13 matches
-
instituție specializată. În următorii trei ani, pe măsură ce problemele ei psihice se accentuau, a fost transportată în repetate rânduri de acasă la diferite clinici și sanatorii din Franța și Elveția, unde s-a stabilit că boala ei este o formă de hebefrenie, adică schizofrenie. A suferit două crize de nervi în public, la Gare de Nord și Zürich Bahnhof, o transă catatonică ce a durat câteva zile, precum și numeroase momente de isterie sau depresie, practicile psihiatrice ale vremii (izolarea forțată și imobilizarea
James Joyce () [Corola-website/Science/298598_a_299927]
-
corespunzând clasei poeților, unii dintre ei fiind vizionari religioși. Delegatul skizilor la adunarea bianuală din Adolfville este Omar Diamond, iar orașul lor, Ioana d’Arc, este "sărac din punct de vedere material, dar bogat în valori perene". Hebii suferă de hebefrenie, așezarea lor fiind Gandhitown, iar reprezentantul Jacob Simon. Celelalte clanuri îi consideră folositori doar pentru munca manuală. Gandhitown arată ca "o groapă de gunoi nelocuită, plină cu locuințe de carton". Unii dintre hebi sunt vizionari religioși, întocmai ca și skizii
Clanurile de pe Alpha () [Corola-website/Science/320778_a_322107]
-
a persoanei cu handicap, capacitatea ei de adaptare la efort, dar și calitățile sale psihice; d) precocitatea tratamentului este determinantă în recuperarea funcțională, în sensul că vor fi evitate atrofiile musculare, redorile articulare, deficiențele metabolice și tulburările psihice (Robănescu, 1983). HEBEFRENIE (< fr. hébéphrénie, cf. gr. hebe - pubertate, phren - spirit) - Boală psihică, formă de schizofrenie, caracterizată prin comportament pueril, cu tendințe spre acte antisociale. Debutează, în general, în perioada pubertății, adolescenței sau la adultul tânăr, antrenând și o rapidă deteriorare mintală. Comportamental
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
semnificative ale trăsăturilor și liniilor (disproporții), modificări de conținut, în majoritatea lor de tipul abstractizării, simbolizării, contaminării. Inventarul de personalitate Minnesota (MMPI) conține o scală (scala 8) a schizofreniei, cu 78 de întrebări foarte variate, vizând simptome din schizofrenia paranoidă, hebefrenie, demență precoce. Scala nu este deosebit de sensibilă: ea diagnostichează schizofrenia la aproximativ 60% din cazuri, scoruri ridicate putînd fi obținute și de personalități puternic introverte, de structurile nevrotice vechi. Se recomandă atenție la interpretarea chestionarului Minnesota, mai ales datorită faptului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și Bleuler, Kleist și Leonhard, Conrad și Snejnevski, Huber și mulți alții, până la ICD 10, DSM IV, s-a discutat delimitarea și oportunitatea distincției unor categorii clinice diferite. Formelor de schizofrenie simplă, catatonică, paranoidă, din conncepția lui Kraepelin și Schneider (hebefrenia fiind inclusă formei simple), li s-a agăugat pe parcurs și altele (schizofreniile pseudonevrotice, psihozele schizo-afective ș.a.) din dorința autorilor de o mai mare diversificare și perfecționare a descrierilor clinice (Berner, 1991), dar și din necesitatea impusă de modificările suferite
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
și/sau sfaturi practice despre viața sexuală a cuplului. Totuși, toate laudă cultura corpului, calea regală a fericirii. Că această fericire înseamnă sănătate, plăcere, admirație, tinerețe, performanță sexuală sau câte puțin din toate, nu mai are importanță. În termeni psihiatrici, hebefrenia desemnează o formă de demență precoce. Etimologic vorbind, este vorba de refuzul de a-ți accepta bătrânețea. De data aceasta, bărbații sunt mai vulnerabili. A îmbătrâni înseamnă pierderea virtuților sexuale, capital major de încredere și de supremație. Cultura corpului (sport
Despre corp și alte năluciri by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/8945_a_10270]
-
Psihiatrie este însă cea care fixează terminologia bolilor psihice, construiește discursul clinic despre bolile mintale și instituie normele unui sistem de clasificare nosologică. Apar termeni noi, pur medicali, desemnând fenomenele clinico-psihiatrice de tipul: demență precoce, psihoză maniaco-depresivă, paranoia, parafrenia, demențe, hebefrenie, catatonie, idioție, imbecilitate. Aceste structuri lingvistice și discursul psihiatric, formulat în secolul al XIX-lea este continuat în secolul XX, prin perfecționarea, diversificarea nuanțată și lărgirea terminologiei. Apar concepte noi în limbajul psihiatric care completează sau le înlocuiesc pe cele
