu presupusa epocă a derulării evenimentelor (salata pe
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
locuri și personaje din actualitate sau din epoci diferite (acțiunea se desfășoară pe distanțe uriașe, din America de Sud pînă în Nordul înghețat, iar unele dintre personajele care iau parte la ea au trăit în epoci diferite. Astfel privite lucrurile, Relatare despre Harap Alb devine un soi de carte a cărților în care este condensată întreaga memorie culturală a lumii, din antichitate pînă în zilele noastre. Fiecare personaj al cărții are trăsături, gesturi sau replici care fac cu ochiul spre alte personaje din
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
în toate zările că e crud, însă drept". (pp. 58-59) Firește, cu excepția acestui succint portret, nimic din ceea ce face Împăratul Verde nu mai contribuie la stabilirea unor eventuale similitudini cu domnitorul moldovean. Ursul însuși a cărui împărăție este călcată de Harap Alb în căutarea salatei care, arsă în foc, doboară o armată (cînepa halucinogenă), are parte de un final care seamănă ca două picături de apă cu cel al lui Othello. Autorul nu are nici un fel de complexe în a exhiba
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
niciodată. Așa că am mai umplut cîteva foi" (p. 146). Este această rescriere în cheie postmodernă susceptibilă să revitalizeze un text devenit clasic, după modelul remake-urilor din cinematografie? Cartea lui Stelian }urlea pare să indice un răspuns afirmativ. Categoric, Relatare despre Harap Alb este o carte actuală, din perspectiva tehnicii narative, care se citește cu ușurință și interes. Mă întreb însă ce s-ar fi întîmplat dacă autorul ar fi schimbat numele personajelor, iar titlul nu ar fi făcut trimitere directă la
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
la cunoscuta poveste știută de majoritatea copiilor români încă din primele clase de școală? Cîți ar fi recunoscut prototipul din Creangă? Succesul cărții ar fi fost mai mic sau mai mare? Ar fi avut oare vreo importanță dacă referința la Harap Alb nu ar fi fost explicită? În mod cert, cartea poate fi citită ca un roman de sine stătător, în care Povestea lui Harap Alb să nu joace decît rolul uneia dintre multele referințe livrești directe sau implicite. Relatare despre
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
fi fost mai mic sau mai mare? Ar fi avut oare vreo importanță dacă referința la Harap Alb nu ar fi fost explicită? În mod cert, cartea poate fi citită ca un roman de sine stătător, în care Povestea lui Harap Alb să nu joace decît rolul uneia dintre multele referințe livrești directe sau implicite. Relatare despre Harap Alb este o carte suprinzătoare în bibliografia lui Stelian }urlea (nimic din romanele anterioare ale autorului nu trăda astfel de preocupări), care demonstrează
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
Alb nu ar fi fost explicită? În mod cert, cartea poate fi citită ca un roman de sine stătător, în care Povestea lui Harap Alb să nu joace decît rolul uneia dintre multele referințe livrești directe sau implicite. Relatare despre Harap Alb este o carte suprinzătoare în bibliografia lui Stelian }urlea (nimic din romanele anterioare ale autorului nu trăda astfel de preocupări), care demonstrează o dată în plus aria largă de exprimare literară a acestui foarte harnic autor.
