41 matches
-
din prisma câtorva - să le zicem astfel - probleme de conștiință, Mateiu cel de aici nemaifiind întru totul acela cunoscut din scrierile deja existente. Dar și, așa cum anunțam, din câteva pricini ce vizează în primul rând tipul de memorie al pasionatului heraldist. Lăsăm, deci, la o parte implicarea politică puțin cam prea centrală a acestuia și preocuparea susținută pentru tânăra generație aflată sub umbrela ideologică a lui Nae Ionescu. Ele pot indica, în fond, o filieră de cercetare de al cărei traiect
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
interbelică era mult mai frumoasă", continuă dl Filip Iorga. Întrebat dacă ar trebui adoptată întocmai stema din perioada interbelică, sau ar trebui adaptată zilelor noastre, istoricul ne-a răspuns: Aici cred că ar trebui să existe o comisie formată din heraldiști, nu din parlamentari care nu au văzut în viața lor o stemă și decid după ureche. În primul rând, nu ar trebui să existe obligativitatea includerii acestei steme incomplete pe steag. Este posibil ca pe stema interbelică să existe lucruri
"Stema de pe steagul României, incompletă, nereprezentativă și urâtă. Coroana regală trebuie să fie pe stemă!" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/36715_a_38040]
-
despre ce este vorba, fie prezentate câteva date genealogice despre destinatara epistolei și familia ei. Pentru aceasta am folosit atât amintirile comunicate verbal ale celui care mi-a dăruit documentul, cât și un arbore genealogic al Sturdzeștilor scris de mâna heraldistului și genealogistului bucureștean Ferdinand Bartsch (al cărui autor efectiv pare să fi fost Vasile Panopol, Ștefan Cernovodeanu sau mai degrabă un autor colectiv). Henriette Krupenski Sturdza - după cum semnează public - s-a născut la 5 aprilie 1863, fiind fiica lui Ernest
O scrisoare de la Sadoveanu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/10839_a_12164]
-
emailuri trimise de cetățeni britanici, dar și din alte țări care și-au arătat interesul de veni în Transilvania ca reacție la campania „Move to Transylvania. We have a plan”, gândită de Adrian Docea, Elena Hurjui și echipa de la agenția Heraldist & Wondermarks. Campania se adresează investitorilor și antreprenorilor britanici care vor să rămână în Uniunea Europeană și a avut deja un ecou surprinzător pe internet. „Dacă nu îți surâde ideea de a fi blocat pe o insulă cu Boris și Nigel pentru
Elena și Adrian le arată britanicilor o Românie surprinzătoare () [Corola-blog/BlogPost/338675_a_340004]
-
incurabile și să creeze artă, nu să facă branduri de regiune și să învețe că marketingul contează. Asta trebuie făcut acum, de fapt trebuia făcut acum 25 de ani. Mai așteptăm un sfert de secol?” Adrian Docea, Creative Partner la Heraldist & Wondermarks Totul a pornit de la Transylvania Beyond, un site conceput într-un weekend de Adrian Docea și 50 de euro investiți în promovarea pe Facebook. Până la sfârșitul săptămânii trecute investiția în promovarea pe Facebook era de 250 euro. „Campania „We
Elena și Adrian le arată britanicilor o Românie surprinzătoare () [Corola-blog/BlogPost/338675_a_340004]
-
ca la o opțiune? Câți dintre ei au auzit măcar de Cluj? Cred că extrem de puțini dintre ei ar fi luat în considerare jumătatea estică a UE pentru o eventuală relocare”, spune pentru Republica.ro Adrian Docea, Creative Partner la Heraldist & Wondermarks. Pe de cealaltă parte, spune Adrian, Cluj este un oraș cu resurse foarte bune pentru startup-uri și companii care să construiască produse IT, însă care are nevoie de oameni cu experiență antreprenorială. IT-știi clujeni au nevoie de oameni cu
Elena și Adrian le arată britanicilor o Românie surprinzătoare () [Corola-blog/BlogPost/338675_a_340004]
-
pană acum aproape 400 de mesaje. „Nu ne-am așteptat la un asemenea răspuns, e dincolo de cele mai optimiste așteptări. Ne bucură interesul oamenilor și încercam să-i sprijinim în funcție de nevoile lor specifice”, mărturiseste Elena Hurjui, Strategic Partner în agenția Heraldist & Wondermarks. „Am dovedit că se poate face branding de regiune - și implicit putem ajuta brandului de țară - chiar fără sprijinul autorităților, doar prin inițiativă privată și prin conectarea celulelor sănătoase din societate, de la cetățeni la ONG-uri la companii interesate
Elena și Adrian le arată britanicilor o Românie surprinzătoare () [Corola-blog/BlogPost/338675_a_340004]
-
proiectul în zonă privată și îl ținem agil și creativ, decât să-l instituționalizam și să-l încetinim. Rămâne de văzut. Da, suntem interesați să colaborăm cu administrațiile locale care au trecut în secolul XXI” Adrian Docea, Creative Partner la Heraldist & Wondermarks Cea mai mare parte a email-urilor primite sunt de la britanici care au aflat - mulți dintre ei pentru prima dată - de oportunitățile pe care le oferă România, și care vor mai multe informații despre o posibilă relocare în Cluj
Elena și Adrian le arată britanicilor o Românie surprinzătoare () [Corola-blog/BlogPost/338675_a_340004]
-
