53 matches
-
sunt trandafiri, iar noi doar spinii De ce, ei viitor, iar noi trecut? Să scrieți, noi v-am învățat, să știți! Și aur tot din munții noștri-aveți Nu vă doresc ca blestemați să fiți Dar, nu ne mai tratați că pe helveți Dac-am stârpi "gândacii" toți odată ... Citește mai mult Ne pleacă tinerii cu hâr din țarăPărinții sunt deja prin alte zăriLe-am oferit doar chin și-o viață-amarăSe-ndeparteaza azi pe noi cărăriSe vor slabi prin țări străineVor fi tratați ca
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU by http://confluente.ro/articole/alexandru_florian_s%C4%83raru/canal [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
de la vărsarea râului TIBISCOS, până la AXIOPOLIS, de unde, până la PONTOS și la gurile sale, DANUBIOS se numește ISTROS” 6 În lucrarea „DE BELLO GALLICO” , IULIUS CAESAR face prima mențiune în limba latină denumindu-i pe daci: „Pădurea HERCYNIA începe de la hotarele helveților și nemților și rauracilor și, mergând paralel cu fluviul DANUBIUS, ajunge până la hotarele dacilor și anarților, de aici cotește stânga depărtându-se de fluviu, și datorită întinderii ei atinge hotarele multor seminții...” , însă prima atestare în limba latină a cuvântului
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
de la vărsarea râului TIBISCOS, până la AXIOPOLIS, de unde, până la PONTOS și la gurile sale, DANUBIOS se numește ISTROS” 6 În lucrarea „DE BELLO GALLICO” , IULIUS CAESAR face prima mențiune în limba latină denumindu-i pe daci: „Pădurea HERCYNIA începe de la hotarele helveților și nemților și rauracilor și, mergând paralel cu fluviul DANUBIUS, ajunge până la hotarele dacilor și anarților, de aici cotește stânga depărtându-se de fluviu, și datorită întinderii ei atinge hotarele multor seminții...” , însă prima atestare în limba latină a cuvântului
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
sunt trandafiri, iar noi doar spinii De ce, ei viitor, iar noi trecut? Să scrieți, noi v-am învățat, să știți! Și aur tot din munții noștri-aveți Nu vă doresc ca blestemați să fiți Dar, nu ne mai tratați că pe helveți Dac-am stârpi "gândacii" toți odată Ni s-ar întoarce frații înapoi Am fi popor bogat că altădată Și ne-ar spală străinii-n fund pe noi!!! Alexandru Florian Săraru Referință Bibliografica: Ne pleacă tinerii din țară / Alexandru Florian Săraru
NE PLEACĂ TINERII DIN ȚARĂ de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/alexandru_florian_sararu_1423835584.html [Corola-blog/BlogPost/367555_a_368884]
-
de la vărsarea râului TIBISCOS, până la AXIOPOLIS, de unde, până la PONTOS și la gurile sale, DANUBIOS se numește ISTROS” 6 În lucrarea „DE BELLO GALLICO” , IULIUS CAESAR face prima mențiune în limba latină denumindu-i pe daci: „Pădurea HERCYNIA începe de la hotarele helveților și nemților și rauracilor și, mergând paralel cu fluviul DANUBIUS, ajunge până la hotarele dacilor și anarților, de aici cotește stânga depărtându-se de fluviu, și datorită întinderii ei atinge hotarele multor seminții...” , însă prima atestare în limba latină a cuvântului
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
de 1200 î.e.n. La rândul lor, celții erau o branșa a tracilor care migrau spre vestul Europei, și erau numiți ca atare, adică traco-iliri până în secolul VI î.e.n., când se deplasează din Noricum ( Austria ) spre Alpii elvețieni, unde se numesc helveți. Atâtea detalii ignorate despre originea, continuitatea, și însăși existența poporului român dau de gândit. Cine schimbă și interpretează istoria României? În mozaicul de limbi și popoare de pe harta Europei, singurii care au o continuitate de 9000 de ani pe același
