52 matches
-
întrebuințat ca materie primă sau combustibil în metalurgie, în industria chimică și în gospodărie) - muncitorii la instalațiile de cocs sunt expuși la riscul cancerului pulmonar și cancerului renal. 11. Fabricarea mobilierului și a dulapurilor - risc de cancer nazal; 12. Minerit hematit (subteran) cu expunerea la radon - risc de cancer pulmonar; 13. Fumatul pasiv - poate provoca risc de cancer pulmonar, afecțiuni ale inimii, accident vascular cerebral și boli pulmonare obstructive cronice. 14. Extragerea fierului și oțelului - risc de cancer pulmonar; 15. Fabricarea
Produsele cancerigene au fost descoperite. Lista completă by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104920_a_106212]
-
taliului A1040 Deșeuri care au ca elemente componente oricare dintre următoarele: - Metal carbonili - Compuși ai cromului hexavalent A1050 Nămoluri de galvanizare A1060 Leșii uzate de la decaparea metalelor A1070 Reziduuri de leșii de la prelucrarea zincului, praf și nămoluri, de exemplu jarozit, hematit etc. A1080 Reziduuri de zinc care nu sunt cuprinse în lista B, care conțin plumb și cadmiu în concentrații suficiente pentru a prezenta caracteristicile prevăzute în anexa III A1090 Cenușă de la incinerarea sârmei izolate de cupru A1100 Praf și reziduuri
jrc4044as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89207_a_89994]
-
mercurului - Taliu; compuși ai taliului A1040 Deșeuri având drept constituenți: - Carbonili metalici - Compuși ai cromului hexavalent A1050 Nămoluri de galvanizare A1060 Soluții reziduale de la decaparea metalelor A1070 Reziduuri de levigare de la prelucrarea zincului, praf și nămoluri cum ar fi jarositul, hematitul etc. A1080 Reziduuri de zinc deșeu care nu sunt incluse în lista B, conținând plumb și cadmiu în concentrații suficiente pentru a conferi deșeurilor caracteristicile prevăzute la anexa III A1090 Cenuși provenind de la incinerarea firelor de cupru izolate A1100 Praf
32006R1013-ro () [Corola-website/Law/295359_a_296688]
-
Deșeuri având drept constituenți oricare dintre: - carbonili metalici; - compuși ai cromului hexavalent. A 1050 Nămoluri de galvanizare A 1060 Solu��îi reziduale de la decaparea metalelor A 1070 Reziduuri de levigare de la prelucrarea zincului, praf și nămoluri, cum ar fi jarositul, hematitul etc. A 1080 Reziduuri de zinc deșeu care nu sunt incluse în lista B, conținând plumb și cadmiu în concentrații suficiente pentru a conferi deșeului caracteristicile prevăzute în anexa III A 1090 Cenuși de la incinerarea firelor de cupru izolate A
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142220_a_143549]
-
tratamentul fizic destinat eliminării sub formă de ape amoniacale a celei mai mari părți a amoniacului pe care a retinut-o, înainte de livrare gazul de huila este tratat cu ajutorul unei mase epurante, constituite în mod obișnuit din oxid feric hidratat (hematit brun), din rumeguș de lemn și din sulfat de calciu. Această masă epurantă, epuizata, este formată dintr-un amestec de sulf, de albastru de Prusia, de o cantitate mică de săruri amoniacale și de alte produse, care constituie amoniacul rezidual
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166893_a_168222]
-
și mai mică sau egală cu 2,4, o valoare hidroxil mai mică de 0,77 meq/g și o viscozitate la 30°C mai mică de 47 poise (CAS 69102-90-5); 19. oxid de fier superfin [Fe(2)O(3) hematit] cu o suprafață specifică mai mare de 250 mp/g și cu o mărime medie a particulelor de 0,003 æm sau mai mică (CAS 1309-37-1); 20. beta rezorcilat de plumb (CAS 20936-32-7); 21. stanat de plumb (CAS 12036-31-6), maleat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136794_a_138123]
-