era menit să devină încă de anul trecut, când l-au lansat ca brand - sub numele „Transylvania-The Land Beyond The Forest" (traducerea din latină a numelui trans-silvania), și anume primul brand regional al Transilvaniei. „România nu are branduri regionale, iar Heraldist a lansat acum câțiva ani de-abia primul brand local din România - brandul orașului Alba Iulia -, deci întreg domeniul brandingului de destinație este încă la început la noi în țară”, adaugă Adrian Docea. „Transilvania este probabil cel mai notoriu brand
Elena și Adrian le arată britanicilor o Românie surprinzătoare () [Corola-blog/BlogPost/338675_a_340004]
-
1774), în timp ce în „cronologia critică” a voievozilor munteni, prezentă în anexă, apar notate scrupulos, între izvoarele care servesc documentarea, cronici interne (primul creditat va fi, de înțeles, Letopisețul cantacuzinesc), dar și istorii consacrate, bizantine, ungurești, sârbești sau autori moderni, ca heraldistul Martin Schmeitzel ori geograful A. Fr. Büsching, citat la zi, cu a sa Erdbeschreibung, din 1776. Extrase din corespondența de familie aparținând Cantacuzinilor și Brâncovenilor, hrisoave, condici de moșii, liste contabile sporesc marja de inedit a consemnărilor odată cu apropierea de
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
paterne, că a agreat figura arhetipală a orfanului dintr-o tendință secesionistă, că a fost terorizat de infernalul model al strămoșului plăcintar de sub tutela căruia a scăpat prin cultivarea gustului pentru lectură, muzică, pictură, confort și igienă, că a devenit heraldist și genealogist din înclinație către deghizament și travesti, că avem în față un caz rarisim de telegonie ce se sustrage prezumției legale a paternității, că personalitatea mateină întrupează mitul supraomului lui Nietzche și morga marilor familii eșuate în nepăsare aristocratică
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
este încadrat în obiectiv, schematic, tipizant, clasic iar Mateiu în liric, rămuros, excepționist-romantic. Revenind la aspectele biografice, P. Constantinescu află aici o explicație a orgoliului matein tradus în particularitățile scrisului său: Dacă nu se justifică prin spița familiei, pornirea lui heraldistă nu este mai puțin serioasă în aspectul ei științific; că Matei Caragiale și-a alcătuit el însuși un fel de atitudine de feudal, că și-a arborat cîteva ordine pe piept și un stindard la moșie și că s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
tradițiilor românești în domeniu, pe baza metodologiei stabilite de Comisia Națională de Heraldica, Genealogie și Sigilografie a Academiei Române, denumită în continuare Comisia Națională. ... (3) Proiectul stemei poate fi realizat de autoritățile administrației publice locale prin mijloace proprii sau de către graficieni heraldiști abilități de Comisia Națională. Machetă originală se realizează manual, cu respectarea culorilor și metalelor specifice heraldicii. ... (4) Proiectul stemei se elaborează în cel mult trei variante, care se supun dezbaterii și consultării locuitorilor, în vederea stabilirii celei mai reprezentative variante. ... (5
HOTĂRÂRE nr. 25 din 16 ianuarie 2003 privind stabilirea metodologiei de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147533_a_148862]
-
avem drept garanție că toate aceste lucruri nu vor fi posibile decât promisiunea unui prim-ministru vertical și abilitatea confirmată a liberalilor care, interesați de agenda proprie, vor încerca să țină în frâu excesele naturale ale pesediștilor. Chiar dacă istoricii și heraldiștii demonstrează filiația clară (ca design) a crinului regal francez din broasca lui Clovis, sper ca această floare să rămână totuși nepătată și binemirositoare. Nu de alta, dar rânjetul prematur și samba mitocănească jucată sfidător de Mazăre la televizor îmi cam
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
confirmă. Comisia de Heraldică - Genealogie și Sigilografie de pe lingă Institutul de Istorie „N, Iorga” București a elaborat stema de stat a României postdecembriste având ca punct de plecare stema României Mari din 1918. Stema de stat elaborată de specialiști, respectiv heraldiști, are elemente specifice unei steme și elemente legate de istoria și heraldica țării. Stema de stat a României de după evenimentele din decembre 1989 cuprinde de fapt două elemente: a) un Însemn al unității românilor și României; b) un Însemn ce
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93360]
-
se presupune mai curînd că, în secolul al XI-lea, contele Besalu Bernard al II-lea s-ar fi declarat vasal al Sfîntului Petru și așa ar fi căpătat și culorile pontificale, acestea devenind moștenirea conților de Barcelona. Sigur că heraldiștii au și azi diverse păreri, dar mie tot legenda îmi place mai mult. Și nu cumva să îndrăzniți vreodată să vorbiți despre drapelul catalan ca fiind roșu și galben fiindcă riscați să deveniți persona non grata pe pămînt catalan, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