PUNCT DE VEDERE: ISTORIA ADEVĂRATĂ A DESCENDENŢEI NOASTRE de MARIA LUMINIŢA ROLLE în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Maria_luminita_rolle_punct_de_vedere_maria_luminita_rolle_1357535495.html [Corola-blog/BlogPost/348820_a_350149]
-
ideatic și stilistic) textelor studiate, conform programelor valabile în anul școlar 1998/1999 (clasa a XI-a) și în anul 1999/2000 (clasa a XII-a), după cum urmează: 1. Caius Iulius Caesar, De bello Gallico (Descrierea Galiei, O luptă cu helveții, Predarea lui Vercingetorix); 2. Marcus Tullius Cicero, În Catilinam (Exordium ex abrupto, Prosopopeea patriei), De amiciția (Utilitatea prieteniei); 3. Caius Sallustius Crispus, De coniuratione Catilinae (Portretul lui Catilina, începuturile Romei), De bello Iugurthino (Evoluția republicii române); 4. Titus Livius, Ab
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
a lungul lacurilor se află zone de câmpie. Terasele viticole din districtul Lavaux au fost înscrise în anul 2001 pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Pe țărmul lacurilor s-au descoperit urme datând din perioada preistorică. Mai târziu, tribul celt al helveților s-a stabilit în zonă. Aceștia au fost înfrânți de armatele lui Iulius Caesar în 58 î.Hr., ducând la colonizarea romană a regiunii. Două dintre cele mai importante orașe înființate de aceștia sunt Vevey ("Viviscus") și Lausanne ("Lausonium" sau "Lausonna
Cantonul Vaud () [Corola-website/Science/303802_a_305131]
-
sequanilor mai mult pământ pentru că haruzii să se acomodeze. Cererea acestuia a intrat în atenția Romei căci oferirea unui spațiu mai larg lui Ariovistus ar fi dus la întărirea poziției sale de a-i atacă pe sequani și restul Galiei. Helveții au fost o confederație alcătuită din cinci triburi galice ce trăiau pe platoul elvetic, protejați de munți și râurile Rin și Ron. Ei au început să impună presiuni asupra triburilor germane din nord și est. Din 58 i.en., helveții
Războaiele Galice () [Corola-website/Science/318081_a_319410]
-
Helveții au fost o confederație alcătuită din cinci triburi galice ce trăiau pe platoul elvetic, protejați de munți și râurile Rin și Ron. Ei au început să impună presiuni asupra triburilor germane din nord și est. Din 58 i.en., helveții se pregăteau să planifice și să aprovizioneze o migrație în masă sub conducerea lui Orgetorix. Cezar menționează în cartea să motivele pentru care ei nu au reușit să desfășoare raiduri datorită locației lor cu intentiea de a călători pe coasta
Războaiele Galice () [Corola-website/Science/318081_a_319410]
-
care ei nu au reușit să desfășoare raiduri datorită locației lor cu intentiea de a călători pe coasta de vest a Galliei, un traseu ce i-ar fi luat prin surprindere pe Aeduii, aliații Romei și provincia romană Gallia Cisalpină. Helveții au trimis emisari la triburile vecine pentru a negocia un tranzit pașnic. Orgetorix a încheiat o alianța cu șeful sequanilor, Casticus și a aranjat căsătoria fiicei șefului de trib al Aeduilor, Dumnorix. Cei trei au plănuit să devină regi ai
Războaiele Galice () [Corola-website/Science/318081_a_319410]
-
clientelare și inamicii de a ocupă teritoriile vacanțe (De Bello Gallico, I, 5 și 6). Cezar a traversat Alpii din Italia. Cu o singură legiune din Galia Transalpina, s-a îndreptat spre Genoa și a ordonat distrugerea podului de peste Ron. Helveții au trimis o delegație pentru a negocia. Cezar a stagnat negocierile timp de 15 zile și s-a folosit de timp pentru a-și întări poziția (De Bello Gallico, I, 7 și 8). Când delegația s-a întors, Cezar a