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
fie idiotism accidental sau dobândit, fie demență cronică. Se pare că cel care o numește demență precoce este Morel (1860), termen adoptat și de Kraepelin care o descrie la rândul său (1896). În aceeași perioadă, Kahlbaum descrie catatonia și Hecker hebefrenia, pe care le considerau afecțiuni independente. În secolul XX, E. Bleuler (1911) reunește demența precoce, catatonia și hebefrenia în același cadru nosologic al schizofreniilor, recunoscând prin aceasta o unicitate în polimorfismul lor psihopatologic. Chaslin va introduce conceptul de psihoză discordantă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Morel (1860), termen adoptat și de Kraepelin care o descrie la rândul său (1896). În aceeași perioadă, Kahlbaum descrie catatonia și Hecker hebefrenia, pe care le considerau afecțiuni independente. În secolul XX, E. Bleuler (1911) reunește demența precoce, catatonia și hebefrenia în același cadru nosologic al schizofreniilor, recunoscând prin aceasta o unicitate în polimorfismul lor psihopatologic. Chaslin va introduce conceptul de psihoză discordantă, iar Minkowski îi consacră o importantă monografie de ordin psihopatologic. Se consideră că grupul schizofreniilor cuprinde toate cazurile
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ale schizofreniei este diferită în funcție de atitudinea diferiților specialiști față de această psihoză, cu un caracter extrem de complex. Printre primii care ne oferă o clasificare a formelor de schizofrenie este E. Krapelin (1913) care descrie opt forme clinice: 1) dementia simplex; 2) hebefrenia; 3) demența depresivă simplă sau stuporoasă; 4) demența depresivă cu idei delirante; 5) forme clinice cu stări de agitație gravă și prelungită în care sunt incluse următoarele: - forma circulară, - forma agitată, - forma periodică; 6) catatonia; 7) formele paranoide; 8) confuzia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
catatonice: - parachinetică, - manieristă, - proschinetică, - negativistă, - cu impuls spre vorbire. b) Formele hebefrenice: - prostească, - bizară, - plată, - autistă. c) Formele paranoide: - parafrenia ipohondriacă, - parafrenia fonemică, - parafrenia incoerentă, - parafrenia fantastică, - parafrenia confabulatorie, - parafrenia expansivă. 2) Schizofreniile sistematizate combinat: a) catatoniile sistematizate combinat, b) hebefreniile sistematizate combinat, c) parafreniile sistematizate combinat. Deși este cea mai amănunțită formă de clasificare a schizofreniei, cea propusă de K. Leonhard, este destul de greoaie și dificil de manipulat, motiv pentru care este puțin utilizată. Ea reprezintă mai mult un model
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
după 40-45 de ani, este un aspect clinico-nosologic discutabil, care este contestat de unii specialiști. 9) Schizofrenia grefată este acel tablou clinic de alură schizofreniformă care se dezvoltă pe fondul mintal al unei oligofrenii, fiind cunoscut și sub denumirea de hebefrenie grefată. Schizofrenia afectivă Deși considerate de E. Kraepelin ca fiind entități clinico-psihiatrice diferite și bine individualizate, psihozele afective și psihozele schizofrenice se întâlnesc în multe privințe în sfera psihopatologică recunoscută în prezent ca o entitate nosologică bine conturată, care este
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
and Pathology of the Mind C. Lombroso (1836-1909) Italia Geniul și nebunia. Omul de geniu. Omul criminal T. Ribot (1839-1916) Franța Psihologia afectivă. Psihologia patologică G. Miller Beard (1839-1883) S.U.A. Descrie neurastenia (1880) E. Hecker (1843-1909) Germania Descrie prima dată hebefrenia (1871) A. Sutzu (1837-1919) România Alienatulu în faça societății și Sciinței, 1877 R. von Kraft-Ebbing (1840-1902) Austria Psychopathia sexualis H. Emminghaus (1845-1904) Germania Descrie tulburările psihice la copii P. Janet (1859-1947) Franța L’automatisme psychologique (1889). Psihastenia (1903) S.S. Korsakov
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]