18 matches
-
Muzeul de Științele Naturii din Suceava cuprinde colecții de mineralogie, petrografie, paleobotanică, paleozoologie, botanică, malacologie, entomologie, ornitologie, mamalogie. Aici există colecții foarte rare în muzeele din țară: gândaci de scoarță, viespi aurii, eșantioane de paleofloră și de flori de mină; herbarul Flora Bucovinei; macro mamifere din pădurile Bucovinei. Expozițiile prezintă o prezentare a lumii animale și vegetale din județul Suceava, fiind prezentate dioramele: „Turmă de mistreți”, „Ursul brun din Bucovina”, „Boncănitul cerbilor”, „Haită de lupi - iarna”. De asemenea, există și expoziții
Muzeul de Științele Naturii din Suceava () [Corola-website/Science/321925_a_323254]
-
devenifost numit membru al Academiei Regale Suedeze de Științe. Ierbarul valoros al lui Persoon, exemplarul incluzând multe specii, a fost a cumpărat de guvernul olandez, în 1825, pentru o sumă de 800 de guldeni și este astăzi inclus în colecția " Herbarului Național al Olandei" în Leiden, împreună cu o importantă colecție a corespondenței sale cu oameni de știința din această perioadă de timp. Genul "Persoonia" precum revista micologicä "Persoonia" sunt numite după el. Savantul a revizuit a revizuit clasificarea ciupercilor inaugurată de
Christian Hendrik Persoon () [Corola-website/Science/335166_a_336495]
-
Babeș-Bolyai. În prezent, grădina se întinde pe 14 ha, unde cresc peste 10.000 de specii de plante din toate zonele lumii. Aici se mai poate vizita Muzeul Botanic cu 6.900 de piese, și tot aici se găsește și Herbarul Universității cu 635.000 de coli de herbar cu plante din întreaga lume. Grădina Botanică este împărțită în mai multe compartimente: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic și medicinal. Parcul Sportiv Universitar "Prof. dr. Iuliu Hațieganu" sau "Babeș" (după vechea denumire), situat
Universitatea Babeș-Bolyai () [Corola-website/Science/299674_a_301003]
-
ha, unde cresc peste 10.000 de specii de plante din toate zonele lumii. Aici se mai poate vizita Muzeul Botanic cu 6.900 de piese, și tot aici se găsește și Herbarul Universității cu 635.000 de coli de herbar cu plante din întreaga lume. Grădina Botanică este împărțită în mai multe compartimente: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic și medicinal. Parcul Sportiv Universitar "Prof. dr. Iuliu Hațieganu" sau "Babeș" (după vechea denumire), situat pe malul Someșului, a fost înființat între anii
Universitatea Babeș-Bolyai () [Corola-website/Science/299674_a_301003]
-
unicat de Hieracium X auriculoides Lang. var. lapathum Nyar, plantă erbacee cu flori galbene-purpurii și cu frunze mici, acoperite cu peri lungi, care crește pe pășuni și fânețe naturale, se păstrează în colecțiile Muzeului de Istorie Naturală din Sibiu, în Herbarul Nyárády. Altitudinea medie este de 400 m. Vatra satului se prezintă ca o depresiune. Există mai multe străzi: Principală sau Mare, Mică, Morii, Florilor, Urușagului, Drevelor, Întreprinzătorilor, Șicator sau Moghioroșcut (toate asfaltate în anul 2009) și Gilăului sau Lăbuț (încă
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
în preocupările colectivului Secției. Secția de Științele Naturii dispune de peste 50.000 de piese muzeale, repartizate pe baza criteriilor științifice în colecții, dintre care cele mai semnificative sunt: Colecția de roci și minerale, Colecția de paleontologie, Colecția de plante presate (Herbarul), Colecția de fluturi (Lepidoptere), Colecția de gândaci (Coleoptere), Colecția de moluște exotice (Malacologie), Colecția de păsări (Ornitologie). Laboratorul Zonal de Restaurare, din cadrul Muzeului Național al Banatului din Timișoara, a fost constituit în anul 1975. Încă de la început, a fost unul
Muzeul Banatului () [Corola-website/Science/301546_a_302875]
-
În 1927 este însărcinat cu conservarea ierbarului de criptogame al Institutului botanic din București. În „Societatea de mâine”, revistă săptămânală pentru probleme sociale și economice cuprinzând buletinul secției social-economice a „ASTREI“, din august 1926, publicată la Cluj, apărea următoarea informație: "Herbarul de zoocecidii „Dr. Marcel Brândză”", conservat la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București, cuprinde 301 eșantioane vegetale uscate cu cecidii produse de un număr de circa 200 specii de organisme galigene. Catalogul acestei colecții este o sursă
Marcel Brândză () [Corola-website/Science/308545_a_309874]
-
1892. Grădina a fost avariată în timpul Primului Război Mondial, când a fost folosită de trupele de ocupație germane, și în al Doilea Război Mondial, când a fost atinsă de bombardamentele anglo-americane de la 4 aprilie 1944. Atunci, din cele peste de planșe ale herbarului au fost salvate numai . Herbarul Grădinii Botanice din București are astăzi circa de planșe, fiind organizat pe două mari secțiuni. Muzeul Grădinii Botanice se află situat la intrarea în Grădină, într-o clădire în stil brâncovenesc. În muzeu sunt expuse
Grădina Botanică din București () [Corola-website/Science/305047_a_306376]
-
în timpul Primului Război Mondial, când a fost folosită de trupele de ocupație germane, și în al Doilea Război Mondial, când a fost atinsă de bombardamentele anglo-americane de la 4 aprilie 1944. Atunci, din cele peste de planșe ale herbarului au fost salvate numai . Herbarul Grădinii Botanice din București are astăzi circa de planșe, fiind organizat pe două mari secțiuni. Muzeul Grădinii Botanice se află situat la intrarea în Grădină, într-o clădire în stil brâncovenesc. În muzeu sunt expuse peste 5.000 de specii
