56 matches
-
de o parte, și ale volumelor de istorie literară, pe de alta, însă el se structurează în jurul unor mari autori, încât putem vorbi de adevărate „rubrici”, ca să nu le spun capitole, pe care nu cred că greșesc numindu-le: Eminesciana, Hasdeiana, Caragialiana, Argheziana, Călinesciana, Istratiana, Lucian Blaga, Mircea Eliade. Teodor Vârgolici se plimbă degajat în întreaga literatură română de la folclor (Sărbătorile la români de Simion Florea Marian, ediție îngrijită de Iordan Datcu) și de la cronicari (Letopisețul Țării Moldovei de Grigore Ureche
Studii despre clasici by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13216_a_14541]
-
acestui din urmă volum este, firește, Duduca Mămuca (Din memoriile unui studinte) care, la apariția în volum, a căpătat titlul modificat Micuța, (nuvelă, ea însăși, fiind ușor remaniata dar, spre onoarea autorului, nu în substanță). Cum se știe, aceasta nuvelă hasdeiana a început să apară, în 1863, în revistă viitorului enciclopedist Din Moldova, schimbat apoi în Lumina. Autorul nuvelei avea, atunci, 25 de ani și a fost rău surprins de scandalul ce a iscat. Tînărul începe să fie dușmănit de dăscălimea
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
joc al minții și al condeiului, care suportă titlul dat de Addenda, dar din subtitlul Exerciții și moloz ar trebui să cadă ultimul cuvânt, pentru că nu este vorba de un moloz, ci de niște „scânteieri” de moment cu semnificații tipic hasdeiene. Variantele masive pentru unele poezii sau numai la anumite versuri pentru altele, detectate de cercetător între hârtiile lui Hasdeu, constituie o operație bine gândită și utilă pentru cercetări. O parte bogată și ultimă o constituie în volum notele și comentariile
Însemnări despre istoricul literar Stancu Ilin by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2819_a_4144]
-
introductiv, note și comentarii de Paul Cornea, o contribuție esențială având lectorul Daciana Vlădoiu și tehnoredactorul Pompiliu Statnai. în acest domeniu, un reviriment s-a produs, în dificilile condiții actuale, prin strădania istoricului literar I. Oprișan. Recunoscut ca eminent exeget hasdeian, autor, printre altele, a două fundamentale lucrări monografice, Viața lui B. P. Hasdeu sau setea de absolut (2001) și Opera literară a lui B. P. Hasdeu (2007), I. Oprișan a readus la lumină, la Editura Vestala, în excepționale condiții grafice
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
e cel puțin excesivă. într-un singur caz se dovedește ceva mai lucid, în cazul rivalului său Hasdeu: după ce, în Pseudokynegetikos, îl luase peste picior pentru etimologiile lui fanteziste, îi închină savantului un text amplu și sfidător, în care elucubrațiilor hasdeiene din conferința Noi în 1892 li se răspunde rațional, calm, în cel mai pur spirit junimist (vezi conferința Un leac pentru copilăria noastră, din 1892). Odobescu reprezintă cazul rar în care frecventarea asiduă a Antichității a dus la opacizarea treptată
Estet până la capăt by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7434_a_8759]
-
procedat în consecință. Pentru început, și-a inventat o identitate strălucită, din care jumătate ori trei sferturi era fantezie, dar care, în ansamblu, îi lăsa pe toți cu gura căscată de admirație. Éblouir les Moldaves - pare să fi fost comandamentul hasdeian suprem, în slujba căruia și-a pus toată energia. Prim pas esențial - Hasdeu face un caz enorm de originea sa princiară, de strălucita familie de domnitor din care ar descinde în mod direct; gîdilînd snobismul instinctiv al intelectualilor, junele de
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
început în eroare de magnifica punere în scenă, au început să vadă în Hasdeu ceea ce el era de fapt - un poet mediocru, un savant de erudiție spectaculoasă, dar ornamentală, un individ posedînd în schimb ego tumefiat și agresiv. Așa că literatura hasdeiană a încetat să existe aproape de la sine, intrată de acum în concurență cu cea a lui Eminescu, Creangă sau Caragiale. Hasdeu a înțeles, de data aceasta cu intuiție într-adevăr genială, că literatura scrisă de el era complet depășită, că
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
decît îngăduință binevoitoare. E drept că Hasdeu și-a elaborat literatura după o complet altă formulă decît cea utilizată pînă atunci în literele românești. Romantic integral, precum majoritatea contemporanilor săi, el n-a mai folosit deloc inspirația franceză tutelară: romantismul hasdeian are surse de-a dreptul curioase în contextul literar al deceniului 1860-1870. Scriitorul practică un romantism negru, alternat cu cel sentimental, romantism ce trimite la Schiller, Heine, ca și la acel Shakespeare tradus și imitat de germani; cultivă, în poezie
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
plasează și titlul acestei monografii: Oameni mari ai României. Ioan-vodă cel Cumplit. Aventurile, domnia, războaiele, moartea lui; rolul său în istoria universală și în viața poporului român (1572-1574). Un iz de protocronism avant la lettre se degajă din multe formulări hasdeiene. Romanul Ursita (1867), altă evocare istorică, optează de data asta deschis pentru literatură, fără a mai recurge la fastidioasa bibliografie; rezultatul este însă același. Mai slabă și mai lipsită de nerv decît Ioan-vodă cel Cumplit, Ursita nu se deosebește însă
