631 matches
-
puținele trebuinți materiale ce le reclama situația. Și n-ai fi făcut și d-ta tot așa din multul-puținul ce l-ai fi avut când ar fi fost vorba de orice amic, necum de un amic de valoarea d-tale“. Hegelian în înțelegerea poeziei ca sensibilitate a ideii, schopenhauerian în explicarea folosului artei, clasicist prin simțul dezvoltat al armoniei și echilibrului, romantic prin concepția estetică, Maiorescu a fost un promotor al culturii, punând bazele criticii moderne într-un timp de confuzie
TITU MAIORESCU LA A-175-A ANIVERSARE DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1422966473.html [Corola-blog/BlogPost/379791_a_381120]
-
a murit”. Seducția “conștiinței nefericite”la făcut pe Herbert Marcuse să-i atribuie o înțelegere paradoxală ,că istoria permenentei ciocniri între” logosul dominării” și „logosul satisfacerii”,între dorință și rațiune,coliziune însoțită de sentimentul morții și anxietății este o emanație hegeliană proiectată pe un ecran freudian.(Herbert Marcuse,Eros and Civiliyation,A Philosophical Inquiry into Freud, New York,Vintage Books,1955, p.102-107). Mai realist decât gânditorii amintiți mai sus care au meditat și comentat conștiința nefericită a fost poetul și filosoful
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL TRĂITĂ PRIN GÂNDIREA EPOCII DE B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_constiinta_nefericita_a_lui_hegel_traita_prin_gandirea_epocii_de_b_fundoianu.html [Corola-blog/BlogPost/355654_a_356983]
-
triumfe bucuria , sporind tezaurul victoriilor ce duce,inevitabil,spre împlinirea idealului fericirii. Ființa umană este, prin vocație, demiurgică, fiind o caracteristică a elanului de autodepășire ce poate transforma o clipă a suferinței într-un timp al bucuriei.Iar conștiința nefericită hegeliană rămâne ,pe un fond idealist, o „trăire” veșnică pentu B.Fundoianu. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Conștiința nefericită a lui Hegel trăită prin gândirea epocii de B.Fundoianu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 266, Anul I
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL TRĂITĂ PRIN GÂNDIREA EPOCII DE B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_constiinta_nefericita_a_lui_hegel_traita_prin_gandirea_epocii_de_b_fundoianu.html [Corola-blog/BlogPost/355654_a_356983]
-
a murit”. Seducția “conștiinței nefericite”la făcut pe Herbert Marcuse să-i atribuie o înțelegere paradoxală ,că istoria permenentei ciocniri între” logosul dominării” și „logosul satisfacerii”,între dorință și rațiune,coliziune însoțită de sentimentul morții și anxietății este o emanație hegeliană proiectată pe un ecran freudian.(Herbert Marcuse,Eros and Civiliyation,A Philosophical Inquiry into Freud, New York,Vintage Books,1955, p.102-107). Mai realist decât gânditorii amintiți mai sus care au meditat și comentat conștiința nefericită a fost poetul și filosoful
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL PRIN GÂNDIREA EPOCII LUI B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_constiinta_nefericita_a_lui_hegel_prin_gandirea_epocii_lui_b_fundoianu.html [Corola-blog/BlogPost/356998_a_358327]
-
triumfe bucuria , sporind tezaurul victoriilor ce duce,inevitabil,spre împlinirea idealului fericirii. Ființa umană este, prin vocație, demiurgică, fiind o caracteristică a elanului de autodepășire ce poate transforma o clipă a suferinței într-un timp al bucuriei.Iar conștiința nefericită hegeliană rămâne ,pe un fond idealist, o „trăire” veșnică pentu B.Fundoianu. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Conștiința nefericită a lui Hegel prin gândirea epocii lui B.Fundoianu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 302, Anul I, 29
CONŞTIINŢA NEFERICITĂ A LUI HEGEL PRIN GÂNDIREA EPOCII LUI B.FUNDOIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_constiinta_nefericita_a_lui_hegel_prin_gandirea_epocii_lui_b_fundoianu.html [Corola-blog/BlogPost/356998_a_358327]
-
Mircea Monu - care zicea că nu e convins de realizările mele în fizică. Ba... chiar s-a supărat pe mine, deoarece conf. univ. dr. Ion Soare, concitadinul său, e-logiase contribuția mea în fizică, dar și-n filozofie [neutrosofia = generalizarea dialecticii hegeliene] în „Enciclopedia Județului Vâlcea”, vol. I, la pagina 858. Păi, nu știu care era vina mea pentru ceea ce afirmă alții despre mine?! MeMe e foarte influențabil; dacă îi spune cineva că Smarandache e prost, el crede imediat... mi s-a explicat. Aceste