taliului A1040 Deșeuri care au ca elemente componente oricare dintre următoarele: - Metal carbonili - Compuși ai cromului hexavalent A1050 Nămoluri de galvanizare A1060 Leșii uzate de la decaparea metalelor A1070 Reziduuri de leșii de la prelucrarea zincului, praf și nămoluri, de exemplu jarozit, hematit etc. A1080 Reziduuri de zinc care nu sunt cuprinse în lista B, care conțin plumb și cadmiu în concentrații suficiente pentru a prezenta caracteristicile prevăzute în anexa III A1090 Cenușă de la incinerarea sârmei izolate de cupru A1100 Praf și reziduuri
jrc5454as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90624_a_91411]
-
de fier. Krivoi Rog, împreună cu suburbiile sale, se întinde pe 126 km, sub forma unei centuri lungi și înguste de-a lungul depozitelor de minereu de fier, fiind unul dintre cele mai lungi orașe din Europa. Minereurile locale bogate în hematit au fost epuizate în cea mai mare parte cu excepția celor de la mare adâncime, dar există minereuri care au un conținut mai scăzut de fier. Mai multe uzine de îmbogățire a minereurilor de fier și de peletizare au fost construite pentru
Krivoi Rog () [Corola-website/Science/309324_a_310653]
-
în cantități importante sub formă de dioxid de carbon (). Scoarța terestră este compusă în mare parte din oxizi de siliciu (cuarțul , găsit în granit și nisip), aluminiu (oxid de aluminiu , în bauxită și corindon), fier (oxid de fier (III)) , în hematit și rugină), și carbonat de calciu (în calcar). Restul scoarței este de asemenea alcătuită din compuși ai oxigenului, în particular silicați complecși (minerale silicate). Mantaua Pământului, de masă mult mai mare decât scoarța, este în mare parte compusă din silicați
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
care au un conținut ridicat în silicați au o culoare deschisă ca de exemplu granitul, obsidianul este frecvent de o culoare închisă, de un verde-închis până la negru, mai rar roșcat. Această culoare închisă a rocii se datorează impurităților fine de hematit, magnetit. Prin eroziunea rocilor de la suprfață rămân fragmente (nugget) de obsidian numite în regiunea Alpilor "lacrima apașilor". În rândul poporului circulă zvonul că în acel loc ar fi murit un indian apaș. Cele mai importante locuri unde s-a descoperit
Obsidian () [Corola-website/Science/307962_a_309291]
-
formându-se calcare dolomitice, fiind astfel eliminat bioxidul de carbon, formându-se hidroxizi alcalini.Dacă lava conține [[fier]] vor lua naștere oxizi de fier, care prin răcire cristalizează dând naștere la "magnetit" FeO sau minerale înrudite neavând proprietăți magnetice ca "[[hematit]]ul" FeO.Aceste procese de formare a unui mineral fiind numite "procese pneumatolitice" (grec.:"pneuma = gaz, lyein = dizolva, lega)". prima metodă utilizată e metoda lui V.A.M. Brabers care cu ajutorul procedeului de topire pe straturi (printr-o încălzire prin inducție
Magnetit () [Corola-website/Science/306205_a_307534]
-
în anul 1915 clarificată, grupa structurii spațiale fiind "Fd3m" bzw. "O", unde constanta structurii de rețea este "a" = 8,394 Å, astfel rezultă 8 forme structurale de bază cu 56 de atomi într-un sistem de cristalizare cubic. Magnetitul împreună cu hematitul sunt principalele minereuri de fier (până la 72 % fier) sub denumirea de oxid negru de fier se înțelege magnetit concasat (măcinat). Diferite [[animal]]e necesită magnetita pentru o [[orientare]] geografică pe teren.Astfel se pot aminti [[albină|albinele]], moluștele, porumbeii (cu
Magnetit () [Corola-website/Science/306205_a_307534]
-
impozite regilor ce răspundeau de siguranță acestora. Catârii porneau încărcați cu bronz regulat de la Assur la Kanish pe o distanță de 1500 km, iar soldații regelui îi păzeau pe negustori. Au fost găsite obiecte de artă, inele, sigilii, pietre de hematit ce aparțineau negustorilor și erau utilizate ca monede de schimb. S-au format rute ce se întindeau din Siria până în Afghanistan și Iran,prin intermediul cărora comercianții făceau negoț cu cositor și țesături. Negustorii asirieni cumpărau cositor din Iran și îl