Războaiele Galice () [Corola-website/Science/318081_a_319410]
-
traseu. (De Bello Gallico, I, 10). Între timp, helvetii au trecut pe teritoriul sequianior și au jefuit ținuturile aeduilor, ambarrilor și allobregisilor. Aceste triburi nu s-au putut opune și au cerut ajutorul lui Cezar. Acesta i-a surprins pe helveți ce încercau să traverseze răul Arar (actualul Saone). Trei sferturi dintre helveți au trecut deja, iar un sfert dintre tigurini (un alt clan elvețian) se află pe malul de est. Trei legiuni aflate sub comandă lui Cezar i-a surprins
Războaiele Galice () [Corola-website/Science/318081_a_319410]
-
teritoriul sequianior și au jefuit ținuturile aeduilor, ambarrilor și allobregisilor. Aceste triburi nu s-au putut opune și au cerut ajutorul lui Cezar. Acesta i-a surprins pe helveți ce încercau să traverseze răul Arar (actualul Saone). Trei sferturi dintre helveți au trecut deja, iar un sfert dintre tigurini (un alt clan elvețian) se află pe malul de est. Trei legiuni aflate sub comandă lui Cezar i-a surprins și învins pe tigurini în Bătălia de la Arar. Tigurinii au fugit în
Războaiele Galice () [Corola-website/Science/318081_a_319410]
-
lui Cezar i-a surprins și învins pe tigurini în Bătălia de la Arar. Tigurinii au fugit în pădurile învecinate. (De Bello Gallico, I, 11 și 12). După bătălie, romanii au construit un pod peste Saône că să-i urmărească pe helveții rămași. Helveții au trimis o delegație condusă de Divico, dar negocierile au eșuat. Pentru două săptămâni, romanii i-au ținut sub urmărire până au întâmpinat problemele de aprovizionare. Cezar a trimis 4000 de romani și cavaleria aeduilor pentru a-i
Războaiele Galice () [Corola-website/Science/318081_a_319410]
-
i-a surprins și învins pe tigurini în Bătălia de la Arar. Tigurinii au fugit în pădurile învecinate. (De Bello Gallico, I, 11 și 12). După bătălie, romanii au construit un pod peste Saône că să-i urmărească pe helveții rămași. Helveții au trimis o delegație condusă de Divico, dar negocierile au eșuat. Pentru două săptămâni, romanii i-au ținut sub urmărire până au întâmpinat problemele de aprovizionare. Cezar a trimis 4000 de romani și cavaleria aeduilor pentru a-i urmări pe
Războaiele Galice () [Corola-website/Science/318081_a_319410]
-
au trimis o delegație condusă de Divico, dar negocierile au eșuat. Pentru două săptămâni, romanii i-au ținut sub urmărire până au întâmpinat problemele de aprovizionare. Cezar a trimis 4000 de romani și cavaleria aeduilor pentru a-i urmări pe helveți ce sufereau pierderi. Dumnorix făcea tot ce-i stătea în putere pentru a întârzia livrările. Romanii i-au urmărit până la orașul Bibracte. S-au întos și helveții au început să-i urmărească la rândul lor, hărțuindu-i din spate. Cezar
Războaiele Galice () [Corola-website/Science/318081_a_319410]
-
a trimis 4000 de romani și cavaleria aeduilor pentru a-i urmări pe helveți ce sufereau pierderi. Dumnorix făcea tot ce-i stătea în putere pentru a întârzia livrările. Romanii i-au urmărit până la orașul Bibracte. S-au întos și helveții au început să-i urmărească la rândul lor, hărțuindu-i din spate. Cezar a ales un deal din apropiere pentru lupta și legiunile romane i-au învins. (De Bello Gallico, I, 13 la 24). În bătălia urmat de Bibracte, galii
Războaiele Galice () [Corola-website/Science/318081_a_319410]
-
lui Cezar, alte triburi galice i-au capturat pe fugari și i-au executat. Cei care s-au predat au fost trimis înapoi pe meleagurile lor pentru a reconstrui și a furniza alimente. Cezar susține că erau 368 000 de helveți, dintre care 92 000 de bărbați erau apți de muncă. Doar 110 000 de supraviețuitori au fost lăsați să se întoarcă pe meleagurile lor. În 61 i.en., Ariovistus, căpetenia tribului Suebi și rege al populațiilor germanice, a reluat migrația
