1,047 matches
-
o cheie ruginită între dinți năvălește în rama tabloului exersezi imposibilul te mulțumești cu hrana zilnică a absențelor între ziduri cu spărturi la vedere știi la capătul zilei povestea ta sângerează Lecția de dans Cobor din Floreasca o iau pe Hatmanul Arbore prin fostă Mierlei apoi Dorobanți mă întorc din plimbarea nocturnă pe aceleași dale plesnite pe margini înșelătoare aerul e bun și el să mă amăgească uscat obosit pe fosta Mierlei câțiva tineri ascultă manele până coboară noaptea în ei
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/7219_a_8544]
-
flinta). Evenimentul se transforma într-o adevărată serbare cîmpenească, boierii fiind însoțiți de "mulți pehlivani și măscărici", "zăbovindu-se cu naiuri și nagarale" și desfătîndu-se cu "cîntece hagimești ș= orientaleț".5 În 1806, fiind în călătorie de nuntă la Viena, hatmanul Răducanu Rosetti "a uimit pe austriaci, șeiț înșiși destul de meșteri de pușcă și de pistol, prin chipul minunat în care trăgea la țintă". "Pe cînd ei ș= austriaciiț trăgeau cu carabinele - povestește Radu Rosetti -, boieriul moldovan întrebuința pistoalele sale Kuchenreiter
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
șeiț înșiși destul de meșteri de pușcă și de pistol, prin chipul minunat în care trăgea la țintă". "Pe cînd ei ș= austriaciiț trăgeau cu carabinele - povestește Radu Rosetti -, boieriul moldovan întrebuința pistoalele sale Kuchenreiter, montate pe straturi ușoare de metal". Hatmanul Răducanu participase la Viena la un concurs oficial, cîștigînd "premiul cel mare".6 Ulterior, astfel de concursuri s-au organizat și în spațiul românesc, după cum își aduce aminte Constantin Bacalbașa: "Exercițiul armelor era iarăși în obiceiuri; îmi amintesc, de pe timpul
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
1919) (nu mai citez aici notele infrapaginale care conțin însă câteva utile indicații bibliografice): “La sfârșitul sec. al XVIII-lea trăiau trei fii ai unui «Filodor» (desigur poreclă). Manolache Fșilodorț, cumnat cu Constșantinț Vodă Hangerli, ocupă la 1798 postul de hatman ce fusese creat de Ipsilanti. Dumitrașco Fșilodorț e căpitan de lefegii la 1777. Costache Fșilodorț e cămăraș pe la 1780. ș...ț Un fiu al hatmanului Manolache, a avut de soție o Scanavi” (p. 262). În listele din Sfatul domnesc și
O scrisoare de la diplomatul Lucian Blaga by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/13011_a_14336]
-
Filodor» (desigur poreclă). Manolache Fșilodorț, cumnat cu Constșantinț Vodă Hangerli, ocupă la 1798 postul de hatman ce fusese creat de Ipsilanti. Dumitrașco Fșilodorț e căpitan de lefegii la 1777. Costache Fșilodorț e cămăraș pe la 1780. ș...ț Un fiu al hatmanului Manolache, a avut de soție o Scanavi” (p. 262). În listele din Sfatul domnesc și alți mari dregători ai Tării Românești din secolul al XVIII-lea de Theodora Rădulescu (“Revista Arhivelor”, 2/1972), apare Costache «Filodor», vel postelnic între 18
O scrisoare de la diplomatul Lucian Blaga by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/13011_a_14336]
-
românești. Mănăstirea Agapia. Ctitorită inițial în sec. al XIV-lea de sihastrul Agapie, refăcută în 1527 de Petru Rareș, mănăstirea Agapia Veche e mutată în sec. al XVI-lea pe locul în care se găsește astăzi. Fratele domnitorului Vasile Lupu, hatmanul Gavriil înnoiește mănăstirea, zidind actuala biserică, unde se remarcă pictura interioară realizată de Nicolae Grigorescu la numai 20 de ani. Ctitorită de Alexandru cel Bun, în 1407, ca necropolă pentru el și familia sa, Mănăstirea Bistrița este reconstruită integral în
Agenda2003-39-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281527_a_282856]
-