Harap Alb reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12083_a_13408]
-
în "audiția colorată", îl urmărește pe humuleștean "vreo jumătate de an". Îi ia la întors manuscrisele, îl privește în timp ce scrie și, din cînd în cînd, îi cere unele "impresiuni". Deși e greu de imaginat cum va fi răbdat autorul lui Harap Alb cazna amănunțitei observații, rodul ei s-a ivit totuși într-o seară, la o întîlnire literară din casa lui Beldiceanu (acolo se strîngeau condeierii Iașilor după strămutarea Junimii la București). "Raportul lui Gruber", dacă-l putem numi așa, sună
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12189_a_13514]
-
lucruri grele, profunde, doldora de miez a operei lui Ion Creangă. Cum, ar întreba impacientat Ionel, din ultima bancă: a întregii opere? Nu vă speriați, băieți, de fapt este vorba doar de Ťromanul exemplarť Amintiri... și de un fragment-două din Harap Alb. Dacă stăm să ne gândim mai bine, nu e vorba nici măcar de atât! Ne vom opri, copii, la fragmentele obligatorii din vechea programă, trecând, la lecturi suplimentare, Despre neajunsul de a te fi născut. Doar ca titlu, ca sintagmă
Creangă și bâtă de aur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12511_a_13836]
-
de trucuri ca să mă scutească de comentarii doldora de clișee. Am fost, așadar, la Teatrul Creangă nu doar pentru că se pregătea să sărbătorescă patruzeci de ani de ,carieră". Am fost să văd spectacolul făcut de regizorul Cornel Todea după povestea Harap Alb de Ion Creangă, care urma să aibă premiera peste două săptămîni. Mărturisesc că am avut emoții. Pentru toată lumea. Pentru teatru, să nu fie ceva festivist sau, dimpotrivă, înecat în formule prefabricate, cunoscute sau intuibile. Pentru regizorul Cornel Todea, dublat
Rîzi tu, rîzi, Harap-Alb by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11545_a_12870]
-
de care nu mă bucur foarte des în teatrele pentru copii (și părinți), un spațiu bine definit, bine gîndit, inspirat cu adevărat, un spațiu realizat de scenograful Viaceslav Vutcariov stabilește de la început, în alți termeni, coordonatele pentru această montare cu Harap Alb. Decupajul lui Cornel Todea găsește un traseu clar, aerisit, care nu complică povestea, ci o esențializează. O strînge pe structura inițierii, pe morala abaterii de la ceea ce este comunicat în urma unei experiențe - tatăl îl sfătuiește pe fiul său să se
Rîzi tu, rîzi, Harap-Alb by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11545_a_12870]
-
stil. Este esențial pentru el acest spectacol, dialogul lui cu Todea, mîna liberă pe care se simte că regizorul inventiv i-a lăsat-o întru creație. Prin elementul scenografic se accentuează fabulosul poveștii, lăsînd însă mereu spectatorilor iluzia tangibilă că Harap Alb poate fi oricine dintre noi. Iar muzica lui Nicu Alifantis, atît de variată și de modulată pe zonele pe care și regizorul, și scenograful au dorit, armonic, să le reliefeze este unul dintre însoțitorii minunați ai protagonistului. Și, de ce
Rîzi tu, rîzi, Harap-Alb by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11545_a_12870]
-
care s-a mizat, această grijă față de lucrul elaborat, de ce se poate aduce nou, rafinat pe această scenă. Și de asta, spectacolul are un alt nivel, o altă manieră de a se prezenta publicului său atît de fidel. Povestea lui Harap Alb de la Teatrul Creangă nu este alterată, deformată, vîrîtă în șabloane fel de fel. Este spusă într-o limbă aproape actuală, descifrabilă, care îi dă, și prin acest element, suplețe și autenticitate. Oricum, totul este bine cînd se termină cu
Rîzi tu, rîzi, Harap-Alb by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11545_a_12870]
-
alți românași atrași de patria curmalelor, ba chiar din fața propriilor domicilii, continuă, ce zic, bate în plin, iar secretele războiului sunt inviolabile, impenetrabile, sacre, absolut pecetluite. Altfel, biruie necredinciosul și în loc să ne conducă dl. Băsescu ne trezim președinte cu cine știe ce harap vorbind românește prin vocale. Iată un argument decisiv care ne va determina să parcurgem cele cinci decenii până la edificarea cea luminoasă, căci deplină, cu decentă răbdare, credință în duhul neamului și înțelepciunea diriguitorilor. Drept care vom ține regim, ca să nu ne
