5,138 matches
-
critice... manolesciene Curtea Veche Daniel Cristea-Enache,Lyrica magna. Eseu despre poezia lui Nichita Stănescu Eikon Dorin David, De la Eliade la Culianu(I) Mircea Muthu, Ochiul lui Osiris Europress Corneliu Vasile, Scriitorul vremii, vremea scriitorului. Eseu critic despre Geo Dumitrescu Hasefer Henri Zalis, F. Aderca - un destin în contrapunct Humanitas Dan C. Mihăilescu, Despre Cioran și fascinația nebuniei Horia-Roman Patapievici, Ultimul Culianu Cristian Vasile,Literatura și artele în România comunistă 1948-1953 Institutul Cultural Român Christian Crăciun, Ucronia eminesciană. Eseu despre timp și
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 by http://confluente.ro/Premiile_revistei_observator_cultural_2011.html [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]
-
Védrines, Bernard Mazo, Marise Rossi, Edmond Jabès, Alain Grandbois, Gérard Bayo, Charles Beausoleil, François Charron, Alexandre Voisard, François Dumont, Albert Roseau, Pierre Reverdy, Georges Henein, Dominique Grandmond, Alain Suied, Richard Rognet, Thierry Dimanche, José Gabriel Valdivia, Andrea Moorhead, Waldermar Deona, Henri Meschonnic, François Ewald, André Hughetto, Anne Hébert, Antoine Tudal, Arnault, Gérard Blua, Eugène Guillevic, Léo Lubéit, Thierry Herbin, Patricia Holz, Serge Bec, Yves Vicciani, Paulina Popa, Lucian Blaga, George Bacovia, Nichita Stănescu, Felician Pop, Aurel Pop, Ion Bala, Gaal Aron
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_creion_de_corina_petrescu_un_univers_poetic_sub_semnul_armoniei.html [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
trei pereți masivi de cărți legate în piele, cărți în maghiară și germană, în românește, franțuzește și italiană; apoi o cameră de zi, cel puțin așa spunea Agneta că-i zice, o imensă cameră plină cu picturi, Degas, Renoire, Dali, Henri Rousseau cu o copie de pe “,Îmblânzitoarea de șerpi”, copii din Edouard Manet, un “Dejun pe iarbă” și o “Nană”, pictură despre care domnul inginer Ionescu mi-a vorbit o oră, după ce vizitase Hamburgul și o văzuse acolo la Kunsthalle, o
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1441530237.html [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
descoperit curentul literar existențialist. Am citit mai târziu cărțile lui Albert Camus, Jean-Paul Sartre și ale precursorilor Miguel de Unamuno și Søren Kirkegaard, teologul danez. Am cunoscut ideile lui Martin Heidegger, apoi am citit Sigmund Freud, eseurile filozofice ale lui Henri Bergson, cu intuiția ce nu poate fi comunicată decât prin inteligență. In 1963, afară, după eliberare, am continuat să citesc, epuizând cărțile scrise de clasicii ruși. După 1974, la Ploiești, schimbând munca de șantier cu cea dintr-un birou de
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist by http://balabanesti.net/2015/12/19/o-viata-de-lupta-suferinta-si-speranta/ [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
p. 29-30). Interesant este că autorul ne dă și influențe romano-catolice, căci revigorarea teologiei s-a petrecut și la ei în perioada dintre cel de-al Doilea Război Mondial și Conciliul II Vatican, deci între anii 1944 și 1965, prin Henri de Lubac, mentor al lui Danielou, Congar, Balthasar sau Ratzinger, Odo Casel și alții (p. 30-31). În continuarea acestui subcapitol autorul ne prezintă pe scurt activitatea și argumentele părintelui Florovsky de la Congresul amintit mai sus, precum și contextul în care părintele
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Recenzie_ciprian_iulian_toroczkai_tra_stelian_gombos_1339154369.html [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
avangardei românești (Victor Brauner, M.H. Maxy, Hans Mattis-Teutsch, Marcel Iancu , Irina Codreanu, Milită Petrașcu, etc..) și lucrări ale artiștilor care formează o punte de legătură între prima și a doua jumătate a secolului XX (Corneliu Babă, Alexandru Ciucurencu, Ion Tuculescu, Henri H. Catargi, Dumitru Ghiata, Rudolf Schweitzer- Cumpănă , etc...). Dar cea mai însemnată parte a patrimoniului și a expunerii permanente a muzeului o constituie operele realizate în perioada 1967-2012. Personalități de renume ale picturii și sculpturii contemporane românești, reprezentate prin creații
Muzeul de Arta Vizuala by http://www.zilesinopti.ro/locuri/8764/muzeul-de-arta-vizuala-galati [Corola-blog/BlogPost/97909_a_99201]