Pilsudski (1867-1935, politician și om de stat polonez, mareșal al Poloniei -n.tr.), Kolia Dovjenko (nume tipic rusesc; un băiat de la casa de copii), Isaaac Goldman (ucrainian din Odesa), Grișa (om bun, cu suflet), protopopul Avvakum (fire bisericoasă, blajină), Zolkiewski (hatman). În principiu, numele de femei, înglodate în muncă și în datorii, degajă un fel de parfum închis, conservat pentru mai târziu (Grunia, Frosa). Ele se opun mamei - Piekno, frumusețea en titre. Alte nume sunt tipic rusești: Kirilovici, Simion Simionovici, Sorokin
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
marelui domnitor. Femeia moare la naștere. Din nenorocire pentru postelnic, acesta e silit să fugă din oraș, din cauza ca un astrolog italian îi prevestise domnitorului că Șarpe îl va ucide pe nepotul său. Vodă poruncește că Șarpe să fie întemnițat, dar hatmanul Luca Arbore, aflînd, îl sfătuiește să fugă, punîndu-se la adăpost. Vremurile erau aspre și abuzul oricînd posibil. Așa se face că nefiind găsit postelnicul, domnul bănuind cum stau lucrurile, îl întemnițează pe nimeni altul decît pe bătrînul Arbore, acoperit de
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
legionare: "Garda de Fier? Demonii de dreapta, adepți ai ortodoxiei aflați ideologic la antipodul celor pe care i-a denunțat Dostoievski, dar psihologic foarte asemănători. Fenomen neromânesc. Așa se face că șeful G. de F. era slav. Un soi de Hatman" (Emil Cioran, Caiete, III, Humanitas, 1999). Răzvan Codrescu, De la Eminescu la Petre Țuțea. Pentru un model paideic al dreptei românești, Editura Anastasia, București, 2000.
Un doctrinar legionar de azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16768_a_18093]
-
an: "Garda de Fier? Demonii de dreapta, adepți ai ortodoxiei aflați ideologic la antipodul celor pe care i-a denunțat Dostoievski, dar psihologic foarte asemănători. Fenomen neromânesc. Așa se face că șeful G. de F. era slav. Un fel de Hatman." Trăia ca un marginal, își cunoștea bine contradicțiile sale, inactivitatea sa îl exaspera dar se complăcea în ea, vorbea mult de defectele românilor care îl tot vizitau și trăia pe apucate. Cu acest al treilea volum, ediția aceasta românească a
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
-o de-a lungul Dunării niște bezmetici care оn aparentă și-au pavat drumul spre... Șerbia cu bune intenții, ca să parafrazam vorba lui Dante Aligheri. Interesant de știut ar fi pentru adevărații romвni din Șerbia cвnd vor renunța propagandiștii marelui hatman de la Zajcear, dacă mai există, la intenția lor de a se refugia la Consiliul de la Novi Sad оn timp ce părăsesc frontul romвno-vlah din Timoc unde cursurile școlare оn limba vlaha au оnceput nestingărite, cu complicitatea tacită a lor, a
Chelului îi lipseşte tichia de mărgăritar [Corola-blog/BlogPost/92634_a_93926]
-
domniței a vrut s-o căsătorească „politic”, însă încercările sale au eșuat, din cauza sinuoaselor împrejurări în care au evoluat evenimentele. În timp ce Vasile Lupu își făurea planuri mărețe cu măritișul fiicei sale, trăgând firele atâtor intrigi pentru realizarea lor, Bogdan Hmelnițchi, hatmanul cazacilor zaporojeni din Ucraina, a dorit ca frumoasa domniță să fie mireasa fiului său, Timuș Hmelnițchi. Vasile Lupu l-a refuzat categoric pe hatman, pentru că nu corespundea ambițiilor sale politice. Gestul lui l-a supărat rău de tot pe orgoliosul
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