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
găsi fiiul dorit". E fragmentul în care vrăjitoarea Brândușa își caută fiul, pe Parpangel, apelând la doi balauri înaripați. Frapează însă durata (un ceas), cam mică pentru un scenariu realist, dar prea îndelungată într-o paradigmă a basmului. Calul lui Harap Alb ajunge la Soare într-o clipă. Nu mai mult. Exact cât îi va trebui și Brândușei o dată ce-și va fi aflat odrasla: "îl puse-n căruța cea vrăjită/ Și zbură cu el într-o clipită" (nota de subsol
Patimile cititorului-model - note despre topografia Țiganiadei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11791_a_13116]
-
ani. Cornel Todea Printre spectacolele montate de Cornel Todea la Teatrul „Ion Creangă” se numără: „Cărăbușii”, după o povestire de Stanislaw Ignacy Witkiewicz, „Un lup, o capră și trei iezi”, după Ion Creangă, „Albă că Zăpadă și cei șapte pitici”, „Harap Alb”, după Ion Creangă, „Pinocchio”, după Carlo Collodi. 31 august - poeta Constantă Buzea Poeta Constantă Buzea, fosta soție a lui Adrian Păunescu, a murit la vârsta de 71 de ani. Una dintre cele mai cunoscute și mai apreciate poete ale
CRONOLOGIE: personalităţi române decedate în 2012 [Corola-blog/BlogPost/93845_a_95137]
-
din Pireu. Dar cînd să-l ating și să-i cînt la ureche, văzut-am copitele nepotcovite și coada-nfoiată și coapsele-i țepene de faun. Cine să fie, oare, bărbatul acesta pe jumătate tap, cu trupu-i smead, cu barbă de harap? Hai, Kore, du-te, atinge-l, momește-l, sucește-l și isprăvește-l, de e bărbat cu-adevărat va ști, la rîndu-i, cum să te-nșface și să te foarfece. Atinsu-l-am pe grumazul sărat, de care m-am
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
și plin de coacăzi roșii, care făceau niște fructe dulci-acrișoare, nemaipomenit de frumoase și de gustoase. Cartea copilăriei... Povești nemuritoare! Iubeam să evadez în lumi și să trăiesc în basme. Eram Prâslea cel voinic și merele de aur, fata moșului, Harap Alb, fata săracului cea isteața, ileana cosânzeana .. câte și mai câte. Am copilărit și am crescut la țară. Amintirile din copilărie vor sta mereu în lumina lămpii de pe noptiera mea. Asta e cartea de atunci...copilăria mea în basme!
Cartea copilăriei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82596_a_83921]
-
de refugiu e Animal Planet și ca mare iubitoare de pisici, cîini, cai și păsări mici, nu pot sta nepăsătoare cînd moșul și baba își bat rău cocoșul și, respectiv, găina, în Punguța cu doi bani, cînd personajul titular din Harap Alb** îl pocnește repetat în cap pe ,răpciuga de cal grebănos, dupuros și slab de-i numărai coastele", cînd tot el taie capul unui exemplar unic de cerb să-i jupoaie pielea, fără pic de fair-play vînătoresc? Ce să mai
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
umane ori sub deghizări animaliere, personajele lui pun mereu la cale un praznic de pomină: capra plîngîndu-și iezii devorați de lup, Ivan Turbincă făcînd guleai cu dracii în iad, cele trei nurori înainte de a-și ucide soacra ori companionii lui Harap Alb la curtea lui Roșuîmpă rat sînt toți mari amatori de excese gastronomice și de voluptăți bahice. Această senzualitate lacomă a stomacului se învecinează cu toate celelalte; de aici pînă la povestirile licențioase zise „corozive”, unde lucrurilor li se spune
Moș Ion Creangă Coțcariul by Mihai Vornicu () [Corola-journal/Journalistic/2815_a_4140]
-
un scenariu al unui alt membru al Cenaclului SF „H. G. Wells“: Marcel Luca. Ulterior, a mai publicat opt albume pe tematici diferite și a colaborat la toate revistele și almanahurile pentru copii editate în România. Cu „În lumea lui Harap Alb“, o adaptare în BD a basmului lui Ion Creangă, a obținut premiul I la Festivalul internațional de literatură SF și artă fantastică de la Stressa, Italia, în 1981. A fost anul în care nu mai puțin zece autori de proză
Agenda2004-13-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282226_a_283555]