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
mult - fiecare personaj vorbește în jargonul caracterului său; termenii în limbi străine, întotdeauna cu funcție ironică, încheagă o atmosferă; Micuța pare scrisă într-o românească vorbită cu diferite accente străine, de efect savuros. După succesul acestei nuvele atît de puțin hasdeiene ca spirit (nuvelă lipsită de patetism, de parcă ar fi fost scrisă de un romantic polonez, german sau rus încă neidentificat și doar adaptată de tenebrosul Hasdeu), autorul va exploata încă o dată arta dialogului spontan, în comedia Trei crai de la Răsărit
Poliglotul literat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7668_a_8993]
-
revista Propășirea din 1844 a fost reprodusă într-o monumentală ediție facsimilată și transliterată. În acest domeniu, un reviriment s-a produs, în dificilele condiții actuale, prin strădania și desăvârșita competență a istoricului literar I. Oprișan. Recunoscut ca eminent exeget hasdeian, autor, printre altele, a două lucrări monografice, Viața lui B.P. Hasdeu sau setea de absolut, (2001) și Opera literară a lui B.P. Hasdeu (2007), I. Oprișan a readus la lumină, la Editura Vestala, în excepționale condiții grafice, prin metoda anastatică
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
și de ce mara/ și n-am ce face/ le deschid ușa și/ îi împing repede-repede în sufragerie apoi/ mă cufund adânc în fotoliu/ și-i privesc nerăbdător cum își toarnă cafeluța pe gât." (pag. 32) Oricum, spre deosibire de Magnumul hasdeian, acest Exiguum ajunge cu bine, uneori chiar cu foarte bine, la capăt.
Exiguum Etimologicum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7173_a_8498]
-
urmele lui Hasdeu, noul aspirant la glorie intelectuală realizează rapid faptul că România se afla într-o evidentă întîrziere față de Apusul Europei în ceea ce privește lecturile teoretice, ca și perceperea disciplinelor aflate atunci în plină reformare (economia politică, istoria, sociologia, psihologia); rețeta hasdeiană va acționa din nou, exact cum acționase în urmă cu două decenii. Criticul Gherea își uimește publicul cu cantitatea covîrșitoare de nume străine citate, cu aluzii la opere critice, filozofice și istorice, de care românii nici nu auziseră și care
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
mai bine pe Ovidiu Bârlea, căruia i-a editat la „Minerva”, unde era redactor, câteva din cele mai importante cărți de etnologie și folclor. Deși Ovidiu Bârlea este unul din cei mai mari folcloriști români, cu o operă de proporții hasdeiene, n-a fost și nu este apreciat după merit. A avut o existență solitară, dramatică, a muncit cu o tenacitate specific „moțească” - pentru că era originar din țara Moților, din Bârleștii Mogoșului, apropiați de Bucium-Șasa, locul unde a preoțit Ion Agârbiceanu
O monografie necesară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3107_a_4432]
-
a unor mari scriitori (I. Creangă, M. Eminescu, O. Goga), autori de talie modestă, pe de altă parte, fiind tratați cu excesivă generozitate. Studiile lui A., în care istoricul literar se înfrățește cu eseistul, vădesc o tendință spre teoretizări, amprenta hasdeiană putând fi ușor recunoscută. Preia multe dintre simpatiile și, mai cu seamă, antipatiile maestrului, lansându-se în aprecieri bizare. Ca „poeți naționali români” el nu-i acceptă decât pe V. Alecsandri și G. Coșbuc. În schimb, versurile lui Eminescu, în
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
sau muzică. Altfel, pastișele după Gr. Alexandrescu, D. Bolintineanu, M. Eminescu, G. Coșbuc fac dovada unei virtuozități de netăgăduit. Și tot așa, ciclul de parodii simboliste (Cameleon-femeie, sonet decadent, simbolist-vizual-colorist ș.a.). În afara câtorva epigrame și a unor atacuri la adresa spiritismului hasdeian, C. va reveni, ca autor de versuri, cu niște strofe antidinastice (Mare farsor, mari gogomani) și, în „Convorbiri critice”, cu fabule inspirate de răscoalele țărănești din 1907. Cu tot elogiul pe care, în 1909, îl face implicării politice a omului
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
dramaturgi și piese uitate, efortul recuperator fiind prezent în primul rând în articolele exegetice. Astfel, în volumul Clio și Melpomena (1977), cea mai amplă secțiune, intitulată Piesa uitată, atrage atenția asupra unui repertoriu marginalizat sau de-a dreptul necunoscut, de la hasdeiana Răposatul postelnic la Vrăjitoarele lui Dimitrie Stelaru, trecând prin dramaturgia lui Iacob Negruzzi, I. L. Caragiale (Începem!), Al. Macedonski (Moartea lui Dante Alighieri), Barbu Delavrancea (A doua conștiință, piesă ibseniană, atipică în ansamblul operei scriitorului), Ion Minulescu, Caton Theodorian, Ion Agârbiceanu
SILVESTRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
de editarea arhivei folcloristice a lui B.P. Hasdeu. În 1997 publică Omul de flori, o masivă antologie de basme și legende populare din textele primite de B.P. Hasdeu în urma chestionarelor pe care le-a alcătuit și difuzat. Alt filon folcloric hasdeian de o impresionantă varietate este relevat în Soarele și Luna (2002), două tomuri pornind de la manuscrisele venite ca răspunsuri pentru cele două chestionare. Primul tom cuprinde Folclor tradițional în versuri, al doilea fiind destinat notelor, comentariilor, variantelor și indicilor. O.
