5 matches
-
registrele clasei din care făcea parte, sau in registrele autorităților din Basarabia competențe în trecut pentru liberarea de pașapoarte interne sau externe, în listele de sortări sau în listele mitricale; d) Supușii austriaci și ungari, precum și persoanele fără nici o naționalitate (heimatlos) care aveau la punerea în vigoare a tractatelor domiciliul în actualul teritoriu al României. ... Domiciliul pentru teritoriile alipite, se stabilește în modul arătat la punctul b, alin. ÎI; e) Românii de origina din teritoriile fostei monarhii austro-ungare atribuite astăzi statelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
la comisiunea mixtă centrală. Articolul 25 În vechiul regat lucrarea se va face în orașele reședințe la primărie, iar în restul țării la administrațiile de plasă, după următoarele norme: a) Foștii supuși austriaci sau unguri precum și străinii fără nici o naționalitate (heimatlos) cari întrunesc condițiunile prescrise prin art. ÎI punctul d, al prezentului regulament, pentru dobândirea naționalității române de plin drept, vor adresa autorității determinate la art. 20 în a cărei circumscripție domiciliază, cererea de înscriere în liste insotind-o de toate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/130174_a_131503]
-
există cuvântul apatrid, - și nu există nici o instrucțiune după care urmează a se dovedi că un străin cade în situația de apatrid, - afară de raportul 16.952, - care prevede că evreilor germani, cărora li s-au retras pașapoartele, sunt considerați apatrizi (heimatlos). b) Siguranța Chesturei Iași, Controlul Străini lor, consideră ca apatrizi, însă pe acei străini cari au căzut din drepturile de supușenie română, precum și pe toți acei ce înainte de anul 1938 nu erau înscriși în controalele străinilor. Se mai consideră apatrizi
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
De acolo, huetul mării cu miros de alge și sare revine egal și ritmat. Eu mă gândesc la tine, mă gândesc cu spaimă și uneori cu liniște: „Îmi feresc copilul și trebuie să fie așa“. Îmi vorbea azi cineva de heimatlos (fără țară, fără pașaport) ca de un lucru infamant. Lăsam vorbele să cadă cu dispreț. Vorbele ce valoare mai au. Și „Faptele“ dureroase și ucigătoare au alură de tragedii grecești. Iubito, fii fericită. Atâta vreau. Să știi ori când că
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
spui la mine bolnav iestem gât, bola ruținem! Cocanàm, la mine durut inima. Asta copil la mine estem? Mama nu iestem?“ Și eu îți spun ție, scumpa mea: Mama nu iestem? ... 77/1948 Vineri, 17 septembrie [1948] Scumpa, scumpa mea heimatlos (apatridă), iată, după lege, nu mai ești cetățean român: e ca și cum am avea două patrii, două religii, două inimi, două mentalități, două aspi rații diferite, noi două, draga mea, care toată viața am avut două inimi într-una singură, o
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]