Războaiele Galice () [Corola-website/Science/318081_a_319410]
-
s-a stabilit cu cei 120 000 de oameni ai săi în ținut. Dar 24 000 de haruzi s-au alăturat cauzei sale și acesta a cerut sequanilor să-i dea mai mult pământ. După ce Cezar i-a învins pe helveți, majoritatea triburilor galice l-au felicitat pe Cezar și au încercat să se întâlnească cu el în cadrul unei adunări generale. Diviciacus, șeful Aeudan și purtătorii de cuvânt pentru delegația galică și-au exprimat îngrijorarea față de cuceririle lui Ariovistus și ostaticii
Războaiele Galice () [Corola-website/Science/318081_a_319410]
-
fiind semnalați în munții Haemus și spre Dunăre. Despre locuirea geților în Slovacia și despre soborul lui Burebista avem mărturii de la autorii antici. Unul dintre aceștia este Cezar, care, delimitând hotarele germanilor, ne spune că: Pădurea Hercinica începe de la hotarele helveților, nemeților și râuracilor și se întinde în linie dreaptă paralel cu Dunărea, până la hotarele dacilor și anarților. De aici o ia la stanga, în direcția opusă fluviului și, datorită mărimii ei, atinge ținutul multor neamuri. Același lucru aflăm și de la Strabon
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
râuri curg spre nord de acolo . În timpul lui Iulius Cezar, această pădure a blocat înaintarea legiunilor romane în Germania. Afirmațiile sale sunt cele mai exacte. În De Bello Gallicoel spune că pădurea se întinde de-a lungul Dunării de pe teritoriul helveților (astăzi Elveția) la Dacia (astăzi România). Dimensiunea din nord era de "nouă zile de marș" (distanța parcursă de soldați în nouă zile de marș). Dimensiunea sa din est este de mai mult de "șaizeci de zile de marș". Conceptul l-
Pădurea Hercinică () [Corola-website/Science/320165_a_321494]
-
teritoriu vast, echivalând cu Franța de astăzi, numit Galia Comata, unde existau confederații independente de triburi celtice, ce mențineau diferite relații cu Roma. Dar, imediat după ce el și-a ocupat poziția, un trib celtic ce trăia pe teritoriul Elveției contemporane, helveții, a plănuit să migreze din regiunea alpină către vestul Franței de astăzi. Însă, pentru a putea realiza o astfel de migrare, helveții ar fi trebuit nu doar să mărșăluiască prin teritorii aflate sub control roman, ci să străbată și teritoriul
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
Roma. Dar, imediat după ce el și-a ocupat poziția, un trib celtic ce trăia pe teritoriul Elveției contemporane, helveții, a plănuit să migreze din regiunea alpină către vestul Franței de astăzi. Însă, pentru a putea realiza o astfel de migrare, helveții ar fi trebuit nu doar să mărșăluiască prin teritorii aflate sub control roman, ci să străbată și teritoriul tribului Aedui, aliat cu romanii. Alți celți de origine galică și alte persoane din provincia Galia Narbonensis se temeau ca helveții să
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
migrare, helveții ar fi trebuit nu doar să mărșăluiască prin teritorii aflate sub control roman, ci să străbată și teritoriul tribului Aedui, aliat cu romanii. Alți celți de origine galică și alte persoane din provincia Galia Narbonensis se temeau ca helveții să nu vandalizeze totul în calea lor până la destinația finală. Fără a pierde timp, Cezar s-a opus ideii și a recrutat în grabă două noi legiuni. Mai multe alte triburi s-au alăturat mișcării helveților, ei devenind cu timpul
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]