exemplu, în cazul lui Gheorghe Duca, ce a cerut în 1679, în cea de-a treia domnie, să se graveze pe sigiliul de stat al Țării Românești acvila cu crucea în cioc și bourul. Analizând originea stemei capului de bour, heraldistul Dan Cernovodeanu afirmă că el exista anterior primei descălecări a țării de către Dragoș și consideră plauzibilă teoria lui Ștefan Gorovei, simbolul fiind expresia unui cult solar de tradiție antică dezvoltat în aria Carpaților nordici „care includea și un rit cinegetic
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
muritorii să privească dincolo de limitele lor, din catarg, din trecut și din turnul castelului lor. Și deși nu se vede mare lucru prin ceață, ai Într-un fel sublima senzație că privești În direcția cea bună. Capitolul 3 1 Un heraldist lipsit de experiență seamănă cu un călător medieval care Își aduce din Orient fantezii faunistice influențate de bestiarul domestic pe care l-a deținut tot timpul, și nu de rezultatele unor cercetări zoologice directe. Astfel, În prima versiune a acestui
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
from original records, tournament rolls, and the heralds of march and garter records, by T. Chatterton. (apud Willcox 1842: XLV) Este important să remarcăm că mult după moartea lui Chatterton, Burgum s-a dus la Londra și a arătat unor heraldiști profesioniști arborele genealogic al familiei De Bergham recreat de Chatterton - i s-a spus că acesta era un fals (Willcox 1842: XLVII); ceea ce este însă frapant de la bun început este că poetul avea o imensă forță de convingere în tot
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
desemnarea membrilor de către 85 de capi de familie, electori - primul Consiliu Local, la 9 august 1864. În acest prim Consiliu au fost desemnați: La 23 iunie 1922 s-a constituit Comisia Consultativă Heraldică, de pe lângă Ministerul de Interne, compusă din istorici, heraldiști, sigilografi, muzeografi, genealogiști etc. Această comisie va lucra intens și, în perioada 1924-1936, avea să stabilească stemele a peste 170 de municipii și orașe ale țării. Pentru orașul Slobozia, comisia a fost nevoită să creeze o stemă cu totul nouă
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
3. Acest scut este timbrat de o coroană închisă și are doi tenanți feminini în vestimentație antică, reprezentând Justiția (dreapta) și Recompensa (stânga). Aceste elemente decorative nu au fost reprezentate pe nici un alt document cunoscut până în prezent de către istorici și heraldiști. În timpul revoluției pașoptiste, românii au solicitat o stemă a principatului care să cuprindă și o a treia reprezentare în locul brâului roșu, de dimensiuni egale cu celelalte două. Aceasta semăna cu imaginile Daciei Felix de pe monedele romane din secolul al III
Stema Transilvaniei () [Corola-website/Science/301413_a_302742]
-
Monomaha” - însemn al puterii care îi va fi fost oferit de suzeranii săi mongoli. Nu s-a păstrat nici un act emis sau vreo monedă bătută de Basarab, iar stema sa nu este menționată în altă parte. Aceasta nu înseamnă, potrivit heraldiștilor români că voievodul muntean, și chiar înaintașii săi, nu ar fi posedat o stemă personală. Stemele conducătorilor valahi au apărut în secolul al XIII-lea, în urma relațiilor existente între aceștia și regii unguri. O posibilitate ar fi, după Dan Cernovodeanu
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
stema lui Basarab atunci când a urcat pe tronul Țării Românești. J. N. Mănescu crede totuși că fasciile ar fi alternat aur cu roșu, luând în considerare și stema „regelui Valahiei” din „Armorialul Wijnbergen” atribuită lui Litovoi. Ceea ce este sigur, potrivit heraldiștilor amintiți, voievodul muntean deținea un însemn personal în timpul bătăliei din 1330. Potrivit Cronicii pictate de la Viena, un sol a adus regelui Carol Robert o scrisoare ce conținea propunerile de pace ale lui Basarab. Este de neconceput ca aceasta să nu
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
(n. 19 septembrie 1825, București - d. 1 august 1908, București) a fost un academician român, istoric, genealogist, heraldist și membru de onoare (din 1905) al Academiei Române. După ce a făcut primii ani de școală acasă, timp de 4 ani a urmat cursurile la Paris. Revine în țară în 1848 și profesează ca procuror și judecător la Tribunalul Ilfov până în
Ștefan Dimitrie Grecianu () [Corola-website/Science/307223_a_308552]
-
într-un volum ilustrat intitulat „Eraldica română”. Pe lângă propunerea unor steme districtuale (niciodată adoptate) autorul realizează un studiu legat de evoluția heraldicii pe teritoriul României și un vocabular cu termeni heraldici. Aceștia din urmă nu vor fi folosiți însă de către heraldiștii care îi vor urma lui Grecianu, fiind preferată terminologia propusă de generalul P. V. Năsturel. Totuși, prin concluziile asupra heraldicii românești, pe care o socotea ca și inexistentă, a frânat dezvoltarea acestei discipline în România și a diminuat interesul istoricilor
Ștefan Dimitrie Grecianu () [Corola-website/Science/307223_a_308552]