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
la editura bucureșteană „Minerva”, acest al treilea volum, scos, ca precedentele, de cercetătorii Stancu Ilin și Ionel Oprișan, cuprinde romane, nuvele, povestiri, pamflete, foiletoane și pagini umoristice, detașându-se ca excepționale opere literare „Duduca Mamuca” și „Ursita”. Fie ca deviza hasdeiană „Pro fide et patria”, Înscrisă pe frontispiciul castelului „Iulia Hasdeu”, să ne Însuflețească și să ne călăuzească pe toți românii, acum și pururea! Bine-ai venit, revistă dragă! Atât de mare mi-a fost dorul de tine Încât cei doi
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Noematology: an Anticipation of E. Coseriu's Skeology / 175 Annex: On the Real Object of Linguistics / 193 Bibliografie generală / 219 Indice de nume proprii / 229 Prologul editorului De necesitatea unei ediții critico-interpretative a cel puțin unuia dintre cele două studii hasdeiene reproduse aici mi-am dat seama în momentul în care am început să lucrez la un material care urma să fie prezentat, cu statutul de "comunicare în plen", la Simpozionul Național "Doi ctitori ai literaturii române: Gheorghe Asachi și Bogdan
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Deși interesul meu s-a îndreptat, cu precădere, asupra materialului pe care Hașdeu l-a scris cu privire la diviziunile gramaticii comparative, am hotărât să includ în această carte doar că "reproducere anastatica" (obținută, de fapt, prin "scanarea" originalului) și amplul studiu hasdeian, Laletica sau fisiologia sonurilor, așa cum s-a tipărit în "Columna lui Traian" (în cele trei numere apărute în lunile februarie, martie și aprilie-mai ale anului 1882). Numai într-o asemenea alcătuire, micul volum pe care îl pun astăzi la dispoziția
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
a lungul timpului, de mai multă atenție (și, implicit, de mai multe comentarii) din partea unor specialiști, dar și fiindcă editorul nu este într-atât de pregătit în domeniul foneticii și al fonologiei, încât să evalueze în mod ferm justețea concepției hasdeiene referitoare la fiziologia sunetelor. În consecință, m-am limitat, de data aceasta, la formularea câtorva observații cu caracter general; în rest, am preferat să citez opiniile unor cercetători mai competenți, care au arătat în ce constă actualitatea ideilor și a
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ideilor și a intuițiilor lui Hașdeu (și) într-o atare privința. Ar putea părea curios faptul că eu, dimpotrivă, acord o importanță sporită tocmai studiului peste care mai toți exegeții sau editorii eventual, specialiștii interesați de anumite aspecte ale operei hasdeiene au trecut destul de rapid, fără să emită, cel mai adesea, judecați de valoare ori fără să încerce vreo interpretare extinsă; de regulă, "evaluările" lor se rezumă doar la scurte dârî de seamă asupra conținutului articolului cu pricina. Deși au trecut
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
trecut 131 de ani de la momentul publicării sale, cred că studiul Un nou punct de vedere asupra ramificațiunilor gramaticei comparative păstrează suficiente elemente de interes pentru știința lingvistică actuala. În plus, trebuie subliniată și admirată coerentă internă a demersului teoretic hasdeian, chiar și atunci când unele dintre ideile sau distincțiile pe care se întemeiază concepția în cauză nu mai rezistă la o examinare critică, în sensul că nu corespund efectiv realității limbajului. Și astăzi admirăm metodă fără greș, logic riguroasă, cu care
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
om de stiinta stă în faptul de a fi reprezentat cu putere un moment din istoria disciplinei" (apud Brâncuș [ed.] 1972, pp. 78-79). Și totuși, dincolo de acel moment despre care vorbea Călinescu, există și o dimensiune clasică a operei științifice hasdeiene, cea care nu se perimează, trecând proba timpului. Reeditarea celor două studii aparținându-i lui Hașdeu nu reprezintă o premieră în cultura noastră. Ele au fost republicate tot într-un context similar, la 150 de ani de la nașterea savantului de către
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]