26 matches
-
se roagă domnului . Visteria Moldovei intervine la ispravnicii ținutului Vaslui prin adresa din 31 martie 1823, În privința celor opt scutelnici vieri din birnicii satului și cinci slugi fără bir lăsați , urmând să plătească birul și să fie scutiți de orice havalele. Totodată, ispravnicii ținutului Vaslui urmau să nu Îngăduie spătarului Matei Roset . Conflictul dintre stolniceasa Maria Holban și spătarul Matei Roset pentru cei opt vieri și cinci slugi nu era Încheiat la 26 noiembrie 1823, când vornicul Iordache Râșcanu se plânge
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
izvoade" (vol. XXV, p. 265-268), că în 4 noiembrie 1848 N. Râșcanu, spătar și ispravnic de Vaslui, poruncește privighetorului ocolului Mijlocu că, „deoarece pe Andrei Kogălniceanu l-a însărcinat cu alte predmeturi n-are a-l mai supăra cu alte havalele". După care, privighetorul îi scrie vechilului de mazili și zapciilor din Dănești la 29 noiembrie 1848 ca „să scutească pe Andrei Kogălniceanu de orice alte havalele". Când munca de privighetor era făcută bine, domnitorul putea acorda funcționarului său carte de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
l-a însărcinat cu alte predmeturi n-are a-l mai supăra cu alte havalele". După care, privighetorul îi scrie vechilului de mazili și zapciilor din Dănești la 29 noiembrie 1848 ca „să scutească pe Andrei Kogălniceanu de orice alte havalele". Când munca de privighetor era făcută bine, domnitorul putea acorda funcționarului său carte de privilegiat, „apărat despre tot felul de dări ce sunt către visteria țării"... Din punct de vedere fiscal, locuitorii satelor erau împărțiți în prima jumătate a secolului
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Mazilii erau categoria fiscală a celor privilegiați care, în schimbul unor servicii aduse domniei, autorităților locale ori unor dregători, beneficiau de anumite avantaje. Lor li se stabilea o dare fixă, de obicei mai mică decât a celorlalți dajnici, erau scutiți de havalele și podvezi și nu erau supuși regimului cislei. În schimb, ei erau puși să îndeplinească anumite slujbe la isprăvnicie, la sameșie ori la casele boierești: tăiat lemne, îngrijit vite, păsări și casa, aduceau apă, executau sau reparau drumurile și podețele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și admis de vistierie s-a transmis, cu timpul, și băștinașilor. De aceea existau prin sate locuitori fruntași trecuți în rândul ruptașilor, care în schimbul privilegiului de a da visteriei o dare anuală se bucurau de unele scutiri de dări și havalele. În rândul ruptașilor erau întâlniți fii de preoți și feciorii gospodarilor (boierilor) din sate. Ruptașii fiind un rang inferior al boieriei, nu plăteau bir - impozitul așezat pe capete și socotit ca ceva care însemna inferioritatea individului. În schimb plăteau restul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1910acestea: Suceava, Neamț, Roman, Bacău, Putna, Tecuci, Covurlui, Tutova, Vaslui, Fălciu, OrheiLăpușna, Soroca, Cernăuți, Hârlău-Dorohoi, Cârligătura, Ținutul Iași, Târgul Iași. Birul țării pe sfertul lui apriil 1759 a fost de 27.000 lei vechi și din el se plăteau slujbașii, havalelele către Poartă și altele. Din zahanelealtă dare - se plăteau tot angaralele către Poartă. Se introduce încă o măsură nouăjudecătorii de județe, în persoana celui de-al doilea ispravnic, tot pe spatele birnicilor; plata cheltuielilor de percepție s-a aruncat tot
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
este fugit din sat. Domnul poruncea că: „ oriunde va afla pe feciorul lui Ștefan Danciu să-l aducă în satul Todireni cu tot avutul lui." Nu birul țării era principala povară a locuitorului moldovean, ci nenumăratele obligații în muncă, servicii (havalele și angării) și dări către stăpânii moșiilor și către turci sau ruși, ca trupe de ocupație, claca , în primul rând, transporturile, reparațiile de drumuri și poduri, peșcheșurile, caii de olac, sunt cele care deveneau de nesuportat pentru locuitor, spune M.