-
de la o notă lipsă dintr-un solo sau de la 5 decibeli în minus pentru chitara bas. Este o chestiune de focusare a minții, dar și de schizofrenie față de simțuri. Despre aspectele acestea au scris mai mult orientalii, dar și alde Henri Corbin. Nu e suficient nici ca o piesă rock, sau alternativ, sau orice alt gen, să fie original scrisă, ingenuă, energică, bine structurată, bine creionată și bine executată, nu e suficient să aibă cele mai inteligente versuri și mai captivante
RECVIEM PENTRU UN VIS # COLECTIV. Mărturisirea unui ex-rocker by http://balabanesti.net/2015/11/13/recviem-pentru-un-vis-colectiv-marturisirea-unui-ex-rocker/ [Corola-blog/BlogPost/340035_a_341364]
-
festivalul Enescu din 2009, compozitorul Peter Ruzicka a oferit opera „Celan”. La Editura Hasefer a apărut în anul 1996 o antologie alcătuită de Țicu Goldstein, „De la Colibi Moise la Paul Celan”. Dintre personalitățile europene și-au exprimat opiniile, printrea alții, Henri Michaux, Jean Starobinski. În anul 2000 a apărut la Editura Crater o ediție bilingvă, germană-română, „Poeme” de Paul Celan, în traducerea Luminiței Graur și lui Ion Papuc. O ediție elegantă, reprezentativă, deși numărul poemelor este destul de restrâns. În final, fără
CUI APARŢINE PAUL CELAN? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/boris_mehr_1458390235.html [Corola-blog/BlogPost/366115_a_367444]
-
în vechi și nou. Noul avea obligația să respecte cu strictețe tradiția, cine se încumeta, prin propria-i voință, să o anuleze ca fapt existențial, își pierdea identitatea de sătean, de parte vie a comunității. Aplecându-se spre studiul personalității, Henri Ey avea să constate că aceasta ”este o istorie”, pentru că ea își clădea baza unei întregi instituții a individului, definind biografia acestuia și ”care înseriază în evenimente modalitățile de a fi ale Eului. Această istoricitate a Eului implică natura însăși
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
individului, definind biografia acestuia și ”care înseriază în evenimente modalitățile de a fi ale Eului. Această istoricitate a Eului implică natura însăși a Eului într-o geneză reciprocă (Pradines), făcând adică Eul să-și determine singur evenimentele care îl construiesc.” (Henri Ey, 1983:54). Este conștient eul în formarea personalității sale, accede el spre o biografie care să îi constituie cartea de prezentare în societate? Tot ceea ce el gândea în lumea satului, intuia marea structură a instituției de conștientizare a sistemului
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
manifestări în care realul corelează cu irealul participării la această acțiune. O imagine definită ca teamă a metamorfozării sinelui în care ”conștiința morală coincide cu conștiința psihologică numai în punctul sau la nivelul cel mai înalt de organizare a Eului”, (Henri Ey, 1983:55). Totul se petrece și se moștenește ca un scop al demonstrării etnicității, însă puțin se ține seama de tot ceea ce înseamnă adevăr privitor la genom, ca totalitate a genelor prezente în cromozomii organismului uman sau în setul
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
Lumina @ Esplanada Teatrului Național, 17 septembrie Opera Națională Română Iași anunță deschiderea stagiunii 2016-2017, sâmbătă, 17 septembrie, cu un spectacol inedit - Magia serii în sunet și lumina, incepand cu ora 20.30, pe esplanada Teatrului Național Iași. Citește tot... Expoziția „Henri Matisse - Triumful modernismului” @ Palatul Culturii Iași, 14 iunie - 24 iulie Muzeul de Artă din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași organizează la Palatul Culturii, în perioada 14 iunie - 24 iulie 2016, expoziția „Henri Matisse - Triumful modernismului”. Henri Matisse (1869-1954) a fost
Culturale by http://www.iasi4u.ro/categoria/evenimente/culturale/ [Corola-blog/BlogPost/94539_a_95831]
-
pe esplanada Teatrului Național Iași. Citește tot... Expoziția „Henri Matisse - Triumful modernismului” @ Palatul Culturii Iași, 14 iunie - 24 iulie Muzeul de Artă din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași organizează la Palatul Culturii, în perioada 14 iunie - 24 iulie 2016, expoziția „Henri Matisse - Triumful modernismului”. Henri Matisse (1869-1954) a fost unul dintre cei mai importanți pictori și graficieni de la începutul secolului al XX-lea, fiind recunoscut drept cel care a deschis noi căi în cadrul artei abstracte. Matisse a influențat artiști renumiți ai
