15 matches
-
rămas însă la latitudinea învățătorilor organizarea și buna lor desfășurare. Și după 1904, când Regulamentul școlilor de adulți stabilește profilul lor, ele au avut o evoluție sinuoasă cu toate că au devenit deja o realitate de necontestat. Ele reprezentau în concepția educațională haretistă obiectivul principal în ridicarea maselor spre știință, spre cultură. De aceea, eforturile sale s-au concentrat în mod deosebit asupra bunei lor funcționări. Materialele documentare consultate ne-au relevat că în Mehedinți, înființarea unor asemenea școli se cerea în mod
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_viata_cultural_varvara_magdalena_maneanu_1384428239.html [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
Vianu, Octavian Neamțu, H.H. Stahl, Apostol Culea și alții, fie prin instituția Căminului Cultural, fie prin reviste ca Albina, prin publicarea unor lucrări de popularizare și propagandă culturală, prin conferințe și biblioteci. Fundația Culturală Regală funcționa încă pe baza ideilor haretiste (urmărind „răspândirea” culturii în mase prin „apostoli culturali” și „misionari”), când Gusti a preluat conducerea și a impus un program sistematic, riguros, pornind de la cunoașterea nevoilor reale ale satului. Noua concepție culturală a Fundației a devenit una „sociologică”, în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
economice, ar mai fi de menționat distincția dintre fenomenele de participare comunitară sau locală și cele de parteneriat în interesul comunității. În România, DEVCOM are o tradiție care poate fi localizată în special la începutul secolului trecut în spațiul mișcării haretiste de ridicare a școlilor rurale sau, și mai clar, după 1918, la nivelul mișcării sociale declanșate de ministrul liberal Constantin Angelescu 1 pentru construirea de școli la sate (vezi caseta 2). Datele disponibile vorbesc despre o adevărată mișcare socială în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
apar din momentul în care acțiunile de DEVCOM sunt promovate prin mișcări sociale sau prin sprijinul mai puternic sau mai slab al statului. În societatea românească din prima jumătate a secolului trecut, formele exemplare de DEVCOM sunt asociate cu mișcarea haretistă din lumea rurală la începutul secolului, continuând cu acțiunile coordonate de Constantin Angelescu în anii ’20 și cu mișcarea gustiană a monografiilor de sate și a echipelor de cercetare-acțiune socială. Toate acestea au avut caracter de mișcări sociale care se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
d'histoire dans la Russie d'aujourd'hui, în "Commentaire", nr. 101, primăvara 2003, pp. 111-119. Berușcă, Aurelia, Ghid metodologic al serbărilor școlare, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2008. Bruja, Alina Ștefania, Sărbătorirea zilei de 10 Mai în școala românească haretistă, în Cliveti, Gh., Ceobanu, Adrian-Bogdan, Nistor, Ionuț (coord.), Cultură, politică și societate în timpul domniei lui Carol I. 130 de ani de la proclamarea Regatului României, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2011. Căpiță, Laura, Plesciuc, Mona, Istoria în învățământul gimnazial. Probleme deschise și
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Convorbiri didactice" sau "Revista Generală a Învățământului", dar și în aparițiile locale cum ar fi "Propășirea" (din județul Neamț), "Școala poporană a Olteniei", "Școlarul" (Alexandria), ș.a.m.d.; vezi Alina Ștefania Bruja, Sărbătorirea zilei de 10 Mai în școala românească haretistă, în Gh. Cliveti, Adrian-Bogdan Ceobanu, Ionuț Nistor (coord.), Cultură, politică și societate în timpul domniei lui Carol I. 130 de ani de la proclamarea Regatului României, Casa Editorială Demiurg, Iași, 2011, p. 296. 147 Biografia lui Spiru Haret, în Operele lui Spiru
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
gustiană ca un regim absolutist iluminat de autoritate socială, mai degrabă decît un stat de drept social cu regim democratic”. Impecabile prin acuratețea argumentației neafectate de accente moralizante sunt evaluările raporturilor dintre școala Gusti și statul liberal (y compris moștenirea haretistă, continuată de ministrul Constantin Angelescu), dintre Școala Gusti și grupul Criterion sau dintre școala Gusti și Mișcarea Legionară, ca și radiografia electorală a votului „împotriva clasei politice” din 1937, toate - doldora de observații sociale relevante. Dar mai ales analizele privind
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