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de durere, că se vedea bietul român silit să-și vândă moșia pe bani din neputința lui de a-și plăti gloaba, deșugubina ori cisla. Execuția dărilor, care și azi e consfințită prin lege, căci nu toți birnicii își plătesc havalelele către stat de bunăvoie, ci silit, această execuție era în vechime mai neomenoasă. Amanetarea, zălogirea și vinderea moșiei pe bani, pe groși, era o datină des practicată în vechime, și cred din acele timpuri ne-a rămas vorba moși pe
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
îndatoririle acestora erau bine și în amănunt conturate. Ele se refereau mai la toate problemele satelor, de care răspunzător rămânea vornicelul. Pentru ca el să aibă timpul, dar și interesul, să-și îndeplinească îndatoririle, era scutit de bir și de toate havalelele atât pentru sine cât și pentru vitele și pentru bunurile sale. În schimb, vornicelul se îngrijea ca cislele în sat să se facă „cu dreptate și fără cea mai mică asuprire", se îngrijea ca poruncile rânduite de stăpânire să le
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
neapărat a se chibzui prin Obșteasca Adunare, o dreaptă împărțire a dărilor spre a se putea întâmpina după cuviință toate trebuințele obștești și totodată a se ușura pe unele din clasele de locuitori. XI. Locuitorii vor fi feriți de orice havalele, afară de lucrarea pavelelor și a șoselelor care este cerșită de Regulament, iar când vreo nevoie extraordinară în țară ar prilejui ceva cărături, vor fi acei locuitori scutiti de lucru drumurilor..." i Chiar dacă nu l-am redat în întregime, din economie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Istrate, Gheorghe, fiul lui Schilariu Ion și Gavril, fiul dascălului Ilie, diaconul Vasile fiul lui Schilariu Ion, iar ca dascăli Gheorghe, fiul preotului Istrate și Tanasă fiul preotului. . . ,.. Acești slujitori ai bisericii erau scutiți de orice fel de dări și havalele. Biserica avea fond una sută de galbeni, prevăzuți prin Testamentul defunctului Gheorghe zis Iordache C. Boldur-Lățescu, legalizat la Tribunalul Dorohoi sub.nr.958 din 20 mai 1857, unde la articolul 5, litera b se zice: A ține în bună stare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
-i cu patru ochi! ... Ia mai bine rugați-vă cu toată inima Sfântului Nicolai de la Humulești, doar v-a ajuta să vă vedeți popi odată, ș-apoi atunci... ați scăpat și voi deasupra nevoii: bir n-aveți a da, și havalele nu faceți; la mese ședeți în capul cinstei și mâncați tot plăcinte și găini fripte. Iar la urmă vă plătește și dințăritul... Vorba ceea: picioare de cal, gură de lup, obraz de scoarță și pântece de iapă se cer unui
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
socotite, la locul cuvenit prin mijlocirea celui care va fi desemnat, iar acesta, la rândul său, aranjându-le după cum e nevoie, să fie obligat să predea capuchehaielor lor rezumatul pregătit al socotelilor” (art. 14) și, mai ales, că, “Oricare ar fi havalelele privitoare la voievozii Țării Românești și ai Moldovei, firmanele trebuincioase să fie predate capuchehaielor de aici și să nu mai fie trimise prin comisari aparte, iar capuchehaiele lor să răspundă de îndeplinirea acelei chestiuni” (art. 15). Prin poziția și statutul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
prin dispozițiile noilor legiuiri. Mulți locuitori pribegesc peste graniță sau se strămută pe alte moșii. La 23 aprilie 1848, Isprăvnicia raporta că 40 din birnicii Hușilor au fugit. Locuitorii mahalalei Broșteni reclamau și ei faptul că plătesc birul și îndeplinesc havalele multor persoane neimpozabile (morți, fugiți sau scutiți și angajați slugi). Ei declarau în noiembrie 1842 că, din aceleași cauze, au rămas „cu totul săraci și fără nici o stare”. La începutul anului 1848, situația locuitorilor satului Odaia-Bogdana (ținutul Fălciu) ajunsese disperată
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
stânga Prutului, dar nici măcar pe de alte locuri fără știrea Ocârmuirii. Iar la întâmplare când vreunul dintre noi birnicii sau trepte ar pribegi, noi cei din urmă suntem răspunzători pentru [...], a plăti atât capitația lor către Hazne cât și toate havalele. Ne îndatorim că vom urma [...], atât cu straja, cât și pentru fiștecare localnic și alții, ce sfătuire și uneltiri ar revărsa. Despre care, simțind orice fel de rele urmări a vreunuia dintre noi, și nu vom înștiința [...], apoi nu numai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
plătească casăle ce s-au cumpărat și casăle ce s-au făcut și meremetul ce au fost trebuitor la casăle cumpărate”. --Vodă motivează punerea acestei dări prin faptul că: “țara în vreme aceasta să află însărcinată cu multe și grele havalele spre săvârșire împărăteștilor poronci, nu s-au putut a să mai însărcina iarăși țara și cu plata acestor bani”. --Un an mai târziu, adică la 24 iulie 1796, Alexandru Ioan Calimah confirmă o danie din 15 martie 1761 “cu iscălitura
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