Grădina Botanică din București () [Corola-website/Science/305047_a_306376]
-
HATMAN, AL. LAZĂR I. BOBEȘ, EUGENIA ELIADE, M. MITITIUC, VIORICA IACOB, TATIANA EUGENIA SEȘAN, M. RUSAN, C.TANASE, AL. MANOLIU, E.ULEA, Toți aceștia au continuat să susțină cu material micologic exicata “Herbarium Mycologicum Romanicum” și s-au înființat noi herbare la Iași, Cluj, Craiova, București, Timișoara, pe lângă instituțiile de învățământ. De asemeni, în rețeaua națională a institutelor de cercetări s-au desfășurat în domeniul fitopatologiei aplicate numeroase studii asupra agenților patogeni ai plantelor cultivate. 1.3. Importanța economică a Fitopatologiei
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
păsările tristeții” ori „vata mîhnirilor” pot trezi serioase rezerve, altele - cele mai multe - nu sînt ale unui poet oarecare: „iedera glasului tău În vînt”, „drumul ca o melodie se pierde”, „foșnetul serii de hîrtie”, „În clavir sînt accente vechi, ca Într-un herbar flori păstrate”, „clopotele depărtîndu-se ca albe cirezi”, „În mine chipul tău ca Într-un pahar o floare albă”, „tristețea ca un pietriș În apă”, „glasul tău e mesteacăn subțire În vînt” etc. Uneori tentația asociativă e prezentă În fiecare vers
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
să descoperim o succesiune de comparații ca acestea, referitoare la un singur obiect: „Și crești cu palii arbori În boreala zare /.../ În această oră a sufletului nescrisă În calendare / Ca insulele de corali de pe frunțile cerbilor / Ca frunzele mărilor În herbarul furtunei / Ca Învierile În argintul din camera neagră a fotografiei / Ca mîinile jucătorului crispate pe urna nocturnă a asului de treflă”. Ceea ce se petrece În cazul, totuși particular, al acestei multiplicări a metaforei În jurul termenului comparat are loc de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
în schimb Renașterea a provocat un interes greu de imaginat în ceea ce privește cunoașterea lumii vii. Acest interes a fost dovedit atât de reprezentanții nobilimii cât și a oamenilor de rând, mai bine spus a intelectualilor. În 1583 Andreas Caesalpinus realizează un herbar cu peste 1500 de specii de plante, clasificate în funcție de structura florilor și a semințelor. Joseph Pitton de Tournefort îl depășește în mod impresionant realizând un herbar de peste 8000 de plante. După introducerea nomenclaturii binare în descrierea și sistematizarea plantelor și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
oamenilor de rând, mai bine spus a intelectualilor. În 1583 Andreas Caesalpinus realizează un herbar cu peste 1500 de specii de plante, clasificate în funcție de structura florilor și a semințelor. Joseph Pitton de Tournefort îl depășește în mod impresionant realizând un herbar de peste 8000 de plante. După introducerea nomenclaturii binare în descrierea și sistematizarea plantelor și a animalelor de către Carol Linné, în 1735, are loc o dezvoltare exponențială a cunoașterii lumii vegetale si animale. Pe bună dreptate Linné a fost denumit „nașul
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
practice de botanică (1999). Bogata sa activitate științifică concretizată în multe lucrări publicate se referă îndeosebi la flora meleagurilor moldovenești. S-a ocupat cu multă ingeniozitate și pasiune de organizarea Laboratorului de botanică, fiind unul din principalii contribuitori la îmbogățirea herbarului universității, colectând și determinând, de-a lungul timpului, peste 10.000 de specimene de plante, din Moldova, Dobrogea și alte provincii ale țării. A fost referent științific pentru comisii de doctorat. Pe lângă îndeplinirea exemplară a sarcinilor didactice, prof. Eugenie Turenschi
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
păsările tristeții” ori „vata mâhnirilor” pot trezi serioase rezerve, altele - cele mai multe - nu sunt ale unui poet oarecare: „iedera glasului tău în vânt”, „drumul ca o melodie se pierde”, „foșnetul serii de hârtie”, „În clavir sunt accente vechi, ca într-un herbar flori păstrate”, „clopotele depărtându-se ca albe cirezi”, “în mine chipul tău ca într-un pahar o floare albă”, „tristețea ca un pietriș în apă”, „glasul tău e mesteacăn subțire în vânt” etc. Uneori tentația asociativă e prezentă în fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
să descoperim o succesiune de comparații ca acestea, referitoare la un singur obiect: „Și crești cu palii arbori în boreala zare /.../ În această oră a sufletului nescrisă în calendare / Ca insulele de corali de pe frunțile cerbilor / Ca frunzele mărilor în herbarul furtunei / Ca învierile în argintul din camera neagră a fotografiei / Ca mâinile jucătorului crispate pe urna nocturnă a asului de treflă”. Ceea ce se petrece în cazul, totuși particular, al acestei multiplicări a metaforei în jurul termenului comparat are loc de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
banană,/ sau între dune, tâlhar, aș fi jefuit călătorii/ și aș fi râs văzând pe banala fată Morgana.//(...) Aș fi avut friguri, degerături și scorbut/ și aș fi împușcat reni cu praștii moderne de foc./ Puteam completa cu licheni tot herbarul/ și de toate aureolele boreale mi-aș fi bătut joc." În altă parte, refuzul banalității, subminarea conștientă a recuzitei convenționale (inclusiv a imaginarului liric consacrat), opțiunea certă pentru schimbarea temerară se întâlnesc cu un filon expresionist abil potențat: "Se topise
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]