13 matches
-
cum ar fi fost, spre exemplu, renunțările la o moștenire nedeschisă sau la querella inofficiosi testamenti, deoarece nu se putea renunța la ceea ce nu putea fi acceptat, fie, în fine, pactele referitoare la succesiunea unui terț în viață (pacta de hereditate tertii). Acesta din urmă era nul deoarece se considera că, în primul rând, nu avea obiect, iar în al doilea rând era considerat imoral deoarece trezea votum mortis captandae . Cu toate acestea, Justinian a permis aceste convenții dacă de cujus
Pact asupra succesiunii viitoare () [Corola-website/Science/312049_a_313378]
-
pregătirea sa complexă de biologie generală, prin documentarea sistematică, prin materialul faptic pe care l-a adunat și l-a studiat o viață întreagă. O sinteză a preocupărilor profesorului Pavel în ceea ce privește studiul eredității în transmiterea diabetului zaharat o reprezintă cartea „Hereditatea în Diabet”, publicată în 1968 împreună cu Radu Pieptea. Dintre problemele dezbătute în această carte amintim: Este diabetul o boală ereditară sau familială?; Cât din endemia diabetică se datorește factorilor ereditari și cât factorilor de mediu?; Este diabetul ereditar o maladie
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91977_a_92472]
-
să colaboreze În respectarea necesităților biologice 7. Lucrarea lui Preda evidenția, de asemenea, rolul proeminent al eredității În determinarea personalității și a abilităților intelectuale ale oricăror indivizi. În același timp, autorul nuanțează cu grijă o astfel de ipoteză, arătând că „Hereditatea nu este fatală ș...ț. se poate ș...ț Îndrepta și chiar evita defectele prin Încrucișări, abstinență”8. Preda nu include sterilizarea printre posibilele soluții pentru problema degenerării - o omisiune importantă, care ilustrează reticența multor eugeniști români de a propune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Minorităților. 76. Este foarte probabil ca Banu, În calitatea sa de fost membru al mai multor guvernări „burgheze”, să fi fost și el condamnat la Închisoare sub regimul stalinist, dar biograful său nu menționează acest fapt. 77. George Marinescu, Despre hereditatea normală și patologică și raporturile ei cu eugenia, Academia Română, Memoriile secțiunii științifice, seria III, tom XI, mem. 7, București, 1936. 78. Vezi Sabin Manuilă, „Societatea regală română de eugenie și studiul eredității”, Sociologie Românească, vol. 1, nr. 5, mai 1936
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Vezi Mazdumar, Eugenics and Human Failings, În special capitolul 1, despre Anglia. Vezi Weindling, Health, Race and German Politics, despre Germania. 10. Petrini, Filosofia medicală. 11. Vasile Conta, Teoria ondulațiunii universale, Iași, 1876-1878, pp. 26-30. 12. Al. Suțu, „Eugenica și hereditatea”, Gazeta de Medicină Chirurgicală a Spitalelor vol. 5, nr. 12, 15 septembrie 1874, p. 186; Stîncă, Mediul social; Panaite Zosin, Determinismul, Lito-Tipografia Motatzeanu și Lambru, București, 1895; A. Aronovici, Omul și sociologia dupe Darwin, Lamark, Herbert Spencer, Letourneau, Buchner etc.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
mișcări. Un nume de notorietate printre susținătorii secularizării era cel al sociologului Petre Andrei, ale cărui lucrări erau influențate de Durkheim și Weber și care mai târziu a devenit un simpatizant al eugeniei. Vezi capitolul 3. 29. Suțu, „Eugenica și hereditatea”; Brătescu, Biological and Medical Sciences in Romania. 30. A.C. Cuza, Meseriașul român, București, 1893. 31. Ornea, Anii treizeci; Cristian Sandache, Doctrina național-creștină În România, Paideia, București, 1997; Volovici, Nationalist Ideology. 32. Vezi I. Ludo, În jurul unei obsesii, București, 1936, citat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
și lamarckismul: Geoffroy Saint-Hilaire”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 2, februarie 1927, pp. 35-37. 50. V. Pușcariu, „Mendelismul la om: Ereditatea caracterelor fiziologice”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 1, nr. 3, martie 1927, pp. 66-71. 51. Marinescu, Despre hereditatea. 52. Iordache Făcăoaru, Curs de eugenie, Cluj, 1935, p. 32. Sublinieri În original. 53. Făcăoaru, Curs de eugenie, p. 32. 54. Maria Bucur, „From Private Philanthropy to Public Institutions: The Rockefeller Foundation and Public Health in Interwar Romania”, Romanian Civilization