bir cu satul, nefiind lucrători de pământ, ci erau angajați ca ciobani, văcari, porcari, haidăi, pristavi de vite, argați, jitari, băcani, morari etc. Ulterior, au fost, totuși, impuși la plata capitației, de 30 lei pe an, fiind însă scutiți de havalele (zile de clacă, zile de meremet, n.ns). Prin condiția lor socială, căpătăierii constituiau, în această perioadă de tranziție, „cea mai importantă sursă de muncă salariată din agricultură”<footnote Gheorghe Platon, Geneza..., p.135, Coordonator: Dan Berindei, op.cit., vol.VII
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
în temeiul unor învoieli (contracte, n.ns.) încheiate pe termen limitat, de obicei, de un an, cu predilecție din categoria sătenilor mijlocași și codași, întrucât se considera că fruntașii satelor aveau posibilitatea să-și plătească birul și să-și îndeplinească havalelele<footnote Ibidem, p.134; Gheorghe Platon, De la constituirea națiunii ... vol IV, partea I, p.178- 179. footnote>. În mod paradoxal, în temeiul unor privilegii medievale, anacronice, stăpânii de moșii exploatau, de fapt, domeniile după principii noi, capitaliste, obținând producția-marfă destinată
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Sturdza, proprietarul podului de la Săucești, care comunica Isprăvniciei că nu va plăti lemnul adus la pod pentru a-l reface, nici în fața „ezecuției oștenești”. În felul acesta toată greutatea obligațiilor apăsa pe restul populației. Deoarece ea era deja extenuată de havalele sau beilicuri, a răspuns acestor noi obligații printr-o opoziție dârză. Locuitorii târgurilor amenințau cu împrăștierea, meșterii fugeau din ținut în ținut, țăranii fugeau de la lucru, nu se supuneau chemărilor, băteau pe zapcii și se răzvrăteau. Răscoalele țărănești din 1831
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care trasa un drum ce ocolea dealul pe la Șanta, a fost aprobat de P. Kiselev. Devizul prevedea 150.000 zile lucru, cu 5.000 cară. Planul lui Singurov n-a putut fi îndeplinit însă, deoarece locuitorii țării erau „istoviți de havalele”, încât lucrările au fost amânate. În ordine cronologică, au urmat lucrările la drumurile din sudul Moldovei, mai ales la drumurile care porneau din Fălciu spre Bârlad și de la Vadul lui Isac spre Galați. Nu după multă vreme au fost inițiate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu hotărâre împotriva sistemului feudal de construire a șoselelor. În Dorințele partidei naționale în Moldova el cerea, în articolul 34, înlesniri comerțului și libertății muncii prin deschiderea de canale și drumuri și „mai ales desființarea a orice beilicuri, cărături și havalele, precum la drumuri publice” etc. Ion Ghica s-a preocupat și el de problema căilor și a mijloacelor de comunicație. În anul 1848 a publicat un studiu, în care a analizat transporturile terestre, fluviale și maritime în unele regiuni ale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bir cu satul, nefiind lucrători de pământ, ci erau angajați ca ciobani, văcari, porcari, haidăi, pristavi de vite, argați, jitari, băcani, morari etc. Ulterior, au fost, totuși, impuși la plata capitației, de 30 lei pe an, fiind însă scutiți de havalele (zile de clacă, zile de meremet, n.ns). Prin condiția lor socială, căpătăierii constituiau, în această perioadă de tranziție, cea mai importantă sursă de muncă salariată din agricultură. O parte din ei, desigur, nu și-au schimbat îndeletnicirea și nici
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
în temeiul unor învoieli (contracte, n.ns.) încheiate pe termen limitat, de obicei, de un an, cu predilecție din categoria sătenilor mijlocași și codași, întrucât se considera că fruntașii satelor aveau posibilitatea să-și plătească birul și să-și îndeplinească havalelele. În mod paradoxal, în temeiul unor privilegii medievale, anacronice, stăpânii de moșii exploatau, de fapt, domeniile după principii noi, capitaliste, obținând producția-marfă destinată pieței, între altele, prin munca aservită a oamenilor „de scuteală”52. Avantajul scutelnicilor consta în protecția pe
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
2) birnicii formau categoria acelora care suportau povara mare a obligațiilor de tot felul, în sensul că erau impuși atât la plata birului în bani, cât și la efectuarea numeroaselor lucrări publice, cunoscute prin termenii ajunși până la noi: angărâi, corvezi, havalele, clacă etc., făcute pentru stat, boieri, armată străină, de cele mai multe ori cu sila, abuziv, adică peste cuantumul fixat de stăpânire, obligații ce, datorită situației noastre geopolitice din perioada la care ne raportăm, erau cvasipermanente. De altfel, așa se explică faptul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
obligații prin efectuarea lucrărilor fără vite, doar cu puterea brațelor, eventual cu vite împrumutate. Ponderea lor în ansamblul satului era de aproximativ 20%. Diferența până la 100% era alcătuită din locuitorii fără obligații atât la bir, cât și la clacă ori havalele, dar care nici nu beneficiau de vreun drept anume în rând cu ceilalți locuitori. După cum se vede, reprezentau și ei un procent de circa 20%, ceea ce nu e puțin. În mentalitatea timpului și până mai târziu, aceștia nu erau considerați
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]