Antichitatea () [Corola-website/Science/304633_a_305962]
-
de oxidare a fierului se mai numește ruginire. "Oxidul feros", FeO (II), se obține prin arderea directă a fierului. El este stabil doar la temperaturi de peste 833 K (560C) și este de culoare neagră. "Oxidul feric", FeO (III), numit și hematit, este un mineral de culoare maronie, obținut prin oxidarea fierului în condițiile existenței unui surplus de oxigen. El reprezintă principala sursă de obținere a fierului. "Oxidul feric-feros", FeO (II,III), numit și magnetit, este materialul natural cu cele mai bune
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
datorează culoarea roșiatică unui sol bogat în oxid de fier. Datorită reactivității sale mari, în natură fierul se găsește în stare pură doar în cazuri foarte rare, de obicei în meteoriții feroși. Cele mai des utilizate minereuri de fier sunt hematitul, magnetitul, ilmenitul (FeTiO), sideritul (FeCO), limonitul (amestec de goethit - α-FeO(OH) - și lepidocrocit - γ-FeO(OH)) și pirita (FeS). Cele mai mari zăcăminte de minereu de fier sunt asociate cu așa-numitele "formațiuni feroase în benzi" (în engleză: "Banded Iron Formations
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
de calciu sau a dolomitului, în timp ce prin partea de jos este insuflat un curent de aer cald. Cocsul reacționează cu oxigenul din curentul de aer, formând monoxid de carbon: Monoxidul de carbon reduce minereul de fier (în cazul de jos, hematit), transformându-l în fier topit și devenind bioxid de carbon: Fluxul ajută la topirea impurităților din minereu, în special a bioxidului de siliciu și a silicaților. Sub influența căldurii din furnal, carbonatul de calciu se descompune în oxid de calciu
Fier () [Corola-website/Science/302787_a_304116]
-
Zăcămintele metamorfogene rezultă prin transformarea intensă a rocilor și a zăcămintelor preexistențe la adâncimi mari în scoarță terestră, datorită presiunii și temperaturii înalte. De exemplu, zăcămintele de limonit de origine sedimentara se transformă, după metamorfozare, în zăcăminte de magnetit sau hematit, hidroxizii de mangan (psilomelan, manganit) se transformă în oxizi anhidri de mangan (braunit, hausmanit), bauxitele în corindon, calcarele în marmură, rocile silicioase în jaspuri, unele substanțe organice în grafit etc. După anul 1921, activitatea în toate sectoarele industriei petroliere românești
Zăcământ () [Corola-website/Science/311620_a_312949]
-
Una din cele mai recente secții, „Mineralogie-Cristalografie”, adăpostește o inedită colecție de flori de mină, donata de dl. Constantin Gruescu, din Ocna de Fier (jud. Caraș-Severin) și care cuprinde 126 de eșantioane reprezentând minereuri polimetalice, oxizi și hidroxizi de fier (hematit, magnetit, lemonit), precum și varietăți de cuarț (de la cuarțul de stâncă la macla japoneză). Cea mai recentă secție este intitulată „Computere” și ilustrează, în principal, evoluția acestora pe parcursul celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea. în afară de secțiile care
Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” () [Corola-website/Science/331352_a_332681]
-
dintre cele mai importante minereuri de aluminiu și se compune în cea mai mare parte din mineralele ce conțin aluminiu ca: Gibbsit (Hydrargillit) Al(OH), Boehmit AlO(OH) și Diaspor AlO(OH. Bauxita mai poate conține minerale cu fier ca Hematit FeO și Goethit FeO(OH), ca și minerale argiloase Caolinit și minerale cu un conținut redus în oxizi de titan Anatas TiO. Din circa 95 % din bauxita exploatată se obține aluminiu, cantități mai mici sunt folosite la producerea produselor chimice
