18 matches
-
călătoriei, profesorul Aronnax intră în conflict cu el însuși. Pe de o parte, ca om de știință, ar vrea să rămână cât mai mult la bordul submarinului, pentru ca împreună cu căpitanul Nemo să exploreze lumea submarină, dar, pe de altă parte, harponierul Ned Land își exprimă dorința de a fugi de pe navă. Antipatia resimțită de Ned Land față de căpitanul Nemo nu poate fi ștearsă nici chiar de incidentul în care cei doi ce își salvează reciproc viața, așa încât profesorul Aronnax se simte
Douăzeci de mii de leghe sub mări () [Corola-website/Science/316398_a_317727]
-
remarcat că pentru a înfige un harpon în pieptul unui om este necesară o forță fizică excepțională, pe care John pare să nu o aibă. Holmes, care reflectase la acest caz înainte de a fi contactat de Hopkins, convocase mai mulți harponieri într-o dimineață la 221B Baker Street, dându-se drept un căpitan de navă pe nume Basil. Trei aspiranți la acest post se prezintă, iar ultimul corespundea profilului descris de zidar al omului văzut în cabană cu două zile înainte de
Peter „Cel Negru” () [Corola-website/Science/325489_a_326818]
-
de zidar al omului văzut în cabană cu două zile înainte de crimă. În timp ce nou venitul semna un contract de angajare pentru a face parte din expediție, Holmes îi pune cătușele prin surprindere și îl imobilizează, cu ajutorul lui Watson și Hopkins. Harponierul, pe nume Patrick Cairns, își mărturisește crima. El explică faptul că făcuse parte dintr-o expediție condusă de Peter cel Negru în 1883 la bordul balenierei "Sea Unicorn". Pe când nava lor se afla în largul insulelor Shetland, ei au descoperit
Peter „Cel Negru” () [Corola-website/Science/325489_a_326818]
-
Norvegiei. Aflând că bancherul transporta titluri financiare de o anumită valoare, Peter cel Negru a decis să-l arunce pe acesta peste bord și să păstreze acțiunile pentru el, astfel putând fi explicată retragerea sa din activitate în anul următor. Harponierul fusese însă martor la crimă. Abia în 1895, Patrick Cairns a reușit să-l găsească pe Peter cel Negru, cerându-i să-i dea bani în schimbul tăcerii sale cu privire la crima comisă în 1883. Arătându-se înțelegător în prima seară, Peter
Peter „Cel Negru” () [Corola-website/Science/325489_a_326818]
-
din 1883, aflând că printre marinari se afla și un anumit Patrick Cairns. Detectivul bănuia că acesta ar dori să părăsească țara pentru un timp și de aceea s-a dat derpt căpitan și a lansat oferte tentante pentru vânătorii harponieri. Reprezentarea lui Patrick Cairns ca fiind ademenit pe strada Baker și încătușat, el luptându-se cu înverșunare și fiind imobilizat cu dificultate de mai multe persoane, este identică, în aproape toate detaliile, cu capturarea lui Jefferson Hope în "Un studiu
Peter „Cel Negru” () [Corola-website/Science/325489_a_326818]
-
ca individ) el însuși, pentru a prezenta o credibilitate totală în excursul lui "anamnetic". Nu este marinar profesionist (a lucrat ca profesor cîndva), însă, suferind de o formă de alienare superioară și căutînd izolarea de lume, decide (în urma întîlnirii cu harponierul Queequeg la un han, unde cele două personaje împart un pat!) să plece pe apă, la bordul balenierei Pequod. Înclinația naratorului spre hiperbolă se simte de la bun început. Indivizii întîlniți ("observați") de el au trăsăturile îngroșate, capătă, treptat, dimensiuni mitice
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
aceea, arogant, îi sfidează pe cei care îl îndeamnă la un comportament rațional (între aceștia, Starbuck, secundul religios, cu rigorile eticii de quaker în suflet, susține că balenele ar trebui vînate doar pentru untura lor și nu din răzbunare, iar harponierul bizar, Fedallah, adus în secret de Ahab la bord, vorbește și el, profetic, despre iminenta moarte a echipajului, dacă nu se va depăși această virulență a căutării lui "Moby Dick"). Eroul melvillian suprapune uciderea mamiferului cu un hybris personal. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
ca individ) el însuși, pentru a prezenta o credibilitate totală în excursul lui „anamnetic". Nu este marinar profesionist (a lucrat ca profesor cîndva), însă, suferind de o formă de alienare superioară și căutînd izolarea de lume, decide (în urma întîlnirii cu harponierul Queequeg la un han, unde cele două personaje împart un pat!) să plece pe apă, la bordul balenierei Pequod. Înclinația naratorului spre hiperbolă se simte de la bun început. Indivizii întîlniți („observați") de el au trăsăturile îngroșate, capătă, treptat, dimensiuni mitice
Balena albă - o experiență mesmerică by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6791_a_8116]
-
de aceea, arogant, îi sfidează pe cei care îl îndeamnă la un comportament rațional (între aceștia, Starbuck, secundul religios, cu rigorile eticii de quakerîn suflet, susține că balenele ar trebui vînate doar pentru untura lor și nu din răzbunare, iar harponierul bizar, Fedallah, adus în secret de Ahab la bord, vorbește și el, profetic, despre iminenta moarte a echipajului, dacă nu se va depăși această virulență a căutării lui „Moby Dick"). Eroul melvillian suprapune uciderea mamiferului cu un hybris personal. Astfel
