177 matches
-
fost matematicieni, fizicieni, chimiști, astronomi care au crezut în existența unui Creator, în existența lui Dumnezeu: Nicholas Copernic (sec. XV-XVI) - astronomul polonez care a susținut că planetele se rotesc în jurul soarelui și nu a văzut nici o contradicție între sistemul lui heliocentric și Biblie. Francis Bacon (sec. XVI) - filozoful englez care a afirmat că „ Puțină filozofie duce mintea omului către ateism, dar o aprofundare a filozofiei duce mintea omului către religie” . Italianul Galileo Galilei (sec. XVII) - părintele fizicii, astronomiei și științei moderne
ECHILIBRUL INTRE AROGANTA SI UMILINTA de VAVILA POPOVICI, SUA în ediţia nr. 15 din 15 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Modestia_echilibrul_intre_aroganta_si_umilinta.html [Corola-blog/BlogPost/342480_a_343809]
-
Marx, Nietzsche, A. Einstein, Heidegger, Samuel Huntington, Z. Brezezinski, Henry Kissinger, Hillary Clinton, Victoria Nuland, Alina Mungiu Pippidi și alții. Aceasta înseamnă că acești teologi,“maeștri gânditori”, savanți, politicieni și experți în geopolitică nu ar fi conceput niciodată universul nostru heliocentric și nu ar fi inventat niciodată teoria cardiocentrică a circulației sângelui prin lumile unipolare, bipolare și multipolare (adică războiul prin glod și sânge), și nici un sistem teologic (Summa Theologiae) nu ar fi fost inventat dacă nu ar fi cunoscut mai
O SCRISOARE PENTRU RALUCA-CRINA FLORESCU (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1428055809.html [Corola-blog/BlogPost/360394_a_361723]
-
prin“teoria lumii unipolare, bipolare și multipolare” ne propun crearea frontului unic al Uscatului contra Mării, sau al Mării contra Uscatului. Aceasta este însă o aberație, să creezi un conflic între pământ și apă, când tu nu cunoști sistemul solar heliocentric și teoria de oscilație a Soarelui care sprijină Pământul sau măcar formula “Oceanului de eter-aer-foc-apă” ce înconjoară Pământul. E ca și cum ai vrea să ieși prin Centura de foc a Pământului, să călătorești pe Lună sau pe Marte cu bilet de
O SCRISOARE PENTRU RALUCA-CRINA FLORESCU (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1428055809.html [Corola-blog/BlogPost/360394_a_361723]
-
italiene de la Marsilio Ficino (1433-1499), și continuatorii Pico della Mirandola și Leonardo da Vinci, care cuprinde o pleiadă de genii solare și proteice, până la ultimul mare renascentist, savant și magician, Giordano Bruno (1548-1600), care a conceput în întregime sistemul solar heliocentric în interiorul unui univers infinit. Renașterea a fost cea mai lungă și înfloritoare perioadă de bogăție spirituală și de ascensiuni celeste, de aproximativ 100 de ani. Odată cu arderea pe rug, în anul 1600, a lui Giordano Bruno, în istorie se stinge
O SCRISOARE PENTRU RALUCA-CRINA FLORESCU (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1428055809.html [Corola-blog/BlogPost/360394_a_361723]
-
2120 din 20 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Germanicul, de ex. englezul fox, se deduce din PIE*puk-"coadă" cf. toharic(în Vestul Chinei) paka"coadă". Mai mult nu se știe. Așadar vulpea e animal cu coada(lungă). Aplicând teoria heliocentrica în lingvistică (THL, ce-mi aparține)"coadă provine dintr-un nume de soare, de ex. pokom/poko"astrul zilei" în maidu(nordul Californiei). Legat de acest poko(m)"soare" trebuie să fie puck "pucul,adică discul, firește rotund de la hochei
VULPE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1476969550.html [Corola-blog/BlogPost/369924_a_371253]
-
în Ediția nr. 2120 din 20 octombrie 2016. Germanicul, de ex. englezul fox, se deduce din PIE*puk-"coadă" cf. toharic(în Vestul Chinei) paka"coadă". Mai mult nu se știe. Așadar vulpea e animal cu coada(lungă). Aplicând teoria heliocentrica în lingvistică (THL, ce-mi aparține)"coadă provine dintr-un nume de soare, de ex. pokom/poko"astrul zilei" în maidu(nordul Californiei). Legat de acest poko(m)"soare" trebuie să fie puck "pucul,adică discul, firește rotund de la hochei