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Florentin_smarandache_la_caltech_cu_florentin_smarandache_1354852772.html [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
prin greșită orientare, mizând nu pe „originalitatea românească a poeziei”, cât pe împrumuturile dintr-o gândire străină, ceea desrădăcinează „inspirația venită dintr-un străfund ce ne este propriu.” Reinventariind influențe arhi-cunoscute și prea ades comentate, adică pesimismul schopenhauerian, iradiațiile perspectivei hegeliene ( Spiritul absolut invocat drept Veșnicul Demiurg), resemnarea stoică (Nu spera și nu ai teamă), nirvana budistă (Eu nu cred nici în Iehova, nici în Buddha-Sakya-Muni), eseistul apreciază că amestecul acesta heteroclit de gândire occidentală și spiritualitate indiană nu ilustrează, nu
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/constantin-amariutei-si-inepuizabilul-subiect-al-literaturii-romane-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
de o vârstă inițială a poeziei și de una a filosofiei încă înainte de romantism, deci înainte de confundarea funcției lor spirituale. Mă gândesc că ideea reîntoarcerii poeziei la izvoarele mitului ar fi o reacție și ca o soluție salvatoare la teza hegeliană a dispariției artei. Succesiunea istorică a fost necesară, dar ordonarea problemelor trebuie să se facă într-un plan în care strigența logică să provoace asemenea intervertiri. Succesiunea istorică, atunci când o urmărim în chip explicit, se arată a fi întotdeauna și
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie_al_florin_tene_1326189591.html [Corola-blog/BlogPost/361909_a_363238]
-
Hegel. Alături de reîntoarcerea la mituri, care e, de fapt, o eternă reîntoarcere. Aceste două orientări, după părerea mea, se constituie ca moduri de a rezolva dialectica între filosofie și poezie, moduri radical deosebite, dar unite prin refuzul punctului de vedere hegelian. Istoria ideilor își descoperă mai târziu coerența, istoricul tinde să se confunde cu logical. Ipoteza hegeliană trebuie căutată în poetica simbolistă și postsimbolistă. Tot aici trebuie căutat raporturile între poezie și filosofie. Ideeia “purificării “ și cea a “reîntoarcerii “ se integrează
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie_al_florin_tene_1326189591.html [Corola-blog/BlogPost/361909_a_363238]
-
părerea mea, se constituie ca moduri de a rezolva dialectica între filosofie și poezie, moduri radical deosebite, dar unite prin refuzul punctului de vedere hegelian. Istoria ideilor își descoperă mai târziu coerența, istoricul tinde să se confunde cu logical. Ipoteza hegeliană trebuie căutată în poetica simbolistă și postsimbolistă. Tot aici trebuie căutat raporturile între poezie și filosofie. Ideeia “purificării “ și cea a “reîntoarcerii “ se integrează în conceptual de complex al poeziei moderne. Dar nu fără să servească unor rosturi metafizice. Resping
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie_al_florin_tene_1326189591.html [Corola-blog/BlogPost/361909_a_363238]
-
Ideologia trebuia să camufleze vidul și pustiirile spirituale pe care stalinismul se străduia, cu orice preț, să le instaureze în toate țările aflate sub ocupație sovietică. Reluând sensurile unei celebre aserțiuni, se poate spune că totalitarismul comunist intenționa instituirea acelui hegelian sfârșit al istoriei, sfârșit care acum se vădea și al politicului prin definitiva atomizare a societăților, prin înăbușirea comunicării interumane, prin controlul total al tuturor circuitelor informaționale într-un univers care se dorea a deveni dez-evenimențializat. Cum se contura viitorul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/poetul-horia-stamatu/ [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
poeți români care, prin vitregia vremurilor este - în continuare - absent din conștiința conaționalilor săi. Nici Eugen Ionescu, nici Cioran și nici toți cei care i-au cunoscut și i-au admirat poemele nu s-au înșelat în aprecierile lor. Accepția hegeliană acorda operei de artă rolul de conciliator între ceea ce este pur exterior, sensibil, trecător și cugetarea pură, între natură, realitate și libertățile infinite ale gândirii conceptuale. Fără a fi fost un hegelian, Horia Stamatu ne convinge, pe calea eminentă a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/poetul-horia-stamatu/ [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