Culturale by http://www.iasi4u.ro/categoria/evenimente/culturale/ [Corola-blog/BlogPost/94539_a_95831]
-
Iași. Citește tot... Expoziția „Henri Matisse - Triumful modernismului” @ Palatul Culturii Iași, 14 iunie - 24 iulie Muzeul de Artă din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași organizează la Palatul Culturii, în perioada 14 iunie - 24 iulie 2016, expoziția „Henri Matisse - Triumful modernismului”. Henri Matisse (1869-1954) a fost unul dintre cei mai importanți pictori și graficieni de la începutul secolului al XX-lea, fiind recunoscut drept cel care a deschis noi căi în cadrul artei abstracte. Matisse a influențat artiști renumiți ai secolului al XX-lea
Culturale by http://www.iasi4u.ro/categoria/evenimente/culturale/ [Corola-blog/BlogPost/94539_a_95831]
-
Mărturisesc, sunt vie /p. 55 Robert Hodorogea- Între pictură și poezie /p. 58 Friedrich Wilhelm Schadow/p. 62 George Bacovia /p. 63 Sumar / Scrisoare către colaboratori /p. 65 Picturi, grafică: Mihai Cătrună Doina Leahu Elenă Hăbășescu - pictură naivă Elenă Bessinger Henri Catargi Elenă Constantinescu Foto: Alex Știrbu și Daniel Boboc Referință Bibliografica: A aparut nr. 13 al revistei Nomen Artis - Dincolo de tăcere / Viorela Codreanu Tiron : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 619, Anul ÎI, 10 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
DINCOLO DE TĂCERE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 by http://confluente.ro/A_aparut_nr_13_al_revistei_nomen_arti_viorela_codreanu_tiron_1347270923.html [Corola-blog/BlogPost/343801_a_345130]
-
atras însă de forța culorii pure, de incadescența ei și poate de aceea, simțind o altfel de pulsație, a devenit membru al mișcării expresioniste germane ,,Die Brucke”. Însă până la acest prag al vieții sale artistice, a expus la Paris alături de Henri Matisse, Andre Derain, Maurice de Vlaminck și alte nume ale picturii vremii, cei care aveau să pună bazele picturii ... Citește mai mult Pe 26 ianuarie 2017 s-au împlinit 140 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai importanți pictori
CRISTINA OPREA by http://confluente.ro/articole/cristina_oprea/canal [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
atras însă de forța culorii pure, de incadescența ei și poate de aceea, simțind o altfel de pulsație, a devenit membru al mișcării expresioniste germane ,,Die Brucke”. Însă până la acest prag al vieții sale artistice, a expus la Paris alături de Henri Matisse, Andre Derain, Maurice de Vlaminck și alte nume ale picturii vremii, cei care aveau să pună bazele picturii ... VII. CRISTINA OPREA - CREAȚIA PICTORULUI CATUL BOGDAN SUB SEMNUL EVOCĂRII, de Cristina Oprea, publicat în Ediția nr. 2219 din 27 ianuarie
CRISTINA OPREA by http://confluente.ro/articole/cristina_oprea/canal [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
produs diferențieri în ceea ce privește croiul și mai ales ornamentica. Astfel astăzi deosebim cămașă românească, de alte asemenea piese, aparținând popoarelor vecine. Modul în care este ornamentata cămașă femeiească românească, frumusețea și originalitatea compoziției decorative de pe mânecă, a impresionat pe artistul francez Henri Matisse care de altfel era familiarizat cu arta casnica el provenind dintr-un centru de dantelărie și alte broderii foarte cunoscut din Franța-Valenciennes. Ca semn al aprecierii sale, pictorul în câteva lucrări ale sale a imortalizat această piesă de port
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_din_plaiul_closani_varvara_magdalena_maneanu_1368084049.html [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
a imortalizat această piesă de port românesc, intitulând lucrările Bluzița de București(despre care spunea că după finețea materialului și a broderiei ar fi aparținut unei domnite) și Ia românească ( întrucât a mai imortalizat cămașă bulgăreasca și ungureasca). Cunoscutul pictor Henri Matisse, prieten cu Pallady, a colecționat în atelierul său numeroase țesături, rochii, diverse piese de port popular, articole vestimentare, care îl inspirau pentru a reprezenta personajele din picturile sale cât mai realist. Nici costumele populare românești nu l-au lăsat