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
soarele kada în bagirmi, Ciad. Citește mai mult Germanicul, de ex. englezul fox, se deduce din PIE*puk-"coadă" cf. toharic(în Vestul Chinei) paka"coadă". Mai mult nu se știe. Așadar vulpea e animal cu coada(lungă). Aplicând teoria heliocentrica în lingvistică (THL, ce-mi aparține)"coadă provine dintr-un nume de soare, de ex. pokom/poko"astrul zilei" în maidu(nordul Californiei). Legat de acest poko(m)"soare" trebuie să fie puck "pucul,adică discul, firește rotund de la hochei
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
contrazis învățătura biblică prin teoria potrivit căreia Soarele ocupă poziția centrală și nu Pământul. Ideea că Pământul nu stă nemiscat în centrul Universului era considerată eretică. El este găsit vinovat și condamnat în 1633, dar își va renega public ipoteza heliocentrică reușind astfel să își salveze viața. Nașterea mentalității științifice se loveste de concepțiile dogmatice ale clasicismului Contrareformei, preocupată să înlăture cea mai mică urmă de erezie. Rămâne însă celebra legendă a frazei rostite în șoaptă de Galileo Galilei la finele
Galileo Galilei. Controverse, descoperiri și moștenirea lăsată by Tudor Curtifan () [Corola-website/Journalistic/104658_a_105950]
-
primul care a sugerat că Pământul se rotește în jurul Soarelui care stă fix. Abia 1800 de ani mai târziu însă, în secolul al XVI-lea, preotul, matematicianul și astronomul Nicolaus Copernic a prezentat un model matematic complet al unui sistem heliocentric, mai târziu extins și perfecționat de Johannes Kepler. Pentru oricine privește cerul, pare clar că Pământul stă pe loc și toate celelalte se rotesc în jurul acestuia o dată pe zi. Observând mișcările corpurilor cerești o perioadă de timp mai îndelungată, acestea
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
rotesc în jurul Soarelui, cu argumente ce susțin aceste afirmații. Aceste idei pot fi găsite într-o serie de texte sanscrite, grecești, arăbești și latine. Puține dintre aceste surse, însă, au dezvoltat tehnici de calcul al unor consecințe observaționale ale ideilor heliocentrice pe care le propuneau. Conform teosofilor, primele semne ale unei idei contraintuitive că Pământul se mișcă și că Soarele este în centrul sistemului solar (de unde conceptul de heliocentrism) se găsesc în unele texte vedice scrise în India antică. Yajnavalkya (secolele
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
termenii nu au un înțeles atât de clar. Aceasta va fi elaborată într-un comentariu ulterior, "Vishnu Purana" (2.8) (c. secolul I î.e.n.). Yajnavalkya recunoaștea că Soarele este mult mai mare decât Pământul, ceea ce a influențat această primă concepție heliocentrică. Despre el se spune și că a măsurat cu precizie distanțele relative de la Soare și Lună la Pământ ca fiind de 108 ori diametrele lor, aproape de rezultatele moderne de pentru Soare și pentru Lună. El a descris un calendar solar
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
central împreună cu toate celelalte. Aristotel nu a primit acest argument și a susținut geocentrismul. Heraclides Ponticus (secolul al IV-lea î.e.n.) explica mișcarea diurnă aparentă a sferei celeste ca fiind rotația Pământului. Primul care a prezentat argumente pentru un sistem heliocentric a fost, însă, Aristarh din Samos (270 î.e.n.). Ca și Eratostene, Aristarh a calculat dimensiunea Pământului, și a măsurat dimensiunea și distanța la care se află Luna și Soarele, într-o lucrare care s-a păstrat. Din estimări, el a
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