nu s-au înșelat în aprecierile lor. Accepția hegeliană acorda operei de artă rolul de conciliator între ceea ce este pur exterior, sensibil, trecător și cugetarea pură, între natură, realitate și libertățile infinite ale gândirii conceptuale. Fără a fi fost un hegelian, Horia Stamatu ne convinge, pe calea eminentă a poemelor sale, că arta, în realitatea ei vibrantă și vie este singura capabilă să înlăture ceea ce Hegel numea „...aparența și înșelăciunea acestei lumi rele și trecătoare din conținutul valoros și veridic al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/poetul-horia-stamatu/ [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
RO și din Diasporă (DRO) ideile principale ale Secolului XXI și ale Epocilor Mooye sau Wash, asigurându-se astfel ca sustenabilă Luminarea Poporului pe tot parcursul vieții care preocupă pe toți. Și totuși, cum se explică ignorarea de către editorialistul generic hegelian, deci obligatoriu genial grande homme, a acestor trei mari probleme de bază - postromânismul ca provocare, Infrastructura Intelectuală ca cel mai demn răspuns, și Luminarea didactică a Poporului ca expectația cea mai dorită? De ce de pe nivelul editorial suprem, cad ele la
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Camelian_propinatiu_postromanismul_camelian_propinatiu_1345628428.html [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
de o vârstă inițială a poeziei și de una a filosofiei încă înainte de romantism, deci înainte de confundarea funcției lor spirituale. Mă gândesc că ideea reîntoarcerii poeziei la izvoarele mitului ar fi o reacție și ca o soluție salvatoare la teza hegeliană a dispariției artei. Succesiunea istorică a fost necesară, dar ordonarea problemelor trebuie să se facă într-un plan în care strigența logică să provoace asemenea intervertiri. Succesiunea istorică, atunci când o urmărim în chip explicit, se arată a fi întotdeauna și
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie.html [Corola-blog/BlogPost/354086_a_355415]
-
Hegel. Alături de reîntoarcerea la mituri, care e, de fapt, o eternă reîntoarcere. Aceste două orientări, după părerea mea, se constituie ca moduri de a rezolva dialectica între filosofie și poezie, moduri radical deosebite, dar unite prin refuzul punctului de vedere hegelian. Istoria ideilor își descoperă mai târziu coerența, istoricul tinde să se confunde cu logical. Ipoteza hegeliană trebuie căutată în poetica simbolistă și postsimbolistă. Tot aici trebuie căutat raporturile între poezie și filosofie. Ideeia “purificării “ și cea a “reîntoarcerii “ se integrează
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie.html [Corola-blog/BlogPost/354086_a_355415]
-
părerea mea, se constituie ca moduri de a rezolva dialectica între filosofie și poezie, moduri radical deosebite, dar unite prin refuzul punctului de vedere hegelian. Istoria ideilor își descoperă mai târziu coerența, istoricul tinde să se confunde cu logical. Ipoteza hegeliană trebuie căutată în poetica simbolistă și postsimbolistă. Tot aici trebuie căutat raporturile între poezie și filosofie. Ideeia “purificării “ și cea a “reîntoarcerii “ se integrează în conceptual de complex al poeziei moderne. Dar nu fără să servească unor rosturi metafizice. Resping
ALIANŢA DISCRETĂ ŞI FECUNDĂ DINTRE POEZIE ŞI FILOSOFIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Alianta_discreta_si_fecunda_dintre_poezie_si_filosofie.html [Corola-blog/BlogPost/354086_a_355415]
-
om productiv, asemeni pomilor dintr-o livadă, sau asemeni pământului care asigură roadele, nu vede lumina soarelui și trebuie să stea în întuneric, spiritul nu poate ocoli întrebarea: e vorba de moartea mea? Nici măcar nu se poate consola cu gândirea hegeliană, foarte abstractă, că dacă un filozof nu se poate afirma azi, un altul se va afirma mâine și predispoziția unei entități naționale spre filozofie nu va suferi. Marin Preda în Cel mai iubit dintre pământeni, volumul 2 (1980) Noi zicem
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1587 din 06 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1430903451.html [Corola-blog/BlogPost/344061_a_345390]
-