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
Cercetări asupra originii etnice a populației din Sud-Estul Transilvaniei pe baza compoziției serologice a sângelui”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 6, nr. 1-3, ianuarie-martie 1935, pp.36-66. 92. Moldovan, Introducere, pp. 36-37. 93. Moldovan, Introducere, pp. 36-37. 94. Marinescu, Despre hereditatea. 95. Racoviță, Evoluția. 96. Vezi, de exemplu, Francisc Rainer, „Rasele umane. Conferință”, România medicală, vol. 12, nr. 10, martie 1934, p. 142. 97. Hitchins, Rumania, pp. 293-294. 98. Petre Andrei, Sociologie generală, Editura Scrisul Românesc, Craiova 1936, pp. 25-30. 99
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
iunie 1928, pp. 189-192. Manuilă, Veturia, „Studiul a 100 delicvenți minori din penitenciarul Văcărești”, Asistența Socială, vol. 5, nr. 1, 1936, pp. 14-32. Mărgineanu, Nicolae, Amfiteatre și Închisori. Mărturii asupra unui veac zbuciumat, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1991. Marinescu, G., Despre hereditatea normală și patologică și raporturile ei cu eugenia, Academia Română, Memoriile secțiunii științifice, seria III, vol. 13, mem. 7, București, 1936. Marinescu, G., Determinism și cauzalitate În domeniul biologiei, Academia Română, Memoriile secțiunii științifice, seria III, vol. 13, mem. 7, București, 1938
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
pp. 65-78. Stoichiția, Iosif, „Referat asupra călătoriei pentru studiul organizației sanitare din Germania”, Analele Ministerului Sănătății și Ocrotirilor Sociale, vol. 46, nr. 7, iulie 1941, pp. 334-344. Strat, George, T.R. Malthus și principiul poporației, București, 1934. Suțu, Al., „Eugenica și hereditatea”, Gazeta de Medicină Chirurgicală a Spitalelor, vol. 5, nr. 12, 15 septembrie 1874, p. 186. Ștefănescu-Goangă, Florin, Selecțiunea capacităților și orientarea profesională, Cluj, 1929. Teodorescu C., și Topliceanu, Traian, „Darea de seamă asupra anchetei monografice din comuna Belint, jud. Timiș-Torontal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
simptomul de mazochism, exemplificat cu scene din Cezara, "scene de dragoste de un sado-mazochism excesiv de concludent pentru situația psiho-afectivă a lui Eminescu". Ș.a.m.d. Mult mai interesant este capitolul consacrat cauzelor determinante ale bolii lui Eminescu, analizându-se atât hereditatea cât și rezistența la mediu. Trecând în revistă starea fiecărui membru al acestei familii numeroase, cu atâtea sinucideri și maladii obscure, dr. C. Vlad constată că "nu întâlnim în familia lui Eminescu nici un singur debil mintal și nici degenerescență fizică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
remedio anime sue, dare illi et seu illis pauperibus personis et piis locis qui et seu quibus dixit eidem în secreto dixisse florenos decem largos, constituens dictam Antoniam ex abundentia procuratricem duraturam post mortem. Et sequuta morte dicti Iohannis, eius hereditate adita vel non adita, apprehensa incerte et seu repudiata et quomodocumque sit et ad permutandum huius modi crediti Montis, et seu ipsum permutări, sumi, relevări petendum et faciendum etc., et de eo ad eius libitum disponendum et propterea etiam quandocumque
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
acum 10 12 ani. Eroare...” „... Alții au zis că el se alcooliza. Și această idee este ca cea dintâi o supoziție cu totul gratuită. Dacă Eminescu a abuzat de băuturi alcoolice, aceasta a făcut o când deja maladia începuse. Fosta hereditatea adevărata cauză a maladiei?...” Expresii precum „s-a zis”, „alții au zis” nu sunt proprii unui raport de autopsie, nici referirile la Shopenhauer de mai departe; deci, cu părere de rău, lui Călin L. Cernăianu trebuie să-i iasă din
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]