care se află Luna și Soarele, într-o lucrare care s-a păstrat. Din estimări, el a concluzionat că Soarele este de șase-șapte ori mai mare decât pământul, și deci, de sute de ori mai voluminos. Scrierile sale despre sistemul heliocentric s-au pierdut, dar unele informații se cunosc din descrieri și comentarii critice ale contemporanilor săi, cum ar fi Arhimede. Deși textul original s-a pierdut, o referire din cartea lui Arhimede "Psammit" descrie o altă lucrare a lui Aristarh
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
și comentarii critice ale contemporanilor săi, cum ar fi Arhimede. Deși textul original s-a pierdut, o referire din cartea lui Arhimede "Psammit" descrie o altă lucrare a lui Aristarh în care el a avansat o ipoteză alternativă a modelului heliocentric. Arhimede scria: Aristarh credea, astfel, că stelele sunt foarte departe, și vedea aceasta ca fiind motivul pentru carenu există o paralaxă vizibilă, adică o mișcare observată a stelelor una făță de alta în timpul mișcării Pământului în jurul Soarelui. Stelele sunt de
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
menționează în trecere „adepții lui Aristarh”, deci este posibil ca și alți astronomi din perioada clasică să fi adoptat heliocentrismul. Totuși, singurul alt astronom din antichitate al cărui nume este cunoscut și despre care se știe că a susținut modelul heliocentric al lui Aristarh a fost Seleucus din Seleucia, un astronom mesopotamian care a trăit cu un secol după Aristarh. În Cartagina romană, Martianus Capella (secolul al V-lea e.n.) și-a exprimat părerea că planetele Venus și Mercur nu se
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
și-a exprimat părerea că planetele Venus și Mercur nu se rotesc în jurul Pământului, ci în jurul Soarelui. Copernic l-a menționat pe acesta ca o influență asupra muncii sale. Astronomul elenist Seleucus of Seleucia (n. 190 î.e.n.) a adoptat sistemul heliocentric al lui Aristarh din Samos, și, conform lui Plutarh, l-ar fi și demonstrat. Demonstrația propusă de el ar putea să fi avut legătură cu observațiile fenomenului mareelor. Într-adevăr, Seleucus a teoretizat corect că mareele sunt cauzate de Lună
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
mișcărilor" (c. 1038). În 1030, al-Biruni a discutat teoriile astronomice indiene ale lui Aryabhata, Brahmagupta și Varahamihira în lucrarea sa "Indica". Al-Biruni era de acord cu rotația Pământului în jurul propriei axe, și, deși era inițial neutru în raport cu modelele geocentric și heliocentric, a notat că heliocentrismul este o problemă filozofică, și nu una matematică. Abu Said al-Sijzi, un contemporan al lui al-Biruni, a sugerat posibila mișcare a Pământului în jurul Soarelui, teorie pe care Biruni nu a respins-o. Qutb al-Din (n. 1236
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
contemporan al lui al-Biruni, a sugerat posibila mișcare a Pământului în jurul Soarelui, teorie pe care Biruni nu a respins-o. Qutb al-Din (n. 1236), în lucrarea sa "Limita realizărilor în ce privește cunoașterea cerurilor", a discutat dacă heliocentrismul este o posibilitate. Ideile heliocentrice erau cunoscute în Europa dinaintea lui Copernic. Exploratori și negustori europeni întorși din călătorii efectuate în Asia (cum ar fi negustorii veniți pe Drumul mătăsii) au introdus în Occident tradițiile heliocentrice indiene. Învățații erau conștienți și de argumentele lui Aristarh
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
cerurilor", a discutat dacă heliocentrismul este o posibilitate. Ideile heliocentrice erau cunoscute în Europa dinaintea lui Copernic. Exploratori și negustori europeni întorși din călătorii efectuate în Asia (cum ar fi negustorii veniți pe Drumul mătăsii) au introdus în Occident tradițiile heliocentrice indiene. Învățații erau conștienți și de argumentele lui Aristarh și Philolaus, precum și de alți gânditori care propuseseră unele vederi heliocentrice sau cvasi-heliocentrice, cum ar fi Hicetas, Heraclides Ponticus și Martianus Capella. Spre sfârșitul Evului Mediu, episcopul Nicole Oresme a discutat