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_din_plaiul_closani_varvara_magdalena_maneanu_1368084049.html [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
Sufletul exilat ) pentru a ajunge la claritatea vizuală a textului scris, gândirea este „casă” a formei , este locul de adăpost al „etimonului spiritual” al formei poeziei. Se stabilește o identitate între gândire și formă, în accepția pe care o dă Henri Focillon: Nu poate fi vorba despre un antagonism între gândire și formă; lumea formelor, pe plan spiritual, este identică, în esență, cu lumea formelor, între spațiu și materie. Caracterul specific al spiritului este acela de a se descrie permanent pe
LUPTA CU VISUL, ÎNTR-O CRONICĂ DE EXCEPŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Lupta_cu_visul_intr_o_cronic_marian_malciu_1379857493.html [Corola-blog/BlogPost/360906_a_362235]
-
acest sens, este o activitate artistică. Ca și artistul, el prelucrează natura, folosind datele pe care i le transmite impetuos din interior viața psihică, dobândindu-le neîncetat pentru a le transforma în materia sa specifică, spirituală, pentru a le forma. ”( Henri Focillon - Viața formelor, Editura Meridiane, București, 1977, p.8) În Universul poetic „ se cunună” forma cu fondul, le signifiant ci signifie, rezultînd, la nivel lingvistic „semnul”: Ce să faceți voi cu mine / plin de semne de ruine / golit până în mistere
LUPTA CU VISUL, ÎNTR-O CRONICĂ DE EXCEPŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Lupta_cu_visul_intr_o_cronic_marian_malciu_1379857493.html [Corola-blog/BlogPost/360906_a_362235]
-
MădălinaMadalina Rotaru. ( “am venit să o susțin pe Alexandra!”- ) Alexandra Ghinga a citit prima oară în public și poezia ei a plăcut. Câteva sfaturi, încurajări de la Telu Leonte și Sorin Coadă. Așa scrie Alexandra și a apărut în revista Liceului Henri Coandă, de altfel a fost susținută astă-seară de două doamne profesoare care o apreciază. Monolog Am încercat să scriu Cu mine, Am încercat să umblu lângă mine și să vorbesc mie de mine. Am încercat să zbor Cu mine, Să
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1454653937.html [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
Țene presară pe cărarea filozofiei metafore ce ne ghidează în lumea artei. Scrisul său profund aduce ardoarea cuvântului sacru, în ipostaze ce parcurg treptele existențiale întru nemurire. Parcurgem întreaga paletă a filozofiei lumii, aflându-ne, pentru început, în Universul lui Henri Bergson, pentru care viața este mai presus de orice rațiune, sufletul având rolul hotârâtor. La un secol de la scrierea romanului-dramă „Jean Barois”, de Roger Martin du Gard, Țene îi dedică un eseu structurat pe mai multe paliere critice. De altfel
MEDITATIE, SPIRIT, INTELIGENŢĂ, CUVÂNT de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Meditatie_spirit_inteligenta_cuvant.html [Corola-blog/BlogPost/348988_a_350317]
-
foarte valoroase. Totu-i relativ și vulnerabil pe lumea asta atunci când se pune din ce în ce mai insistent în discuție paternitatea operei lui Shakespeare și când ni se dovedește negru pe alb că Albert Einstein a furat (plagiat) teoria relativității de la matematicianul francez Henri Poincaré! Ce să mai spunem de români! Întrucât țin cu tot dinadinsul să-și demoleze istoria la care tot moșesc și încă n-au ajuns să-i taie buricul, pentru ca pe ruinele ei să o construiască pe cea care purcede
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_drumul_bun_george_petrovai_1361220244.html [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
Sesiunea a V-a. Program: 27 și 30 martie, ora 19.30 ACUZ! / J'ACCUSE ! Franța, 1938, a/n, sonor, Ficțiune, 70m R. Abel Gance S. Abel Gance, Steve Passeur Producător: Abel Gance Imagine: Roger Hubert Montaj: Madeleine Crétolle Decor: Henri Mahé Cu: Victor Francen, Line Noro, Marie Lou, Jean-Max, Paul Amiot, Jean-Louis Barrault, Marcel Delaitre, René Devillers, Romuald Joubé, André Nox, Georges Rollin, Georges Saillard ------------------------------------------------------------ * Avangarda revizitată. Avangarda Europeană (1919-1939) în Arhiva Națională de Filme a României - este un demers
AVANGARDA EUROPEANĂ (1919-1939) ÎN ARHIVA NAŢIONALĂ DE FILME A ROMÂNIEI de IGOR MOCANU în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 by http://confluente.ro/Igor_mocanu_avangarda_europe_igor_mocanu_1363342885.html [Corola-blog/BlogPost/345269_a_346598]