făurea planuri mărețe cu măritișul fiicei sale, trăgând firele atâtor intrigi pentru realizarea lor, Bogdan Hmelnițchi, hatmanul cazacilor zaporojeni din Ucraina, a dorit ca frumoasa domniță să fie mireasa fiului său, Timuș Hmelnițchi. Vasile Lupu l-a refuzat categoric pe hatman, pentru că nu corespundea ambițiilor sale politice. Gestul lui l-a supărat rău de tot pe orgoliosul hatman, care i-a „promis” că va trimite în Moldova „o sută de mii de nuntași”, ca să... „pețească mireasa”. Și...s-a ținut de
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
cazacilor zaporojeni din Ucraina, a dorit ca frumoasa domniță să fie mireasa fiului său, Timuș Hmelnițchi. Vasile Lupu l-a refuzat categoric pe hatman, pentru că nu corespundea ambițiilor sale politice. Gestul lui l-a supărat rău de tot pe orgoliosul hatman, care i-a „promis” că va trimite în Moldova „o sută de mii de nuntași”, ca să... „pețească mireasa”. Și...s-a ținut de cuvânt. În 1650 l-a trimis pe fiul său Timuș cu o numeroasă armată de cazaci și
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
domniței a vrut s-o căsătorească „politic”, însă încercările sale au eșuat, din cauza sinuoaselor împrejurări în care au evoluat evenimentele. În timp ce Vasile Lupu își făurea planuri mărețe cu măritișul fiicei sale, trăgând firele atâtor intrigi pentru realizarea lor, Bogdan Hmelnițchi, hatmanul cazacilor zaporojeni din Ucraina, a dorit ca frumoasa domniță să fie mireasa fiului său, Timuș Hmelnițchi. Vasile Lupu l-a refuzat categoric pe hatman, pentru că nu corespundea ambițiilor sale politice. Gestul lui l-a supărat rău de tot pe orgoliosul
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
făurea planuri mărețe cu măritișul fiicei sale, trăgând firele atâtor intrigi pentru realizarea lor, Bogdan Hmelnițchi, hatmanul cazacilor zaporojeni din Ucraina, a dorit ca frumoasa domniță să fie mireasa fiului său, Timuș Hmelnițchi. Vasile Lupu l-a refuzat categoric pe hatman, pentru că nu corespundea ambițiilor sale politice. Gestul lui l-a supărat rău de tot pe orgoliosul hatman, care i-a „promis” că va trimite în Moldova „o sută de mii de nuntași”, ca să... „pețească mireasa”. Și...s-a ținut de
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
cazacilor zaporojeni din Ucraina, a dorit ca frumoasa domniță să fie mireasa fiului său, Timuș Hmelnițchi. Vasile Lupu l-a refuzat categoric pe hatman, pentru că nu corespundea ambițiilor sale politice. Gestul lui l-a supărat rău de tot pe orgoliosul hatman, care i-a „promis” că va trimite în Moldova „o sută de mii de nuntași”, ca să... „pețească mireasa”. Și...s-a ținut de cuvânt. În 1650 l-a trimis pe fiul său Timuș cu o numeroasă armată de cazaci și
CELE TREI AURE ALE BISERICII TREI IERARHI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383707_a_385036]
-
s-a implicat în războiul ruso-turc din 1710-1711, iar domnitorul ei nu a suferit pentru moment nici un neajuns. După Stănilești, poziția lui Brâncoveanu însă s-a deteriorat. Patru evenimente au dus la aceasta. Primul a fost faptul că Ivan Mazepa, hatmanul cazacilor din Ucraina, când a trecut din tabăra rusească în cea suedeză, a informat pe aceștia și indirect pe turci despre politica duplicitară a lui Brâncoveanu. Al doilea au fost denunțurile făcute de către Cantacuzini (ca acel raport trimes lui Ștefan
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
Federigo Veterani, iar la Moscova de către împăratul Petru cel Mare, cancelarii Golovin și apoi Golovkin, spătarul Nicolae Milescu, translator la Posolski Prikaz, și de David Corbea, rezidentul permanent al Țării Românești în Rusia. În Ucraina, cheia cifrului era cunoscută de hatmanul Ivan Mazepa, de Filip Orlik, șeful cancelariei acestuia, precum și de secretarul Zguri. În afara corespondenței diplomatice, scrierea cifrată era utilizată de domnitorul Constantin Brâncoveanu și pentru anumite însemnări din jurnalul său intim. Unele criptograme din acest jurnal au fost interpretate de