Bauxită () [Corola-website/Science/306534_a_307863]
-
minereu de titan. Ilmenitul se întâlnește în roci magmatice ca gabroul sau dioritul, în filoane de cuarț sau în nisipuri de râu, unde apare în particule rotunde cu diametre de 0,1 - 0,2 mm. Deseori, ilmenitul este amestecat cu hematit, împreună cu care formează o soluție solidă completă peste 950°C. Mai poate forma soluții solide și cu geikielitul (MgTiO). Cea mai mare exploatare de ilmenit este mina Tellnes din Sokndal, Norvegia, cu rezerve estimate la 57 milioane tone (14% din
Ilmenit () [Corola-website/Science/306663_a_307992]
-
cordoane, în diverse părți ale corpului, sub forma unui decor geometric, asemănător celui figurat pe diademele din fildeș (J. Svoboda, 1997). O reprezentare feminină deosebit de interesantă este și cea de la Petrkovice (fig. 8a): un tors feminin (4,6 cm), în hematit, ce pare a fi opera unui sculptor modern, cubist. Statueta reprezintă, fără îndoială, o tânără fată, ale cărei caracteristici sexuale nu sunt încă bine dezvoltate. J. Jelinek (1988) o consideră, însă, drept o operă schițată dar neterminată, din cauza durității materialului
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
meridianelor energetice de la punctele lor de plecare până la cele de sosire. După finalizarea vizualizării tuturor meridianelor, deschidem ochii, respirăm adânc de câteva ori și revenim la activitățile zilnice. PIETRE SEMIPREȚIOASE ȘI CRISTALE: ANGELIT - deblochează meridianele energetice; APATIT - echilibrează meridianele energetice; HEMATIT - echilibrează meridianele energetice și împiedică stagnarea energiilor negative; PIRITĂ - armonizează funcționarea meridianelor; CYANIT - purifică și echilibrează meridianele energetice; LARIMAR - purifică meridianele energetice; TURCOAZĂ - fortifică toate meridianele corpului; TURMALINĂ - reechilibrează meridianele energetice; ZINCIT - activează meridianele energetice; IMPORTANT: Cristalele și pietrele semiprețioase
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
indică prezența următoarelor grupe funcționale: C=O (1682,1 cm-1); COOH (3300-2500, 1111,8 cm-1); -OH (3426,2 cm-1); C-N (1030-1237 cm-1), NH2 (3400-3500 cm-1) (Ofomaja, 2008). Spectrul de raze X (Figura 3.14) indică prezența celulozei, cuarțului și hematitului. Se constată că celuloza este constituentul major în rumegușul de Azadirachta indica. Valorile d (parametrul rețelei cristaline) pentru proba de rumeguș sunt în concordanță cu liniile caracteristice de difracție pentru celuloză, cuarț și hematit mineral. 3.2.2. Mecanismul de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
14) indică prezența celulozei, cuarțului și hematitului. Se constată că celuloza este constituentul major în rumegușul de Azadirachta indica. Valorile d (parametrul rețelei cristaline) pentru proba de rumeguș sunt în concordanță cu liniile caracteristice de difracție pentru celuloză, cuarț și hematit mineral. 3.2.2. Mecanismul de adsorbție Mecanismele de adsorbție pot fi explicate prin prezența mai multor interacțiuni, cum ar fi complexare, schimb ionic datorită ionizării suprafeței și legături de hidrogen. Studiile de adsorbție, în particular cele cinetice și de
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
oxidare a fierului se mai numește ruginire. Oxidul feros, FeO (II), se obține prin arderea directă a fierului. El este stabil doar la temperaturi de peste 833 K (560 oC) și este de culoare neagră. Oxidul feric, Fe2O3 (III), numit și hematit, este un mineral de culoare maronie, obținut prin oxidarea fierului În condițiile existenței unui surplus de oxigen. El reprezintă principala sursă de obținere a fierului. Oxidul fero-feric Fe3O4 (II, III), numit și magnetit, este materialul natural cu cele mai bune
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]