Balena albă - o experiență mesmerică by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6791_a_8116]
-
folosească din nou brațul amorțit de frig, străbătînd puntea cea lungă de la prova la pupa, azvîrlindu-l cu mișcări largi și Înfigîndu-l, cu precizie aproape matematică, În mijlocul unei scînduri groase atîrnate de farul pupa. Fusese Întotdeauna, Încă din prima tinerețe, primul harponier de pe vapor, cel mai puternic și mai precis În aruncări, cel mai Îndrăzneț și, de asemenea, cel mai inteligent cînd trebuia să facă Întoarcerea pe loc sau să ridice vîslele așteptînd ca fiara cea mare să țîșnească din adîncuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
face cu el. Monstruos, diform, zdrențăros și duhnind a grăsime de balenă, nu era deloc de mirare că nici măcar În cel mai Împuțit bordel din portul cel mai uitat o femeie nu ar fi acceptat să facă amor cu primul harponier de pe Old Lady II, fiindcă, pentru a pune capac la toate, cînd punea piciorul pe pămînt, Iguana Oberlus nu mai avea de obicei nici un sfanț din leafa pe care o pierduse În Întregime la zaruri. Era cît se poate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Bătrînul dădu energic din cap, neîncrezător, Îi dădu tîrcoale prizonierului, exact cum făcuse acesta cu un ceas cu negrul, apoi tăgădui, spunînd foarte rar, convins: - Nu. Nu cred să fie nebun... Am mai auzit vorbindu-se de el... Iguana Oberlus, harponierul roșcovan... Ai fost pe același vapor cu Harrison, pe Old Lady II, nu-i așa? Iar Înainte de asta, cu Guyenot pe Dynastic... Mi s-a povestit despre tine, a adăugat el. Rebel, bețiv, mare amator de jocuri de noroc, scandalagiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
sau broaște-țestoase... - Am găsit și răzoare de legume și cîțiva pomi fructiferi... Făcu o pauză. Iar cineva mi-a spus mai demult că pe una din insulele astea a trăit Într-o vreme, și poate mai trăiește Încă, un sinistru harponier răsculat. - Legende! - Legendele, domnule - veni răspunsul calm -, au de obicei, prin părțile astea ale planetei, un sîmbure de adevăr. Aproape inconștient, privirile tuturor se Întoarseră spre insulă, Într-o zadarnică Încercare de a scruta Întunericul. Nu văzură nimic, dar Iguana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ei, oamenii de pe María Alejandra, erau singurii care Îl cunoșteau, care aveau certitudinea absolută a existenței sale și care știau că acolo, pe Insula Hood, sau Insula Spaniolă, cea mai solitară din Arhipelagul Insulelor Vrăjite, se stabilise pentru totdeauna un harponier monstruos cu faimă de asasin. Primul lui impuls fu să fugă, să se urce pe culmea falezei Înalte dimpotriva vîntului și să-și caute refugiu În peștera lui, avînd astfel deplina siguranță că nu-l va găsi nimeni, dar se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
știa că ar fi avut-o la dispoziție dacă se băga sub apă, dădea jos pietrele și o făcea să plutească din nou. Era o balenieră puternică, sigură și rapidă, cu o capacitate de opt vîslași, un timonier și un harponier, una dintre acele curajoase șalupe cu care de atîtea ori urmărise În larg balenele sau se lăsase tîrÎt, cu o viteză sinucigașă, cînd marea fiară se simțea rănită și Începea să Înoate cu disperare, fugind de moarte. - Acolo suflă! Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
descoperea că totul era simplu și că fusese de-ajuns să schimbe rolul de victimă cu acela de călău. Cruzimii trebuia să-i răspundă cu sadism, nedreptății, cu tiranie, iar biciului cu asasinate. Rezultatul era evident: din Iguana Oberlus, un harponier monstruos, fiul lui Scaraoțchi, devenise Oberlus, regele Insulei Hood și poate, Într-o zi, regele Arhipelagului Galápagos. Nu mai era nevoie să se scuze pentru aspectul și prezența lui, nici să-și petreacă nopțile treaz și aducîndu-i sacrificii Elegbei pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
cu o dulce suavitate, pentru a simți apoi cum carnea ei, fierbinte acum, Îl Înconjura, Încătușîndu-l și Împiedicîndu-l să scape. Începură să aibă, de asemenea, lungi conversații În care Îi vorbi despre viața lui, despre anii amari În care fusese harponier pe baleniere urît mirositoare și despre locurile Îndepărtate și stranii pe care le vizitase de-a lungul multelor sale călătorii. Dar mai cu seamă și mai mult decît despre sine Îi plăcea să-i vorbească despre cărțile pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
urmare cu totul ilogic să presupună că cele patru calamități erau legate Între ele Într-un fel oarecare. Cheia trebuia să se afle, după toate probabilitățile, la misteriorul criminal, pe care unele glasuri Îl identificau deja cu Iguana Oberlus, Înspăimîntătorul harponier de pe Old Lady II care dezertase de pe vaporul lui cu cîțiva ani În urmă. Doña Adelaida Ojeda, care În pofida timpului scurs refuza În continuare să accepte moartea primului său născut, a oferit prin urmare o sută de dubloni de aur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]