prin conceptele de judecați sintetice și analitice, consideră că definiția unui lucru nu implică obligatoriu și existența lui. În Hegel, însă, argumentul ontologic are pe unul din cei mai străluciți reprezentanți din perioada postkantiană, pentru că reprezintă o concluzie a sistemului hegelian, conform căreia existența pură -Das reine Sein- nu este altceva decât cea mai înaltă formă a cugetării, iar cea mai înaltă formă de cugetare este identică Absolutului divin. Argumentul teleologic sau „argumentul designului”, este un argument aposteriori, care consideră că
METAFIZICA (2) – „EX NIHILO” 70X70 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 550 din 03 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_popa_metafizica_2_constantin_popa_1341304112.html [Corola-blog/BlogPost/355049_a_356378]
-
doar câteva teorii, iar restul este opera ideologilor sovietici. Ceea ce se uită, de prea multe ori, este ca marxismul este o filosofie a speranței, care dă fragilei ființe umane o altă deschidere în fața vicisitudinilor prezentului. Dacă Marx este un gânditor hegelian de stânga, mă întreb de ce nu i se face o inculpare și lui Hegel. Noica spunea că, dacă nemții l-ar citi și l-ar înțelege cu adevărat pe Hegel, lucrurile ar fi în ordine. Cred că dacă lumea întreagă
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
ca parte integrantă a lor, este la fel. Deși Marx nu a reușit niciodată să realizeze o expunere coerentă asupra ideologiei, liniile directoare sunt clare. El a pornit de la critica concepțiilor religioase despre lume și a continuat cu “demolarea” viziunii hegeliene asupra statului. Criticând aceste concepții, Marx încearcă să arate și originea ideilor greșite din politică și religie. Acestea provin dintr-o societate ale cărei “defecte de construcție” generează niște efecte compensatoare. Primul pas a fost astfel construcția unei concepții materialiste
Ideologie politică () [Corola-website/Science/296534_a_297863]
-
provin din domeniile feminismului sau a teoriei post coloniale. Alții identifică mișcările anti-establishment și de underground din anii șaizeci ai secolului XX ca primele manifestări ale nașterii postmodernismului. Căutându-i rădăcinile, unii i le identifică în spagerea idealismului de tip hegelian și în impactul celor două războie mondiale (poate și a conceptului de Război mondial). Heidegger și Derrida erau gânditorii cei mai influenți în analizarea fundamentelor cunoașterii care alături de opera lui Ludwig Wittgenstein și de filosofia sa a acțiunii, de linia
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
originar, definițiile medievale ale lui Dumnezeu ca «sferă al cărei centru e pretutindeni, iar circumferința nicăieri» (...) constituie astfel de repere” (Ioan Pop, Nichita Stănescu, Spațiul și măștile poeziei, Ed. Albatros, București, 1980). Mircea Martin (1969) merge pe scenariul unui „itinerar hegelian”, atunci când afirmă că „se închipuie aici o existență ideală, nebuloasă, bogată în conținut nemanifestat (...), poate chiar ideea în sine...” (vol. "Generație și creație", EPL, Buc., 1969, p. 11 - 23, cf. Nichita Stănescu interpretat de..., 1983, p. 75). Alex. Ștefănescu (1986
Elegia întâia () [Corola-website/Science/309930_a_311259]
-
care dezvoltarea ideilor în contrariile lor este tema conducătoare a istoriei umane. Acest proces dialectic presupune uneori acumulări treptate dar alte ori cere salturi discontinui, schimbări violente ale al status quo-ului existent. Figuri istorice precum Napoleon Bonaparte sunt, conform interpretărilor hegeliene, mai degrabă simptome și unelte ale proceselor dialectice impersonale de bază decât modelatoare ale acestora. Marx și membrii grupului Tinerii Hegelieni din care făcea și el parte, au păstrat cea mai mare parte a modului de gândire al lui Hegel
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]
-
ori cere salturi discontinui, schimbări violente ale al status quo-ului existent. Figuri istorice precum Napoleon Bonaparte sunt, conform interpretărilor hegeliene, mai degrabă simptome și unelte ale proceselor dialectice impersonale de bază decât modelatoare ale acestora. Marx și membrii grupului Tinerii Hegelieni din care făcea și el parte, au păstrat cea mai mare parte a modului de gândire al lui Hegel. Dar Marx „l-a adus pe Hegel cu picioarele pe pământ”, conform propriei viziuni, schimbând idealismul dialectic în materialism dialectic. Marx
Marxism () [Corola-website/Science/298447_a_299776]