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
europeni întorși din călătorii efectuate în Asia (cum ar fi negustorii veniți pe Drumul mătăsii) au introdus în Occident tradițiile heliocentrice indiene. Învățații erau conștienți și de argumentele lui Aristarh și Philolaus, precum și de alți gânditori care propuseseră unele vederi heliocentrice sau cvasi-heliocentrice, cum ar fi Hicetas, Heraclides Ponticus și Martianus Capella. Spre sfârșitul Evului Mediu, episcopul Nicole Oresme a discutat posibilitatea ca Pământul să se rotească în jurul propriei axe, iar Cardinalul Nicolaus Cusanus în lucrarea sa "De Docta Ignorantia" s-
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
o definiție mistică a lui Dumnezeu, Cusa a scris că „Astfel, constituția lumii ("machina mundi") își va "quasi" avea centrul oriunde și circumferința nicăieri." În astronomia matematică, modelele computaționale ale heliocentrismului implică sisteme de calcul matematic legate de un model heliocentric și în care se pot calcula pozițiile planetelor. Primul sistem de calcul legat explicit de un model heliocentric a fost modelul copernican descris de Nicolaus Copernic, dar au existat înaintea lui și alte sisteme de calcul ce ar fi putut
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
avea centrul oriunde și circumferința nicăieri." În astronomia matematică, modelele computaționale ale heliocentrismului implică sisteme de calcul matematic legate de un model heliocentric și în care se pot calcula pozițiile planetelor. Primul sistem de calcul legat explicit de un model heliocentric a fost modelul copernican descris de Nicolaus Copernic, dar au existat înaintea lui și alte sisteme de calcul ce ar fi putut implica o formă de heliocentricitate, și anume modelul lui Aryabhata, care are parametri astronomici ce pot fi interpretați
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
calcul cu parametri astronomici compatibili cu heliocentricitatea, după cum scria Biruni, dar conceptul de heliocentrism a fost considerat mai degrabă o problemă filosofică decât una matematică. Parametrii lor astronomici, însă, au fost mai târziu adaptați în modelul copernican într-un context heliocentric. Aryabhata (476-550), în lucrarea sa "Aryabhatiya", a propus un sistem de calcul bazat pe un model planetar în care Pământul era considerat a se roti în jurul propriei axe și perioadele planetelor erau date în raport cu Soarele. Unii au interpretat aceasta ca
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
lucrarea sa "Aryabhatiya", a propus un sistem de calcul bazat pe un model planetar în care Pământul era considerat a se roti în jurul propriei axe și perioadele planetelor erau date în raport cu Soarele. Unii au interpretat aceasta ca fiind un model heliocentric, dar acest punct de vedere a fost puternic contrazis de alții. El a fost și primul care a descoperit că planetele urmează orbite eliptice, pe care a calculat numeroase constante astronomice, cum ar fi perioadele planetelor, momentele eclipselor de Soare
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]
-
revolutionibus orbium coelestium", deci este posibil ca lucrarea lui Aryabhata să fi avut o influență asupra ideilor lui Copernic. Nilakantha Somayaji (1444-1544), în "Aryabhatiyabhasya", un comentariu asupra lucrării "Aryabhatiya", a dezvoltat un sistem de calcul pentru un sistem planetar parțial heliocentric, în care planetele se rotesc în jurul Soarelui, care la rândul său se rotește în jurul Pământului, similar sistemului tychonic propus mai târziu de Tycho Brahe spre sfârșitul secolului al XVI-lea. Sistemul lui Nilakantha, însă, era mai eficient din punct de
Heliocentrism () [Corola-website/Science/314196_a_315525]