cu poezia. Ajunse învățătoare, primele două, Maria și Aneta, aveau, desigur, o altă viziune asupra vieții decît cea a lui Bacovia. Profesiunea le cerea activism, nu contemplație. De altminteri, începutul carierei lor coincide cu momentul de mari elanuri al reformei haretiste. Deși - pare-se - sensibilă, Elena, a treia dintre surori secretară la Școala Normală de Fete, era excedată de propriile-i probleme (văduvă, recăsătorită, divorțată) pentru a se mai gîndi la cele literare ale poetului. Cît despre Catinca (profesoară de lucru
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ale acestor două faze ale sistemului educațional (gimnaziu și liceu). Istoriei îi este acordată sarcina cardinală în împlinirea scopului de căpetenie al învățământului: formarea bunului cetățean, i.e., plămădirea românului educat în spiritul național devotat cu abnegație neamului și statului. Reforma haretistă a presupus o redescoperire a vocației naționaliste a școlii românești. Prefigurând sentința ce avea să fie pronunțată de către A. Malraux, Haret a proclamat "Școala primară trebuie să fie adevărată școală națională sau să nu fie deloc" (discurs oral în cadrul Congresului
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
orele de clasă la țară, în care pruncii de țărani se căzneau să dezlege slovele de aur cu care era scrisă, în abecedare și cărțile de citire, istoria românească. În corelație cu conturarea unei iconografii a memoriei istorice naționale, reforma haretistă a instituit și o ritualistică comemorativă organizată în cadrul unui calendar al serbărilor școlare, așezând, de asemenea, bazele fundaționale ale cultului școlar al regalității. Pentru ca școală să "sădéscă în sufletul tinerimiĭ iubirea nețărmurită de țĕră și sentimentul solidaritățiĭ naționale" - considerată misiunea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
politicile sale imperiale de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, rata analfabetismului era cea mai mică (dar totuși, de 40 la sută), iar procentul de elevi încorporați în sistemul de învățământ era de asemenea cel mai mare (65 la sută). Reformele haretiste derulate în Vechiul Regat au apropiat sistemul educațional de cel din Transilvania. Bucovina, intrată mai târziu sub dominația habsburgică (1774), venea în trena celor două. Situația cu adevărat dramatică se întâlnea în Basarabia, unde până în momentul unirii nu funcționa nicio
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
află în Ion Chelcea, 1934/1991; 2002). În al doilea rând sunt de menționat activitățile de reformare a vieții satelor românești, inaugurate de gânditori și politicieni pașoptiști precum N. Bălcescu, B. Catargiu, Ion Ionescu de la Brad și continuate de tradiția haretistă de ridicare a satelor prin bănci, școli, biblioteci, spitale, cooperative, obști de cumpărare și arendare a moșiilor de către țărani. D. Gusti a considerat aceste tradiții drept premise cognitive și pragmatice ale propriului său sistem de sociologie monografică și ale acțiunii
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ale acestor două faze ale sistemului educațional (gimnaziu și liceu). Istoriei îi este acordată sarcina cardinală în împlinirea scopului de căpetenie al învățământului: formarea bunului cetățean, i.e., plămădirea românului educat în spiritul național devotat cu abnegație neamului și statului. Reforma haretistă a presupus o redescoperire a vocației naționaliste a școlii românești. Prefigurând sentința ce avea să fie pronunțată de către A. Malraux, Haret a proclamat "Școala primară trebuie să fie adevărată școală națională sau să nu fie deloc" (discurs oral în cadrul Congresului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
orele de clasă la țară, în care pruncii de țărani se căzneau să dezlege slovele de aur cu care era scrisă, în abecedare și cărțile de citire, istoria românească. În corelație cu conturarea unei iconografii a memoriei istorice naționale, reforma haretistă a instituit și o ritualistică comemorativă organizată în cadrul unui calendar al serbărilor școlare, așezând, de asemenea, bazele fundaționale ale cultului școlar al regalității. Pentru ca școală să "sădéscă în sufletul tinerimiĭ iubirea nețărmurită de țĕră și sentimentul solidaritățiĭ naționale" considerată misiunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politicile sale imperiale de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, rata analfabetismului era cea mai mică (dar totuși, de 40 la sută), iar procentul de elevi încorporați în sistemul de învățământ era de asemenea cel mai mare (65 la sută). Reformele haretiste derulate în Vechiul Regat au apropiat sistemul educațional de cel din Transilvania. Bucovina, intrată mai târziu sub dominația habsburgică (1774), venea în trena celor două. Situația cu adevărat dramatică se întâlnea în Basarabia, unde până în momentul unirii nu funcționa nicio
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]