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
său intim. Unele criptograme din acest jurnal au fost interpretate de R. Pava în studiul intitulat Criptogramele din însemnările de taină ale lui Constantin-vodă Brâncoveanu.7 O altă schimbare a cifrului a fost determinată în toamna anului 1707 de trecerea hatmanului cazac Ivan Mazepa de partea suedezilor în războiul cu rușii. Deoarece hatmanul trădător era unul dintre puținii cunoscători ai cheii cifrului folosit de Constantin Brâncoveanu în corespondența diplomatică purtată cu Petru cel Mare și cu celelalte personalități moscovite arătate mai
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
Pava în studiul intitulat Criptogramele din însemnările de taină ale lui Constantin-vodă Brâncoveanu.7 O altă schimbare a cifrului a fost determinată în toamna anului 1707 de trecerea hatmanului cazac Ivan Mazepa de partea suedezilor în războiul cu rușii. Deoarece hatmanul trădător era unul dintre puținii cunoscători ai cheii cifrului folosit de Constantin Brâncoveanu în corespondența diplomatică purtată cu Petru cel Mare și cu celelalte personalități moscovite arătate mai înainte, exista temerea fundată că el ar fi putut să denunțe aceasta
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
românești au fost prezenți pe piața cărții în 1933: 1. Garabet Ibrăileanu - Adela 2. Jean Bart - Europolis 3. Mihail Sadoveanu - Creanga de aur 4. Camil Petrescu - Patul lui Procust 5. Gib Mihăiescu - Rusoaica 6. Cezar Petrescu - Apostol, Orașul Patriarhal, Nepoata hatmanului Toma, Floarea de agave 7. Eugen Lovinescu - Firu-n patru 8. Hortensia Papadat Bengescu - Drum ascund (după unii autori creditat cu 1932, ca an al apariției) 9. George Mihail Zamfirescu - Maidanul cu dragoste 10. G. M. Vlădescu - Menuetul 11. Damian Stănoiu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93660_a_94952]
-
de gazeturi, vreo douăzeci de ani mai încolo de tomuri italienești, în preajma răscoalei lui Tudor cer Le Constitutionnel și Le Libéral, Journal de Franfort și pachete cu cărți de la Paris. Cei care comandă sînt fețe bisericești, Neofit de la S. Episcop, hatmani, postelnici, vel cluceri și medelniceri. Prin anii '30, între atîtea cinuri boierești, își face loc un oarecare M. Exarchos, docteur en médecine. Pînă la căftănirea culturală de la jumătatea secolului XIX nu mai e mult. La o sută și mai bine
Ce se citește și ce se scrie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8482_a_9807]
-
1791)și Alexandru Moruzi în Moldova(1792). Starea deplorabilă în care a ajuns serviciul poștal, la determinat pe Domnul Moldovei să-l dea în antrepriză unei companii. Mutat în Țara Românească(1793), Moruzi trece poștele, de sub dependența Marelui Spătar, unui hatman, care să răspundă de acest serviciu. Totodată hotărăște ca poștele să fie date în antrepriză, de la 1 mai 1795. Condițiile antreprizei prevedeau că o parte din personalul necesar, să fie numit de statăhatmanul poștelor, beșlii și surugii), iar o parte
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
o parte din personalul necesar, să fie numit de statăhatmanul poștelor, beșlii și surugii), iar o parte de antreprenorăcăpitanii de poștă și subordonații lor). Persoanele particulare nu puteau călători cu poșta gratuit și fără să posede un permis, emis de hatmanul poștelor în București, de ispravnici în capitalele județelor și de autoritățile locale în comune. Pe la menziluri se întâmplau multe abuzuri și nereguli: menzilgii “dând cu foarte mare ușurință atât caii, cât și căruțele”, curierii “luau cu dânșii persoane străine, lucruri
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]